Planific să petrec săptămâna viitoare o şedinţă la Preşedinţie pe marginea problemei legate de migraţie. Aceasta va fi o şedinţă foarte serioasă, cu măsuri foarte serioase. Eu am avut ieri (miercuri, 16 iulie – n.n.) o întrevedere cu însărcinatul cu afaceri al Ambasadei Statelor Unite în Moldova, Rudolf Perina. Am avut o întrevedere de 4 ore, în cadrul căreia am discutat foarte mult problemele legate de trafic.
Noi suntem într-un pericol foarte serios şi aici trebuie să ridicăm în picioare toate instituţiile, toată societatea. Pentru că după ce noi am redus Departamentul Migraţiune, împuternicirile acestui departament am trecut într-o mare măsură la Ministerul de Interne. Dar nu toate. Şi noi toţi am crezut că cu 25 sau 30 de persoane în cadrul acestui Centru de combatere a traficului din cadrul MAI noi o să hotărâm toată problema în ţară. Nu merge aşa ceva.
Ministerul Culturii şi a Turismului se ocupă cu licenţe pentru firmele turistice care se ocupă de acest trafic şi nu duc nicio responsabilitate, nicio evidenţă a persoanelor care pleacă şi nu se mai întorc – pleacă ca turişti, dar de fapt nu se mai întorc. Mai sunt şi alte instituţii în ţară care se ocupă de acest trafic – agenţiile de sport, acelaşi Minister al Culturii, cu listele artiştilor care sunt completate cu diferite persoane care nu au nicio atitudine faţă de colectivul artistic, delegaţii sportive care nicio atitudine nu au faţă de sportul respectiv şi multe alte organizaţii care fac acest trafic după spatele organelor oficiale şi chiar în cadrul instituţiilor oficiale.
Acest Centru trebuie să fie metodologic, instructiv şi de control. MAI nu a făcut un lucru foarte important. În fiecare comisariat de poliţie trebuiau create subdiviziuni teritoriale. Pentru că acest trafic nu se face în jurul Ministerului de Interne, pe strada Bender sau Armeană.
Iată de ce săptămâna viitoare vom face o şedinţă foarte dură la acest capitol şi noi trebuie să ieşim din această situaţie. Nu-i frumos. Atâtea lucruri pozitive au fost făcute şi la urmă ne-am împiedicat. Granicerii nu răspund de nimic, Ministerul Dezvoltării Informaţionale nu răspunde, sistemul informaţional nu lucrează, noi nu cunoaştem situaţia cu oamenii din ţară – care pleacă, care se întorc, care nu se întorc. Serviciul de statistică tot nu face nimic în acest domeniu. Departamentul muncii care se ocupă de acest serviciu în cadrul Ministerului Economiei şi Comerţului tot nu face analize ale situaţiei şi pierdem foarte mult din imaginea ţării, pierdem din cetăţenii noştri, pierdem în economie. Multe lucruri se pierd.
Cu privire la Graficul de Lucru de mai departe în cadrul dialogului cu UE pe problema noului Acord. Ce este important pentru noi în acest grafic, stimaţi colegi? Deja noi am vorbit de multe ori. Astăzi însă eu vreau să atrag atenţia la unele momente de ordin general:
De la 26-27 mai relaţiile Moldvei cu UE au atins un nivel calitativ nou. Moldova a devenit a doua ţară, după Ucraina, cu care Uniunea Europeană a hotărât să purceadă la elaborarea unui acord de tip nou. În iunie, acestui grup i s-a alăturat şi Rusia. Comisia Europeană şi-a elaborat deja viziunea asupra conţinutului acordului său cu Moldova şi asupra viitoarei foi de parcurs. Pe 23 iunie acest lucru a fost discutat în cadrul grupului de lucru COEST.
1. Ce ne propune nouă Comisia Europeană? Comisia intenţionează să elaboreze textul mandatului Uniunii Europene pentru negocierile cu Moldova şi să-l transmită ţărilor membre ale UE spre discutare până la sfîrşitul anului 2008. Totodată, Comisia consideră că mandatul va fi aprobat după alegerile parlamentare din Moldova din 2009, acest lucru fiind condiţionat de caracterul democratic al desfăşurării acestor alegeri. Subliniez – nu este vorba despre începerea negocierlor asupra noului acord, ci doar de timpul în care va fi aprobat mandatul. Scopul Moldovei este de a urgenta acest proces. Adică de a face în aşa fel ca mandatul pentru negocieri să fie aprobat până la alegeri.
Şi nu este vorba ca, în urma aceste decizii, să obţinem anumite dividende politice pe plan intern, în cadrul campaniei electorale. Este vorba ca în timpul campaniei electorale, care la acel moment va atinge apogeul său, nimeni să nu fie tentat să pună la îndoială însăşi opţiunea europeană a Moldovei, să speculeze pe această temă în cadrul polemicilor preelectorale. Pentru întreaga ţară, pentru majoritatea partidelor politice, ar fi un semnal foarte bun, ar fi o realizare comună a noastră. Evident, pentru atingerea acestui scop va trebui ca noi toţi să convingem Uniunea Europeană de necesitatea adoptării unei asemenea decizii, adică de necesitatea aprobării mandatului pentru desfăşurarea negocierilor cu Moldova.
