Rom Eng
Benzi RSS
Prima / Analize / Victor Chirilă: Noua Abordare a Politicii Europene de Vecinătate: mai mult pentru mai mult, dar fără instituţii. Info-Prim Neo. 27.06.2011.
Victor Chirilă: Noua Abordare a Politicii Europene de Vecinătate: mai mult pentru mai mult, dar fără instituţii. Info-Prim Neo. 27.06.2011.
Versiune tipar
27.06.2011

Politica Europeană de Vecinătate (PEV) a fost lansată în 2004 şi cuprinde 16 state din Africa de Nord, Orientul Mijlociu şi Europa de Est, printre care şi Republica Moldova. PEV este un instrument de politică externă al UE, prin care aceasta urmăreşte crearea unei zone de securitate şi prosperitate în jurul său. După 7 ani de implementare, PEV este departe de a-şi atinge obiectivul strategic. Mai mult decât atât, în ultimii 3 ani, o serie de evoluţii au pus la îndoială eficienţă şi capacităţile PEV, atât pe dimensiunea sa Estică, cât şi pe cea Sudică. Printre aceste evoluţii negative am putea enumera războiul ruso-georgian din august 2008, consolidarea tendinţelor autoritare în majoritatea statelor din Parteneriatul Estic, încălcarea flagrantă a drepturilor fundamentale ale omului în Belarus, înăbuşirea violentă a protestelor paşnice de la Chişinău din aprilie 2009, şi Minsk din decembrie 2010, înrăutăţirea condiţiilor democratice şi economice în statele din Africa de Nord şi Orientul Mijlociu, care au dus, în cele din urmă, la izbucnirea revoltelor populare şi declanşarea războiului civil în Libia etc.. Acestea şi alte tendinţe nefaste au determinat UE să iniţieze, acum un an, reevaluarea PEV.

La 25 mai 2011, urmărind să revitalizeze PEV, Comisia Europeană a prezentat oficial nouă sa abordare, care, la fel ca şi cea precedentă, îşi propune să consolideze parteneriatele individuale şi regionale între UE şi statele din vecinătatea sa, dar, de această dată, pornind de la principiul „mai multă asistenţă financiară, pentru mai multe reforme” (more funds for more reforms). Noua abordare a fost botezată de oficialii Comisiei Europene ca reprezentând „O Nouă şi Ambiţioasă Politică Europeană de Vecinătate”. În viziunea, Baronesei Catherine Ashton, vice-preşedinta Comisiei Europene şi Înaltul Reprezentant al Politicii pentru Afacerile Externe şi Politica de Securitate a UE, noua abordare constituie un parteneriat între popoare pentru susţinerea şi dezvoltarea unei democraţii aprofundate şi prosperităţi economice în vecinătatea UE. La rândul său, Stefan Fule, Comisarul European pentru Extindere şi Politica Europeană de Vecinătate, consideră că noua abordare implică un mai mare grad de diferenţiere, care va asigura ca fiecare stat să dezvolte legăturile sale cu UE atât de mult, cât îi permit aspiraţiile, necesităţile şi capacităţile sale.

Înţelept, Chişinăul s-a abţinut

Entuziasmul oficialilor europeni nu este împărtăşit în aceeaşi măsură la Chişinău. Autorităţile noastre nu sunt foarte încântate de nouă abordare enunţată de Comisia Europeană. Atât Guvernul, cât şi Ministerul Afacerilor Externe şi Integrare Europeană nu au salutat până în prezent nouă viziune de revitalizare a PEV, în acelaşi timp, s-au abţinut, înţelept, de la orice critică deschisă în adresa propunerilor făcute de Comisia Europeană. De altfel, nici societatea civilă nu a reacţionat la anunţul făcut la 25 mai de către Catherine Ashton şi Stefan Fule. Noua abordare a PEV nu a trezit curiozitatea acesteia nici după publicarea în presa locală a analizei „Pentru o Politică Europeană de Vecinătate nouă, inovatoare şi ambiţioasă” semnată de Comisarul European Stefan Fule. Nu exclud că această apatie are o anumită legătură cu recenta campanie pentru alegerile locale. Totuşi, cred ca acest dezinteres al organizaţiilor neguvernamentale este legat şi de esenţa noii abordări a PEV care este, poate, nouă ca formă, dar în mare parte aceeaşi ca substanţă. Să le luăm, însă, pe rând.

