Rom Eng
Benzi RSS
Prima / Analize / Victor Chirilă: Ce fel de politică externă va avea Moldova după 28 noiembrie?. Timpul. 27.11.2010.
Victor Chirilă: Ce fel de politică externă va avea Moldova după 28 noiembrie?. Timpul. 27.11.2010.
Versiune tipar
27.11.2010

La 28 noiembrie ne vom decide din nou viitorul şi vom alege partidele politice care ar urma să ne împlinească, în următorii patru ani, destinul ales. Cu o anumită doză de subiectivism, putem anticipa că în viitorul Parlament de la Chişinău vor accede cel puţin patru partide mari, cum sunt PLDM, PDM, PL şi PCRM. Anume aceste formaţiuni politice vor avea un cuvânt greu de spus la formularea şi aplicarea în practică a politicii externe a Moldovei după consumarea alegerilor parlamentare din 28 noiembrie. 

Pe parcursul acestui an şi, în special, în timpul campaniei electorale cele patru partide au enunţat cu diferire ocazii obiectivele de care se vor conduce în domeniul politicii externe, desigur, dacă vor ajunge într-o formulă sau alta la guvernare. Cunoaşterea acestor obiective ne poate ajuta să înţelegem în ce măsură viziunile de politică externă a respectivilor actori politici coincid cu aşteptările noastre şi, în consecinţă, să putem face o alegere corectă. Astfel, e de aşteptat că mulţi dintre noi vor opta pentru un partid sau altul anume în funcţie de poziţia lui faţă de principalii noştri parteneri strategici - UE, SUA, Rusia, România şi Ucraina. Prin urmare, ne vom limita la trecerea în revistă a obiectivelor urmărite de PLDM, PDM, PL şi PCRM în politica externă.

ASEMĂNĂRI ŞI DIFERENŢE. Analiza postulatelor de politică externă, formulate şi urmărite pe parcursul acestui an de către cele patru partide, ne demonstrează că trei dintre ele - şi anume, PLDM, PDM şi PL - au viziuni comune, similare sau apropiate în raport cu toţi cei cinci parteneri externi menţionaţi mai sus. Astfel, pentru toate aceste trei partide ideea de integrare graduală în UE este condiţia indispensabilă pe modernizarea economică, consolidarea şi existenţa Republicii Moldova ca stat suveran şi independent. De altfel, aflate la guvernare, ele au reuşit să elaboreze un plan comun de relansare şi modernizare a Moldovei conform angajamentelor luate în raport cu UE, intitulat „Relansăm Moldova/Rethink Moldova”, care se bucură de susţinerea financiară a UE, SUA şi a instituţiilor financiare internaţionale în valoare de 2,6 miliarde dolari SUA. Totodată, în relaţiile cu SUA, Rusia, România şi Ucraina ele sunt hotărâte să dezvolte parteneriate aprofundate.

RUSIA, ROMÂNIA ŞI UCRAINA, PRIORITARE. Există între ele, totuşi, şi unele mici diferenţe de abordare conceptuală sau tactică în raport cu unii parteneri, cum ar fi Rusia, România şi Ucraina. De exemplu, în timp ce PDM se declară pentru edificarea unui parteneriat strategic cu Rusia, PLDM pledează pentru un parteneriat stabil, predictibil şi pragmatic cu ea, iar PL se pronunţă pentru o relaţie de respect reciproc şi abordare onestă a problemelor şi discordiilor bilaterale moştenite în marea lor parte de la defuncta URSS. În plus, trebuie să remarcăm faptul că niciunul dintre cele trei partide nu a reuşit, deocamdată, să argumenteze conceptual viziunile lor cu privire la dezvoltarea pe termen mediu şi lung a relaţiilor Moldovei cu Federaţia Rusă. În raport cu România, toate trei partide consideră necesară instituţionalizarea unui parteneriat strategic axat pe integrarea europeană a Moldovei. În timpul vizitei sale oficiale la Bucureşti din aprilie a.c., preşedintele interimar Mihai Ghimpu a semnat cu omologul său român, Traian Băsescu, Declaraţia cu privire la instituirea unui parteneriat strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova. Declaraţia nu a fost respinsă de PDM şi PLDM, în acelaşi timp, ele se pronunţă pentru semnarea unui Acord amplu în acest sens, ce ar oferi o bază juridică şi politică solidă pentru un astfel de parteneriat. În relaţiile cu Ucraina, prioritatea nr. 1 este soluţionarea prin dialog şi compromisuri echitabile a problemelor tehnice existente la ora actuală, care blochează angajarea deplină a ambelor parţi în construcţia unui parteneriat de susţinere reciprocă în domeniul integrării europene după exemplul statelor Grupului Vîşegrad (Polonia, Ungaria, Cehia şi Slovacia). Totuşi, accentele puse la acest subiect de către cele trei partide nu coincid întocmai - în timp ce PDM ar prefera un parteneriat strategic de integrare europeană cu Ucraina egal ca pondere politică cu cel ce ar urma să fie semnat cu România, nu este cert că acest lucru este împărtăşit de aceeaşi manieră de către PLDM şi, mai ales, de PL.