În acest context, consider absolut insuficient dialogul nostru cu Republica Franceză. Şi nu este vorba numai de faptul că, actualmente, Franţa deţine preşedinţia în cadrul Uniunii Europene. Prestigiul Franţei în Uniunea Europeană este atât de mare, încât fără un dialog politic intens cu această ţară, cu Germania, cu Italia, alte ţări membre ale UE de acest calibru, în general este greu să vorbim despre procesul de integrare europeană. Iar dialogul nostru, suma eforturilor depuse, numărul şi calitatea proiectelor şi a acţiunilor comune e sub orice critică. Şi aceasta în condiţiile în care Moldova are calitatea de membru al Francofoniei, iar în Moldova îşi desfăşoară activitatea investitori francezi serioşi, cum ar fi Lafarge, Orange şi alţii.
Subliniez rolul decisiv al Franţei pentru Moldova atât la etapa stabilirii mandatului, cât şi după demararea negocierilor. Dacă Moldova a reuşit să fie convingătoare în această problemă în cazul a mai bine de 10 ţări din Uniunea Europeană, consider că noi vom fi în stare să găsim argumente şi pentru ţara care deţine preşedinţia în cadrul UE. Şi suntem obligaţi să facem lucru acesta cu domnul ministru, şi cu toţii împreună.
2. Toată activitatea de politică externă promovată de autorităţile Republicii Moldova va avea sens numai în cazul în care vom impulsiona considerabil procesul promovării reformelor europene. O altă modalitate de a convinge Comisia Europeană, precum şi ţările membre UE noi cu dumneavoastră pur şi simplu nu avem. La etapa actuală – de la încheierea consultărilor cu Comisia Europeană până în a doua jumătate a lunii octombrie – nu se prevăd niciun fel de evenimente deosebite, ea urmînd a fi utilizată la maximum de Moldova pentru îndeplinirea tuturor „temelor pentru acasă”, teme ce şi-au găsit reflectarea în Planul de priorităţi.
Ţin să declar fără echivoc că, dacă vom rata această perioadă de timp, noi nu vom mai avea o altă şansă de a ne face auziţi şi de a fi înţeleşi de partenerii noştri europeni corect. La mijlocul lunii octombrie noi trebuie să le demonstrăm partenerilor europeni că peste 50 la sută din prevederile Planului de priorităţi au fost deja realizate. La 16-19 octombrie, în Marea Britanie, în cadrul prestigiosului for Wilton Park, se preconizează desfăşurarea unei conferinţe internaţionale reprezentative cu genericul „Moldova: evoluţii pozitive”. În condiţiile unui progres incontestabil, realizat de noi acasă, conferinţa poate servi drept un excelent for în cadrul căruia Moldova va putea face dovadă concludenţii poziţiei sale.
3. A fi concludent înseamnă să operezi cu fapte. După mine, noi încă nu ne-am însuşit această logică în relaţiile cu partenerii noştri europeni. Există o serie întreagă de probleme sensibile pe care le abordează permanent reprezentanţii UE aici în Moldova şi cei care ne vizitează, cum ar fi cele ale libertăţii mass-media, sau de exemplu cele ale asigurării financiare a raioanelor în care la putere se află opoziţia. Acolo unde problemele şi pretenţiile colegilor noştri europeni sunt convingătoare, trebuie să facem tot posibilul pentru a redresa situaţia. Acolo, însă, unde avem contraargumente trebuie să le prezentăm. Pentru că dacă se vorbeşte despre un raion unde la putere este opoziţia şi când noi ne clarificăm vedem că toate transferurile de la buget central sunt efectuate la 100 de procente, în timp ce în oraşul Bălţi, unde la putere se află partidul de guvernământ, transferurile sunt realizate doar la 60 şi ceva de procente, atunci aceste argumente trebuie de pus pe masă. Adică nu cu orice preţ noi să aplecăm capul şi să spunem că suntem vinoveţi în cazurile când totul este cu totul invers. Pentru că datoria opoziţiei întotdeauna este să întoarcă totul cu fundul în sus, că altfel cine o să-i asculte şi cine o să-i susţină?
Noi trebuie să le prezentăm în scris, sub forma unor răspunsuri clare şi concrete, bazate pe cifre, pe informaţii, nu pe discuţii, pe vorbe, pe demagogie – că ei sunt răi dar noi suntem buni. Aşa nu se discută şi nu se hotărăşte nimic.Fără a amâna pentru mai tărziu, rog Guvernul în persoana Ministerului Finanţelor să pună la dispoziţia reprezentanţei Comisiei Europene, domnului De Montis, structura bugetelor locale, date despre transferurile efectuate de la bugetul central către aceste organe locale, inclusiv către municipiile Chişinău şi Bălţi, către toate centrele raionale, precum şi o informare cu privire la mijloacele financiare de care dispun raioanele. Adică mijloacele lor financiare. Că ei au executat bugetul pe 6 luni, eu am văzut, cu 106 procente. Înseamnă că au sursele lor. Astăzi raioanele au 600 milioane lei la conturi. Trebuie şi asta de arătat. Dar nu să umblăm şi să bocim.
