Rom Eng
Benzi RSS
Prima / Analize / Victor Chirila: România – Republica Moldova: Tertium non datur! APE. 25.08.2013.
Victor Chirila: România – Republica Moldova: Tertium non datur! APE. 25.08.2013.
Versiune tipar
26.08.2013
România este unul dintre cei mai importanți parteneri ai Republicii Moldova, potențialul și valența strategică ale căreia au fost constant subapreciate, ignorate, subminate sau denigrate de majoritatea politicienilor moldoveni și de o bună parte a societății noastre ce mai trăiește încă cu nostalgiile după defuncta Uniune Sovietică. Lipsa unei clase politice mature, vizionare și temerare, în special, la Chișinău, ne-a costat ratarea unei șanse unice de a crea în primul deceniu al independenței noastre un tandem politico-economic cu Bucureștiul pentru integrarea comună în Uniunea Europeană.

Ce a urmat e bine știut, statele noastre au mers pe drumuri diferite, România spre Vest aderând la NATO și Uniunea Europeană, iar Republica Moldova spre Est aderând la CSI. România a devenit membru deplin al celei mai selecte și prospere comunități democratice din lume, iar Moldova continuă să rămână în zona gri a geopoliticii europene, unde tranziția spre democrație, statul de drept, prosperitate și securitate este fără sfârșit.

După 22 de ani de rătăciri și oscilații vectoriale, conjunctura regională ne oferă un nou prilej istoric pentru a pune în aplicare un tandem strategic pentru aderarea Republicii Moldova la UE, care ar avea ca etape intermediare asocierea politică și integrarea economică între ambele state. Dezvoltarea unui astfel de tandem strategic este favorizat de un set întreg de factori/evoluții de ordin juridic, economic și politic, precum negocierea și semnarea Acordului de Asociere cu UE, creșterea ponderii economice a României în asigurarea dezvoltării durabile a Republicii Moldova, rolul crescând al României în asigurarea securității regionale și afirmarea tot mai evidentă a României ca vârf de lance al procesului de europenizare a Republicii Moldova.

Viitoare semnare a Acordului de Asociere cu UE va dicta țării noastre și statelor membre ale UE ajustarea parteneriatelor bilaterale la noile obiective de asociere politică și integrare economică. În practică, aceasta va însemna un dialog politic mult mai intens, sincronizarea pozițiilor pe subiecte de politică și securitate internațională/europeană, iar în domeniul economic va duce la alinierea graduală, dar integrală, la reglementările și politicile comune ale UE.

Printre cele 28 de parteneriate cu statele UE, parteneriatul european cu România este, fără îndoială, Primus inter Pares, acestuia revenindu-i un rol cheie în procesul de integrare economică a Republicii Moldova cu UE prin intermediul viitoarei zonei de comerț liber cuprinzătoare și aprofundate. Le place politicienilor sau nu le place, însă România și nicidecum Balcanii de Vest sau alte regiuni asigură conexiunea noastră firească geografică, geo-politică, economică, istorică, etnică, culturală și lingvistică cu UE. Prin România, nicidecum prin Balcanii de Vest sau CSI, trec toate căile de transport acvatic, aerian, rutier, feroviar și energetic ce leagă direct Republica Moldova de piața comună a UE.

În ultimele 2 decenii ponderea economică a României în Republica Moldova a crescut constant. Cu o populație de 22 milioane, un PIB global de 277.9 miliarde USD și un PIB per capita de 13 mii USD, care sunt de 6 ori, de 22 ori și, respectiv, de 4 ori mai mari decât în Republic Moldova, România este cea de-a doua piață de desfacere, după Rusia, pentru produsele moldovenești și prima piață de desfacere din UE.

Conform datelor Biroului Național de Statistică, în perioada 2001 – 2008, până la criza Euro, exporturile moldovenești în România au crescut de la 37.9 milioane USD la 335.8 milioane USD, sau de la 6.7% la 21.1% din volumul total al exporturilor efectuate de Republica Moldova. De asemenea, importurile moldovenești din România au crescut de la 93.4 milioane USD la 590.7 milioane USD, sau de la 10.5% la 12.1% din totalul de importuri efectuate de țara noastră. Pentru comparație, în aceiași perioadă, exporturile moldovenești în Rusia au scăzut de la 43.7% în 2001 la 19.7% în 2008 din volumul total de exporturi. Și importurile din Rusia au scăzut procentual de la 16.1% la 13.6% din volumul total de importuri.