Noua abordare a PEV vine cu serie de inovaţii terminologice, cum sunt noţiunile „dezvoltarea unei democraţii aprofundate şi sustenabile” (building deep and sustainable democracy), sau „susţinerea unei dezvoltări economice inclusive” (support inclusiv economic development). Însă, paradoxal sau nu, chiar dacă aceste termene sună inovator, conţinutul lor nu este deloc nou pentru spaţiul dintre Prut şi Nistru şi nici pentru Parteneriatul Estic în general. Astfel, dacă până în prezent prin democraţie înţelegeam alegeri libere şi corecte, libertatea presei, libertatea întrunirilor, independenţa justiţiei, combaterea corupţiei, controlul democratic asupra forţelor armate şi de securitate, de acum încolo toate acestea se vor numi „democraţie aprofundată” (deep democracy). Dacă până prezent prin dezvoltarea economică şi socială sustenabilă înţelegeam dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii, crearea locurilor de lucru, îmbunătăţirea climatului investiţional, promovarea investiţiilor, dezvoltarea agricolă şi rurală, înlăturarea disparităţilor economice regionale, îmbunătăţirea politicilor macro-economice, perfecţionarea dialogului în domeniul politicilor sociale, de acum încolo toate acestea se vor numi „dezvoltare economică inclusivă” (inclusiv economic development). Forme noi, acelaşi conţinut.

De asemenea, noua abordare a PEV prevede crearea a două noi instrumente de finanţare a proiectelor şi programelor iniţiate de către organizaţiile neguvernamentale în vedere promovării reformelor democratice, şi anume: Civil Society Facility şi European Endowment for Democracy. Ambele fonduri sunt extrem de necesare pentru a ajuta organizaţiile neguvernamentale să-şi îmbunătăţească capacităţile de iniţiere, promovare şi monitorizare a reformelor democratice, inclusiv, în parteneriat cu guvernele. Eficienţa acestor doua instrumente de asistenţă va depinde, însă, foarte mult de modul în care ele vor fi capabile să răspundă rapid la necesităţile societăţilor civile din statele PEV. Dacă respectivele proceduri vor repeta practicile actuale ale Comisiei Europene, practici rigide care consumă foarte mult timp şi eforturi, atunci dezamăgirea va fi foarte mare. Prin urmare, atâta timp cât nu este clar cum vor arată procedurile de accesare a resurselor financiare de care vor dispune Civil Society Facility şi European Endowment for Democracy, vor exista inevitabil îndoieli fireşti faţă de eficienţa acestora. De altfel, regulile de accesare aplicate de Black Sea Trust for Regional Cooperation şi Balkan Trust for Democracy ale German Marshal Fund of the United States sunt, în opinia noastră, exemple bune de urmat şi de către noile instrumente financiare propuse de Comisia Europeană.

UE ezită în faţa Rusiei

Conform noii viziuni a PEV, UE îşi va îmbunătăţi implicarea în soluţionarea conflictelor prelungite din vecinătatea sa, în special, prin valorificarea instrumentelor oferite de Politica Externă şi Securitate Comună a UE, promovarea unor acţiuni comune pe probleme de securitate în forurile internaţionale, susţinerea măsurilor de promovare a încrederii în raport cu teritoriile secesioniste, sprijinirea eforturilor şi structurilor internaţionale legate de soluţionarea respectivelor conflicte, susţinerea implementării soluţiilor politice etc.. Pentru Republica Moldova aceste oferte/promisiuni de ordin general nu sunt noi, dimpotrivă, ele sunt aplicate începând cu anul 2005. Datorită lor, UE şi-a mărit mult prezenţa în procesul de soluţionare a problemei transnistrene. Cu regret, totuşi, vizibilitatea crescândă a UE în regiunea transnistreană nu s-a materializat, deocamdată, în pârghii reale de influenţă asupra regimului de la Tiraspol. În continuare, Bruxellesul este nevoit sa apeleze la Moscova, în calitate de releu, pentru a-şi face auzite şi ascultate mesajele la Tiraspol. UE ezită să-şi asume şi să exercite un rol similar cu cel jucat de Rusia în contextul soluţionării transnistrene. Din păcate, nouă abordare a PEV nu ne oferă certitudinea că realităţile se vor schimba foarte mult la acest capitol în timpul apropiat. Există, însă, un element nou, care trebuie exploatat din plin de către Guvernul de la Chişinău, şi anume: disponibilitatea UE de a elabora, împreună cu organizaţiile internaţionale relevante şi partenerii cheie, scenarii de reconstrucţie post-conflictuală, care ar putea influenţa/motiva sensibil procesul de soluţionare conflictelor, inclusiv cel transnistrean, prin formularea convingătoare a beneficiilor tangibile ale viitoarelor reglementări paşnice.