INTEGRAREA EUROPEANĂ, ABANDONATĂ DE COMUNIŞTI. La rândul său, PCRM a abandonat, practic, din discursul său ideea de integrare europeană a Moldovei. UE a fost blamată în repetate rânduri de către liderii PCRM pentru evoluţiile politice care s-au produs în ţara noastră în ultimul an. Se creează impresia că PCRM este profund frustrat de faptul că atât UE, cât şi SUA susţin politic, moral şi financiar programul şi procesele de reforme anunţate şi demarate de Alianţa pentru Integrare Europeană pe parcursul acestui an. De asemenea, PCRM pune la îndoială perspectivele de liberalizare a regimului de vize şi a comerţului cu UE şi este supărat pe Bruxelles pentru că acesta nu ia atitudine faţă de acţiunile şi declaraţiile politicienilor români care, în opinia PCRM, „vin să sfideze suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială a Republicii Moldova”. În schimb, temele predilecte ale PCRM în domeniul politicii externe - care, fără îndoială, au şi o puternică miză electorală - sunt acum dezvoltarea unui parteneriat strategic cu Rusia, integrarea în spaţiul CSI şi aderarea ulterioară a Moldovei la Uniunea vamală Rusia-Belarus-Kazahstan.

DORINŢE „LA PACHET”. În relaţiile cu vecinii imediaţi - România şi Ucraina - PCRM se pronunţă pentru edificarea unor relaţii de bună vecinătate. În termeni practici această formulare presupune recunoaşterea de către România a „limbii moldoveneşti”, „naţiunii moldoveneşti”, semnarea unui Tratat politic de bază şi a unui Tratat de frontieră ce ar consfinţi juridic aceste noţiuni şi, pe deasupra, ar face referire la Tratatul de Pace de la Paris din 10 februarie 1947, prin care România a fost forţată să accepte incorporarea teritoriului dintre Prut şi Nistru în componenţa URSS. În raport cu Ucraina, PCRM nu are o strategie clar structurată. În opinia liderilor comunişti, problemele ce ţin de demarcarea frontierei şi clarificarea situaţiei în jurul proprietăţilor Moldovei pe teritoriul Ucrainei şi ale Ucrainei pe teritoriul Moldovei trebuie soluţionate la pachet. Această abordare, însă, a condus, în ultimii trei ani ai guvernării PCRM, la deteriorarea dialogului politic şi răcirea relaţiilor între Chişinău şi Kiev. În acelaşi timp, trebuie să atragem atenţia că, în ultimii zece ani, PCRM a dat dovadă de o mare capacitate de metamorfoză, mai ales, la capitolul politică externă. În 2001, PCRM a venit la guvernare având ca stindard aderarea Moldovei la Uniunea Rusia-Belarus, ca apoi în 2005 să preia lozinca de integrare a Moldovei în UE, iar în timpul campaniilor electorale din 2009 să revină la vechiul refren al parteneriatului strategic cu Rusia şi integrarea Moldovei în CSI.

În loc de concluzie, mă voi limita doar să remarc că răspunsul la întrebarea „Ce fel de politică externă va avea Republica Moldova după 28 noiembrie?” îl vom da, în cele din urmă, noi toţi în această duminică, ieşind la alegeri.

Victor Chirilă,
director executiv
Asociaţia pentru Politică Externă

 
comments powered by Disqus
Prima / Analize / Victor Chirilă: Ce fel de politică externă va avea Moldova după 28 noiembrie?. Timpul. 27.11.2010.
Adresa
str. Sciusev 64, MD-2012 Chisinau, Republica Moldova


Tel.: +373-22-224430, 210986
Fax:
+373-22-210986, 233950 office@ape.md
Noutăţi  |  Analize  |  Opinii/Comentarii  |  Interviuri  |  Declaraţii  |  Documente  |  Conferinţe  |  Studii  |  Evenimente  |  UE - problematica transnistreana  |  Multimedia  |  APE în MassMedia  |  Friedrich Ebert Stiftung  |  Proiecte  |  Negociatori europeni
Copyright © 2019 Asociaţia pentru Politica Externă din Moldova.
Toate Drepturile Rezervate

Acest site a fost elaborat si lansat cu sprijinul Ambasadei Marei Britanii in Republica Moldova
TRIMARAN - IT Solutions Company // web, interactive, motion and software development solutions // http://www.trimaran.md, B2B and B2C solutions  /  Branding & Graphic Design Services / Website Design and Development  /  E-Commerce Systems / Software Application Architecture and Development / Multimedia solutions  /  2D/3D modeling & animation solutions / Video & Post Production / contact@trimaran.md
O soluţie Trimaran
Vizitatori: 481800
ultima actualizare: 23.01.2018