În 2010 România a depășit Rusia în topul celor mai mari investitori în Republica Moldova. Valoarea procentuală a investițiilor acumulate în perioada 1994 – 2010 era de 7.6%. În doar 3 ani, de la sfârșitul anului 2007 până la sfârșitul anului 2010, investițiile românești în țara noastră au crescut de 2 ori, de la 3.7% la 7.6%. Soldul investițiilor străine directe provenite din România constituia la sfârșitul anului 2011 circa 215 milioane USD, în timp ce investițiile rusești au constituit mai puțin de 210 milioane USD.

Cele mai notorii investiții europene au venit în Republica Moldova pe filieră României, nu din Balcanii de Vest sau CSI, ceea ce demonstrează o dată în plus interdependență crescândă între piața românească și cea moldovenească. Printre aceste investiții se numără Orange Moldova, Metrou Cash & Carry Moldova, Coca Cola HBC, Societe Generale, Lafarge, Procter & Gamble, DAF Holding, PriceWaterHouseCoopers, Den Braven, Alcatel-Lucent, DRA Draexlmaier Automotive, Sika România (construcții), Endava (IT), Riaffeisen Leasing, BCR-Erste Bank.

Printre aceste investiții se numără, inclusiv, companiile românești, precum ROMSTAL Trade, Rompetrol, Petrom, Arabesque, European Drinks, Romsym Data (IT), Banca Transilvania, Pro TV, Adevărul Holding, UTI (sisteme de securitate) și altele. În același timp, la 31 mai 2012, în România erau înregistrate un număr de 4004 de societăți mixte cu un capital moldovenesc total investit de 33.3 milioane USD, Republica Moldova ocupând locul 46 în topul investitorilor străini.

În următorii 10 ani România va deveni al doilea cel mai important actor energetic pe piața Republicii Moldova, demolând, în speță, monopol exclusiv la Federației Ruse asupra importurilor de gaze naturale. Gazoductul Iași – Ungheni, liniile electrice de înaltă tensiune Fălciu – Gotești (100 kV) și Suceava – Bălți (400kV), extinderea stației de 400/330 kV Bălți și interconectarea Republicii Moldova prin România la rețeaua ENTSO-E (Asociația Operatorilor de Transport și de sistem în domeniul energiei electrice din Europa), va consolida securitatea energetică a țării noastre și o va integra deplin în Comunitatea Energetică Europeană din care face parte alături de toate statele membre ale UE. Doar conectarea țării noastre la sistemul ENTSO-E va costa România cca. 61 milioane Euro – din care 31 milioane Euro vor fi investiți pe teritoriul Republicii Moldova și 30 milioane Euro pe teritoriul României.

Energia Regenerabilă deschide ambelor state noi oportunități de cooperarea în domeniul energetic. În ultimii 6 ani România a devenit unul din liderii regionali în domeniul producerii energiei eoliene. Doar în 2012 au fost instalaţi 923 MW, ceea ce reprezintă o creştere de 94% a capacităţii eoliene totale din ţara, România situându-se pe locul 5 în ceea ce priveşte puterea eoliană nou instalată în Europa, după Germania (2415 MW), Marea Britanie (1897 MW), Italia (1973 MW) şi Spania (1122 MW). Iar pentru 2013 se prognozează instalarea a aproximativ 617 MW suplimentari, estimându-se că România va reuşi să asigure din energia eoliană 8% din totalul consumul său brut de energie.

De asemenea, România a devenit, în ultimul deceniu, un important actor politic regional și furnizor de securitate. Ea este membră a Alianței Nord-Atlantice (NATO) și UE, are un parteneriat strategic cu SUA, este un stat pivot pentru viitorul scut anti-rachetă construit de SUA și NATO, asigură securitatea frontierei de Est a UE cu Republica Moldova, participă la formularea și implementarea politicii externe și de securitate comune a Uniunii.