Lipseşte viziunea pe termen lung

De asemenea, suntem asiguraţi ca noua abordare va întări şi mai mult Parteneriatul Estic. În acest sens, vor fi negociate şi implementate Acordurile de Asociere şi Acordurile Comprehensive şi Aprofundate cu privire la Zonele de Comerţ Liber; va continua procesele de democratizare, precum şi cele de facilitare şi liberalizare a regimurilor de vize; va fi intensificată cooperare sectorială; vor fi aduse mai aproape de cetăţeni beneficiile Parteneriatului Estic; va fi activizată munca cu societatea civilă şi partenerii sociale; etc.. Reiterarea acestor asigurări, enunţate clar sau implicit încă în mai 2009, este importantă pentru statele din Europa de Est, însă, nu şi suficient. Ucraina, Moldova şi Georgia, ţări cu ferme aspiraţii europene, au aşteptat că reevaluarea PEV va aduce cu sine o conturare convingătoare, chiar dacă îndepărtă, a şanselor de materializare a respectivelor aspiraţii. Nu a fost sa fie. Comisia Europeană s-a limitat, în schimb, să ne mângâie cu menţionarea faptului că valorile pe care este întemeiată UE sunt, de asemenea, la temelia proceselor de asociere politică şi integrare economică pe care le oferă Parteneriatul Estic. În condiţiile în care UE se confruntă, în prezent, cu mari probleme interne, nici un membru realist al Parteneriatului Estic nu se aşteaptă de la Bruxelles să continue pe termen mediu politica de extindere a UE spre Est. Kievul, Chişinăul şi Tbilisi, aşteaptă, în schimb, de la Bruxelles o viziune pe termen lung, care, spre marele nostru regret, lipseşte în noua abordare a PEV.

Totodată, Stefan Fule, Comisarul European pentru Extindere şi Politica Europeană de Vecinătate, ne asigură că noua abordare aduce cu sine un mai mare grad de diferenţiere, care va asigura ca fiecare stat să-şi dezvolte legăturile cu UE atât de mult, cât îi permit aspiraţiile, necesităţile şi capacităţile sale. Nu excludem acest lucru, însă, ne întrebăm şi întrebăm, inclusiv pe oficialii europeni, cum pot Kievul, Chişinăul şi Tbilisi sa-şi valorifice pe deplin/în totalitate aspiraţiile lor europene, urmând principiul „more for more”, dacă noua abordare a PEV rămâne fidelă mottoului ex-preşedintelui Comisiei Europene Romano Prodi: „totul în afară de instituţii” (everything but institutions)? De fapt, câtă vreme mottoul lui Prodi va fi principiul fundamental al PEV, noua abordare ar trebui să fie întitulată: „mai mult, pentru mai mult, dar fără instituţii” (more for more, yet no institutions). În acelaşi timp, formula „mai multe reforme pentru mai multă asistenţă” (more reforms for more funds), nu este nicidecum nouă, ea a fost de la bun început un truism intrinsec principiului diferenţierii enunţat de PEV în 2004 şi apoi de Parteneriatul Estic în 2009. Nouă este acum doar formularea sa explicită.

De asemenea, Stefan Fule ne asigură că susţinerea crescândă a UE pentru statele PEV va fi condiţionată de progresele realizate de aceste state pe calea consolidării democraţiei şi respectului pentru statul de drept. Este acest principiu nou pentru statele din Parteneriatul Estic? Cei care sunt informaţi bine despre esenţa PEV şi a Parteneriatului Estic ştiu foarte bine că nu este. Condiţionalitatea „reforme versus asistenţă” este un principiu de bază al ambelor iniţiative. Este adevărat, acest principiu nu a fost aplicat cu stricteţe de chiar UE, care fiind preocupată mai cu seamă de asigurarea securităţii şi stabilităţii în jurul său, era tentată să închidă ochii la derapajele nedemocratice din statele PEV. În plus, aplicarea eficientă a principiului condiţionalităţii presupune atât un set de motivaţii puternice, cât şi definirea clară/concretă a termenilor de referinţă (benchmarks) de ordin cantitativ, calitativ şi temporali. Noua abordare a PEV reiterează, însă, acelaşi set de motivaţii strategice formulate în 2009 de către Parteneriatul Estic: asociere politica, integrarea economică, zona de comerţ liber aprofundat şi comprehensiv şi liberalizarea regimului de vize. O astfel de reiterare, fără îndoială se impunea, totuşi, de la Bruxelles se aşteaptă ceva mai mult, şi anume: perspective tangibile/previzibile pentru liberalizarea regimurilor de vize cu Ucraina, Moldova şi Georgia. Or, Comisia Europeană a preferat să ne aline şi mai departe cu perspective pe termen lung, care au un impact demoralizator asupra cetăţenilor de rând, astfel, subminând imaginea UE în statele PEV. Pe deasupra, noua abordare a PEV nu ne da certitudinea că procedurile de formulare a termenilor de referinţă (benchmarks), de monitorizare şi raportare a progreselor se vor schimba foarte mult.

