Interviu exclusiv acordat agenţiei INFOTAG de către Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al Bulgariei în Republica Moldova, Nicolay Iliev
„I”: Domnule Ambasador, cum apreciaţi relaţiile dintre Bulgaria şi Republica Moldova şi la ce etapă se află acestea?
N.I.: Cu riscul de a nu fi modest, aş spune că relaţiile bilaterale pot servi drept model. În domeniul politic relaţiile noastre se dezvoltă pe linie ascendentă. Practica de schimb de vizite la nivel înalt a devenit una obişnuită în ultimii ani. În 2006, pentru prima dată Moldova a fost vizitată oficial de ministrul bulgar de externe, Ivailo Kalfin, care este şi viceprim-ministru. Vizita de răspuns a ministrului moldovean de externe, Andrei Stratan, a avut loc în anul următor, la 5 februarie, cînd s-au împlinit 15 ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice între ţările noastre. În februarie 2008 Moldova a fost vizitată pentru prima dată în istoria relaţiilor noastre bilaterale de premierul Bulgariei, Serghei Stanişev, iar în decembrie acelaşi an prim-ministrul Moldovei, Zinaida Greceanîi, a vizitat la Sofia. În martie 2009, într-o vizită oficială în Moldova a sosit preşedintele bulgar, Gheorghi Pîrvanov.
„I”: Relaţiile dintre cele două state se extind la nivelul ministerelor de resort?
N.I.: În februarie 2009 s-a desfăşurat cea de-a V-a sesiune a Comisiei interguvernamentale Bulgaria-Moldova. Atunci a fost semnat un protocol în care sînt planificate anumite măsuri în economie, în sfera socială, cultură, învăţămînt.
În timpul vizitei Zinaidei Greceanîi la Sofia a fost semnat un Acord în domeniul asigurării sociale, iar recent au fost coordonate şi regulile de aplicare. Tot atunci a fost reînnoit şi Protocolul de colaborare între ministerele de învăţămînt din ambele ţări.
În domeniul cooperării tehnico-ştiinţifice s-au desfăşurat negocieri în problemele de cercetare cosmică, nanotehnologii şi resurse energetice regenerabile. A fost semnat un Protocol de colaborare între Institutul de cercetări cosmice al Academiei de Ştiinţe a Bulgariei şi Centrul de cercetări cosmice al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.
În domeniul construcţiilor a fost efectuat un schimb de experienţă şi de instruire a specialiştilor moldoveni în Bulgaria pe direcţia controlului calităţii construcţiei drumurilor. Protocolul de colaborare dintre Agenţia executivă „Infrastructura rutieră” şi Institutul Naţional de Standardizare şi Metrologie a Moldovei de află în proces de elaborare.
În domeniul economiei a fost semnat un Memorandum de cooperare între Agenţia executivă de încurajare a întreprinderilor mici şi mijlocii din Bulgaria şi Organizaţia pentru dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii din cadrul Ministerului Economiei şi Comerţului al Moldovei. Continuă şi consultările privind migraţia de muncă şi cooperarea în domeniul agriculturii.
În aprilie 2008 Moldova a fost acceptată în calitate de observator în Comunitatea Energetică Europeană şi participă activ la şedinţele acesteia. Se aşteaptă ca, după îndeplinirea cerinţelor pentru compatibilitatea sistemului energetic moldovean cu cel european, Moldova să devină membru permanent al Comunităţii chiar pînă la sfîrşitul anului 2009.
„I”: Ce stă la baza relaţiilor comercial-economice ale celor două state?