Prezența și rolul României în Republica Moldova în calitate de susținător al procesului de integrare europeană este în ascensiune. Ea este susținătorul necondiționat a aspirațiilor europene ale țării noastre în cadrul UE. Din ce in ce mai mult, România se afirmă ca un intermediar firesc în procesul de transpunere în țara noastră a legislației, a modelelor instituționale, a standardelor și practicilor europene și românești, de exemplu, în domeniul combaterii corupției, reformei justiției, integrității funcționarilor, combaterii discriminării, reforma MAI, poliției de frontieră, sănătatea, educație, concurenței, energiei și multe alte. În ultimii trei ani au fost semnate peste 50 de instrumente juridice bilaterale.

Există tot mai puține domenii unde asistența sau experții din România nu ar fi prezenți sau instituțiile omoloage de la București nu ar fi încheiat acorduri sau parteneriate de cooperare. Începând cu 1993 și până în 2012, România a acordat asistență Republicii Moldova în valoare de 90 milioane Euro, cu un ritm de creștere accelerat după 2009. De asemenea, aportul ei la formarea noii elite politice, economice și culturale moldovenești este enorm. În perioada 1990 – 2013, peste 80 mii de tineri moldoveni au studiat la liceele și universitățile din Romania. Finanțarea acestor studii se estimează la sute de milioane USD. Și, nu în ultimul rând, datorită României, cca. 300 mii de moldoveni sunt deja cetățeni ai UE.

Toți acești factori vor impune, mai devreme sau mai târziu, recalibrarea instituțională și politico-juridică a actualului parteneriat pentru integrare europeană dintre România și Republica Moldova, transformându-l într-un adevărat tandem strategic pentru aderarea țării noastre la UE, un tandem întemeiat pe asocierea politică și integrare economică. Acestea sunt etapele pe care le vom parcurge în mod obligatoriu, alta cale spre UE nu există, punctum. Pentru aceasta avem însă nevoie de politicieni vizionari, care vad mai departe de sondaje, propriul nas, buzunar, interese de grup, partid și clan. Avem nevoie de politicieni înțelepți, eliberați de teama Rusiei și paranoia transnistreană. Avem nevoie de oameni de stat care gândesc strategic și au curajul să ia decizii strategice. Avem nevoie de bărbați care nu se uită la sondajele de popularitate ca miresele în oglindă. Avem nevoie de lideri pentru care politica este o meserie în serviciul țării și nu ale propriilor ego-uri și interese. Ce spuneți domnilor guvernatori pro-europeni? Pe dl Voronin nu are rost să-l întrebăm, dânsul vede hăt departe, până dincolo de Breansk. Dar voi, până unde? Și nu uitați, veritas vos liberabit, pentru a ajunge la Bruxelles, Berlin, Paris, Roma, Viena sau Londra, mai întâi trebuie să trecem Prutul. Tertium non datur!

Victor Chirilă
Director Executiv
Asociația pentru Politica Externă
 
comments powered by Disqus
Prima / Analize / Victor Chirila: România – Republica Moldova: Tertium non datur! APE. 25.08.2013.
Adresa
str. Sciusev 64, MD-2012 Chisinau, Republica Moldova


Tel.: +373-22-224430, 210986
Fax:
+373-22-210986, 233950 office@ape.md
Noutăţi  |  Analize  |  Opinii/Comentarii  |  Interviuri  |  Declaraţii  |  Documente  |  Conferinţe  |  Studii  |  Evenimente  |  UE - problematica transnistreana  |  Multimedia  |  APE în MassMedia  |  Friedrich Ebert Stiftung  |  Proiecte  |  Negociatori europeni
Copyright © 2019 Asociaţia pentru Politica Externă din Moldova.
Toate Drepturile Rezervate

Acest site a fost elaborat si lansat cu sprijinul Ambasadei Marei Britanii in Republica Moldova
TRIMARAN - IT Solutions Company // web, interactive, motion and software development solutions // http://www.trimaran.md, B2B and B2C solutions  /  Branding & Graphic Design Services / Website Design and Development  /  E-Commerce Systems / Software Application Architecture and Development / Multimedia solutions  /  2D/3D modeling & animation solutions / Video & Post Production / contact@trimaran.md
O soluţie Trimaran
Vizitatori: 485385
ultima actualizare: 23.01.2018