Ştiţi, nu întotdeauna problema se opreşte în bani. Poţi să ai şi bani şi să nu poţi face nimic. Şi acest lucru ei l-au demonstrat, fiind la guvernare 10 ani până la noi, şi acuma demonstrează în raioanele în care sunt la conducere. Având bani pentru necesităţile primordiale ei nu hotărăsc nimic. Şi asta noi trebuie să dovedim. Consider că dacă noi am prezenta Comisiei informaţii regulat privind structura mijloacelor electronice de informare din Moldova şi numărul lor, privind raportul dintre numărul şi tirajele ziarelor de diferită orientare, n-ar exista nici majoritatea întrebărilor legate de libertatea mass-media. Că ele se opresc numai la aceasta. Mai mult, celelalte libertăţi le au toate, în toate direcţiile, da unii nici măcar nu vor să le folosească. Iniţiativa mea referitor la modificarea articolului 16 din Codul Civil au întâmpinat-o „v ştîki” (la baionetă – n.n). Nu le place categoric.
Asemenea „note informative” trebuie elaborate în privinţa tuturor aşa-ziselor probleme sensibile. Şi aici noi trebuie să ne înţelegem cum repartizăm aceste probleme care tot timpul se vehiculează. Trebuie să arătăm adevărul. Pentru că aceste neadevăruri, şi aceste demagogii, şi aceste discuţii influenţează negativ nu asupra unor personalităţi care stau la această masă de şedinţă, ci influenţează negativ imaginea ţării noastre, pe direcţia noastră strategică de integrare europeană. Nu mă afectează numai pe mine, afectează acel complex de măsuri pe care noi suntem obligaţi să le promovăm.
Aceasta va spori calitatea dialogului nostru cu Uniunea Europeană, ca să fim mai corect înţeleşi. Căci problema actualei percepţii a Moldovei în multe capitale din Uniunea Europeană o constituie faptul că mulţi evaluează situaţia pe baza unor zvonuri, cred în vechile stereotipuri, se informează exclusiv din presa de opoziţie şi din presa electronică care poate să arunce, şi aruncă, ce vreai pe paginile internetului. Există un deficit de informaţii elementare, clare, laconice, bine generalizate şi prezentate convingător sub aspect vizual, despre situaţia reală în diferite domenii din ţara noastră.
Eu vorbesc acest lucru în prezenţa mass mediei. Vedeţi câţi sunt ei aici? Şi ei trebuie să aibă soviste, că asta-i ţara noastră. Asta nu-i ţara lui Voronin, că eu n-am privatizat nimic. Îi ţara noastră a tuturora şi noi trebuie să arătăm lumii întregi care sunt eforturile concrete ale Moldovei, dar nu acele supte din degetele murdare ale cuiva şi cu interesele respective.
Ei cred că dacă ei pe noi ne-or cufunda în probleme de integrare europeană, ei o să câştige ceva. Nu câştigă nimeni nimic. Ţara pierde şi nimeni nu câştigă nimic. Nu este nevoie de propagandă, şi nimeni nu doreşte să facă această propagandă, ci numai de fapte concrete. Noi cu UE nu putem să vorbim cu propagandă şi demagocie. Trebuie să vorbim cu UE cu fapte concrete.
Asemenea „note informative” sînt necesare, în primul rînd, în problema libertăţii mass-media, în problemele teleradiodifuziunii publice, sistemului electoral, cu privire la noua lege a dublei cetăţenii, care se tratează de cine vrei cum vrei, la iniţiativele economice şi financiare liberale, la măsurile de combatere a corupţiei, la climatul investiţional, la planurile de privatizare şi la multe alte chestiuni pe care le abordează de cele mai multe ori colegii noştri europeni. Consider că anume informaţii de acest tip trebuie plasate şi pe site-ul Comisiei naţionale pentru integrare europeană.
Cum, sunteţi de acord? Nu, că altfel nu putem! Cu ce ocazie să stăm noi tot timpul în apărare, interesantă treabă!? Uniunea Europeană nu este „ciastnaia lavocika” (prăvălia privată – n.n.) a cuiva şi toată societatea, toată ţara trebuie să se ocupe de această chestie. Este o problemă strategică naţională. Este acel concept naţional pe care noi tot timpul îl căutam, idea naţională. Aceasta este idea naţională a ţări noastre.
Dacă sunteţi de acord atunci aşa şi trebuie de procedat, numai să ne înţelegem care şi cu ce domeniu o să lucreze. Noi o să ne înţelegem cu dumneavoastră şi o să stabilim aceste dimensiuni şi aceste informări pentru Comisia Europeană.
Transcriere de Asociatia pentru Politica Externa (APE).