Marea slăbiciune a PEV

Acestea şi alte deficienţe erodează calificativele nouă, inovatoare şi ambiţioasă ale recent reevaluatei Politici Europene de Vecinătate. Totuşi, marea sa slăbiciune constă în lipsa unei viziuni pe termen lung, care ar motiva nu doar elitele politice, ci şi societăţile din statele membre ale Parteneriatului Estic să se angajeze plenar în procesul de reforme care ne-ar apropia de şi integra gradual în UE. Or, atâta timp cât reformele vor depinde doar de entuziasmul şi angajamentul elitelor politice, procesul de transformări democratice în Europa de Est nu va fi niciodată ireversibil. Statele membre ale UE din Europa Centrală ştiu foarte bine acest adevăr, ele, de asemenea, au trecut prin acest anevoios proces al tranziţiei spre democraţii şi economii de piaţă funcţionale. În comparaţie cu statele Parteneriatului Estic, ele, însă, au beneficiat de un puternic factor motivant, un far călăuzitor, care le-a ajutat să înfrunte toate obstacolele interne şi externe în drumul lor spre modernitate, în drumul lor spre UE.

În prezent, statelor din Europa de Est le este refuzat diplomatic acest privilegiu /avantaj de care s-au bucurat anterior statele din Europa Centrală. Trebuie să recunoaştem că acest delicat refuz este formulat într-un stil oarecum cinic de către oficialii europeni. Astfel, dânşii mereu afirmă că, în primul rând, moldovenii au nevoie de reforme şi acestea trebuie realizate de noi chiar şi fără a avea perspectiva de aderare la UE. Suntem de acord că, în primul rând, moldovenii au nevoie de reforme, dar acelaşi adevăr a fost valabil şi pentru polonezi, maghiari, cehi, slovaci, sloveni, bulgari etc., cu toate acestea, lor li s-a acordat marele atu de a fi inspiraţi, motivaţi, călăuziţi de perspectiva clară a integrării europene.

Parteneriatul Estic, la fel, are stringentă nevoie de un similar far călăuzitor din partea UE. Are UE destul curaj să formuleze o astfel de viziune şi pentru Ucraina, Moldova şi Georgia? Mai are UE adevăraţi politicieni vizionari, care nu vor ţine cont de sfatul ex-cancelarului german Helmut Schmidt, care odată ar fi declarat că: „Dacă ai viziuni, du-te şi consultă un medic” (If you have visions, go see a doctor)? În septembrie, la Varşovia, va avea loc Summit-ul PEV, atunci vom afla răspunsul la întrebările noastre, atunci vom şti cât de departe şi profund are curajul să privească Bruxellesul.

Victor Chirilă, Director Executiv, Asociaţia pentru Politică Externăpentru Info-Prim Neo

 
comments powered by Disqus
Prima / Analize / Victor Chirilă: Noua Abordare a Politicii Europene de Vecinătate: mai mult pentru mai mult, dar fără instituţii. Info-Prim Neo. 27.06.2011.
Adresa
str. Sciusev 64, MD-2012 Chisinau, Republica Moldova


Tel.: +373-22-224430, 210986
Fax:
+373-22-210986, 233950 office@ape.md
Noutăţi  |  Analize  |  Opinii/Comentarii  |  Interviuri  |  Declaraţii  |  Documente  |  Conferinţe  |  Studii  |  Evenimente  |  UE - problematica transnistreana  |  Multimedia  |  APE în MassMedia  |  Friedrich Ebert Stiftung  |  Proiecte  |  Negociatori europeni
Copyright © 2019 Asociaţia pentru Politica Externă din Moldova.
Toate Drepturile Rezervate

Acest site a fost elaborat si lansat cu sprijinul Ambasadei Marei Britanii in Republica Moldova
TRIMARAN - IT Solutions Company // web, interactive, motion and software development solutions // http://www.trimaran.md, B2B and B2C solutions  /  Branding & Graphic Design Services / Website Design and Development  /  E-Commerce Systems / Software Application Architecture and Development / Multimedia solutions  /  2D/3D modeling & animation solutions / Video & Post Production / contact@trimaran.md
O soluţie Trimaran
Vizitatori: 482759
ultima actualizare: 23.01.2018