Politicieni şi experţi de la Chişinău se arată sceptici faţă de scoaterea R. Moldova de sub monitorizarea Consiliului Europei (CoE) în viitorul apropiat. Motivele monitorizării, restanţele şi realizările R. Moldova au constituit subiectul şedinţei Clubului Jurnaliştilor de Investigaţie, organizat vineri, 5 septembrie, de către Centrul de Investigaţii Jurnalistice.

Directorul Biroului de Informare al Consiliului Europei (CoE) în Moldova, Lilia Snegureac, a declarat că monitorizarea va dura atâta timp cât R. Moldova va mima reformele. „Trebuie să realizăm reformele pe care ni le cere imperativ CoE în primul rând pentru noi, pentru că ele vin să îmbunătăţească viaţa noastră”, a menţionat Lilia Snegureac. În opinia ei, monitorizarea este „foarte sănătoasă” pentru că ea duce la îmbunătăţirea cadrului legislativ al statului, chiar dacă pentru unii o monitorizare atât de lungă înseamnă un lucru ruşinos.

Deputatul din partea Alianţei Moldova Noastră, membru al delegaţiei R. Moldova la Adunarea Parlamentară a Comisiei Europene (APCE),Valeriu Cosarciuc, a menţionat că Moldova rămâne sub monitorizare pentru că nu-şi onorează obligaţiile asumate. În cele patru rezoluţii ale APCE cu privire la R. Moldova din 2002-2007, în principiu, sunt menţionate aceleaşi angajamente neîndeplinite. În rezoluţiile din 2005 şi din 2007 sunt menţionate carenţe la capitolul procesul electoral. De asemenea, la şedinţele din aprilie şi din iulie 2008, APCE şi-a manifestat îngrijorarea faţă de ultimele modificări ale legislaţiei electorale – majorarea pragului electoral, interdicţia de a forma blocuri electorale şi interdicţia posesorilor de dublă cetăţenie de a accede în funcţii publice. Deputatul nu crede, însă, că actuala guvernare va reveni la aceste legi decât doar simbolic, sub presiunea externă.

Vicepreşedintele Partidului Democrat din Moldova, deputatul Igor Klipii, a declarat că R. Moldova va fi sub monitorizare atâta timp cât va exista statul R. Moldova. Potrivit deputatului, faptul că R. Moldova se află de 12 ani sub monitorizarea este hârtia de turnesol a Moldovei. „Demonstrăm că nu suntem în stare să ne organizăm de o manieră efectivă şi coerentă ca şi stat. Lucrul cel mai grav este că însăşi societatea moldovenească este pusă sub semnul întrebării pentru că un stat apare acolo unde există o societate capabilă să se organizeze”. Igor Klipii consideră că, în cazul în care R. Moldova va fi lipsită de suport extern, ea va dispărea ca stat.

Preşedintele organizaţiei „Juriştii pentru drepturile omului”, Vitalie Nagacevschi, consideră că Moldova nu va fi scoasă de sub monitorizare atâta timp cât vor fi comuniştii la guvernare. Monitorizarea continuă este, pe de o parte, un lucru negativ pentru că demonstrează că în R. Moldova procesele democratice nu merg bine. Pe de altă parte, monitorizarea este benef ică deoarece este „o influenţă din afară pentru a împiedica un derapaj total spre o tiranie similară regimului Hussein”, menţionează juristul.
Tatiana Pârvu, şef de direcţie la Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, a declarat că Moldova nu are prea multe restanţe, acestea fiind pe cale de a fi soluţionate. Tatiana Pârvu a fost de acord că monitorizarea scade prestigiul ţării. Totodată, ea a menţionat că la moment 11 ţări sunt sub monitorizarea CoE, iar trei ţări sunt în perioada post-monitorizare, printre care şi un membru al UE – Bulgaria. „Ne-am propus pe parcursul ultimilor ani să trecem la perioada de post-monitorizare. După cum au menţionat raportorii şi experţii CoE, examenul cel mai serios ne aşteaptă în perioada electorală, care va demonstra dacă putem sau nu trece la post-monitorizare”, a spus Tatiana Pârvu.