N.I.: Baza relaţiilor economice moldo-bulgare o constituie următoarele acorduri: Acordul de colaborare economică (intrat în vigoare la 23.04.2007), Tratatul privind încurajarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor (intrat în vigoare la 11.06.1997), Acordul cu privire la evitarea dublei impozitări a veniturilor şi bunurilor (intrat în vigoare la 24.03.1999), Tratatul de cooperare în domeniul turismului, Acordul privind călătoriile reciproce ale cetăţenilor (intrat în vigoare la 22.12.2000), Acordul privind transporturile auto internaţionale de pasageri şi mărfuri, Acordul dintre guvernele Bulgariei, Rusiei, Ucrainei şi Moldovei cu privire la colaborarea în domeniul transportului deşeurilor nucleare (ratificat) şi multe altele.
„I”: Care este volumul de circulaţie a mărfurilor între cele două state?
N.I.: Structura rulajului este constantă şi pe parcursul acestor ani nu a suferit schimbări esenţiale. În ultimii ani circulaţia mărfurilor între cele două ţări înregistrează o creştere pozitivă. Ca exemplu pot fi aduse datele din 2006-2008, cînd soldul acesteia a fost pozitiv pentru Bulgaria.
În 2009, din cauza influenţei crizei financiar-economice, se înregistrează o scădere a circulaţiei mărfurilor între Bulgaria şi Moldova. În primul trimestru al anului 2009 exportul Bulgariei a constituit circa $10 mil., adică cu 22% mai puţin comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, iar importul a constituit circa $4 mil. – cu o scădere de 35%.
„I”: Există factori care împiedică dezvoltarea comerţului bilateral?
N.I.: Deocamdată nu există piedici în calea dezvoltării relaţiilor comercial-economice dintre Bulgaria şi Republica Moldova. Între ţări nu există probleme politice şi economice controversate şi de nerezolvat. Ele se află în bune relaţii, care contribuie la dezvoltarea cooperării comercial-economice bilaterale. Unicul lucru care ar fi este concurenţa cu Moldova pe anumite pieţe internaţionale, de exemplu, pe piaţa vinurilor.
„I”: Cum apreciază guvernul bulgar înaintarea Moldovei pe calea integrării europene?
N.I.: Bulgaria susţine direcţia proeuropeană a Moldovei şi reformele pe care le desfăşoară guvernul. Sîntem convinşi că Moldova mereu aparţine şi a aparţinut Europei atît pe plan geografic, cît şi pe plan cultural şi politic.
Guvernul bulgar salută eforturile Moldovei privind îndeplinirea Planului de acţiuni RM-UE din februarie 2005, care formulează obiectivele strategice de colaborare între ele. Totodată, Bulgaria susţine tendinţa Moldovei spre apropierea de structurile europene şi insistenţa ei asupra unor relaţii mai profunde, precum şi asupra semnării unui nou acord cu UE, mai ambiţios. Sperăm că în toamna anului 2009 acest acord îşi va afla forma definitivă. Desigur, acest lucru presupune multe eforturi din partea Moldovei pentru atingerea criteriilor înalte pe calea aderării la familia europeană. Pe lîngă lucrul enorm în domeniul legislativ, mai trebuie acordată atenţie şi supremaţiei legilor, perfectării sistemului judecătoresc şi libertăţii presei.
„I”: Cum îşi împarte Bulgaria experienţa cu Moldova în procesul integrării europene?
N.I.: Colaborarea în domeniul integrării europene şi euroatlantice este un element important în relaţiile dintre ţările noastre. Bulgaria este disponibilă să-şi împartă experienţa şi cunoştinţele în determinarea relaţiilor politice şi economice ale UE cu Moldova prin îndeplinirea Memorandumului de colaborare în domeniul integrării europene şi în structurile euroatlantice, semnat în 2006 de guvernele ambelor ţări. Guvernul bulgar este disponibil să acord ajutor pentru implementarea Directivelor UE. În rezultatul angajamentelor asumate de partea bulgară în timpul vizitei premierului Zinaida Greceanîi în Bulgaria la sfîrşitul anului 2008, pentru studierea experienţei bulgare părţii moldave i-au fost prezentate materiale informative referitoare la caracterul, obiectivele şi procedura de funcţionare a programelor de preaderare FAR, ISPA şi SAPARD, precum şi a „Cadrului naţional strategic de referinţă 2007-2013”, care este principalul document strategic pentru mijloacele din Fondurile Structurale şi de Coeziune în Bulgaria în perioada corespunzătoare.
„I”: Cîte firme cu capital bulgar sînt înregistrate în Moldova? Ce este atractiv în republică pentru businessul bulgar?
N.I.: În Moldova sînt înregistrate 57 de persoane juridice cu capital bulgar. Acestea sînt concentrate în general în farmaceutică, în sectorul de construcţii şi în industria de prelucrare.
„I”: Cum se dezvoltă relaţiile culturale şi ştiinţifice dintre comunitatea bulgară moldoveană şi Bulgaria?
N.I.: Minoritatea naţională bulgară din Moldova reprezintă un pod viu între cele două state. Compatrioţii mei locuiesc pe aceste meleaguri de aproximativ 200 de ani. Se întreprind multe lucruri în domeniul învăţămîntului, pentru ca tînăra generaţie să fie instruită în spiritul celor mai bune tradiţii ale poporului bulgar, pe care strămoşii lor le-au adus din patria istorică şi le-au păstrat pînă în zilele noastre. Se lucrează pe direcţia păstrării limbii şi predării ei la nivel înalt. De o autoritate tot mai mare se bucură instituţiile de învăţămînt din Moldova unde se predă limba bulgară, de exemplu, la şcolile din Chişinău, Comrat, Taraclia, Tvardiţa, Corteni, Cairaclia, Valea Perjei, Parcani, Vladimirovca, Ciobalaccia. În 2004, cu ajutorul Bulgariei şi Moldovei, a fost deschisă Universitatea de Stat din Taraclia, care şi-a început activitatea, în pofida greutăţilor obiective. Aceasta a devenit un centru spiritual al comunităţii etnice bulgare.
Din martie 2009 universitatea poartă numele mitropolitului Grigore Ţamblac, iar ceremonia de conferire a numelui s-a desfăşurat sub egida preşedinţilor celor două state, Gheorghi Pîrvanov şi Vladimir Voronin. La universităţile din Chişinău şi Comrat se studiază filologia bulgară.
În perioada 1990-2008 circa 1,2 mii de studenţi – compatrioţii noştri din Moldova şi tineri de alte naţionalităţi – au obţinut burse bulgare. Sînt diverse şi formele de calificare şi specializare la studii postuniversitare: în perioada 1988-2008 în Bulgaria au studiat mai bine de 1,9 mii de bulgari etnici, cu precădere profesori şi specialişti în domeniul culturii şi educaţiei. Tot în aceeaşi perioadă circa 3 mii de tineri din Moldova – studenţi şi elevi – au făcut o stagiere pedagogică şi lingvistică în centrele noastre universitare. În Moldova lucrează permanent 16 profesori universitari şi preuniversitari delegaţi din Bulgaria.
I”: În opinia Dvs., s-a păstrat legătura istorică dintre poporul Moldovei şi al Bulgariei?
N.I.: Răspunsul meu este categoric – DA! Menţinerea relaţiilor de prietenie strînsă dintre Bulgaria şi Moldova a fost şi este condiţionată de apropierea istorică, culturală şi chiar ortodoxă dintre ţări. Aş vrea să amintesc că Bulgaria este una din primele ţări care la 28 decembrie 1991 a recunoscut independenţa Republicii Moldova, iar după stabilirea relaţiilor diplomatice la 5 februarie 1992, una din primele reprezentanţe diplomatice deschise la Chişinău a fost cea bulgară.
INFOTAG precizează: Potrivit datelor ultimului recensămînt al populaţie din 2004, pe malul drept al Nistrului 67 019 cetăţeni moldoveni s-au declarat etnici bulgari. Numărul bulgarilor de pe malul stîng al Nistrului ajunge la 20 de mii de persoane.
