Rom Eng
Benzi RSS
Nicu Popescu

Prima / Analize / Parteneriatul Estic – o posibilă etapă de tranziţie/pregătire spre aderarea la UE. Victor Chirilă. APE
Parteneriatul Estic – o posibilă etapă de tranziţie/pregătire spre aderarea la UE. Victor Chirilă. APE
Versiune tipar
11.12.2008

La 3 decembrie 2008, Comisia Europeană a transmis statelor membre ale UE şi Parlamentului European viziunea sa cu privire la Parteneriatul Estic[1], iniţiativă destinată să consolideze dimensiunea Est-europeană a PEV. Aşa cum era de aşteptat, proiectul Parteneriatului Estic elaborat de Comisia Europeană, în strânsă coordonare cu statele membre ale UE, nu oferă celor şase state PEV din Europa de Est[2], inclusiv Moldovei, o promisiune clară de integrare graduală în UE. Văzută, doar, prin această prismă, desigur, noua iniţiativă europeană se încadrează în limitele fixate de PEV. Totuşi, ea aduce noi oportunităţi de aprofundare a relaţiilor de parteneriat dintre UE şi statele din Europa de Est, în particular pentru acele state care nu doar declară că doresc să adere la UE, dar, mai ales, pot şi sunt gată să-şi asume şi îndeplinească angajamente de ordin politic, instituţional, legislativ, economic şi social, necesare pentru materializarea acestui deziderat. Analizat din această perspectivă Parteneriatul Estic, în forma propusă de Comisia Europeană, anunţă o nouă extindere a limitelor politice şi, în acelaşi timp, o consolidare şi adaptare a mecanismelor instituţionale ale PEV pe vectorul său estic. În acest context, pentru Moldova o importanţă deosebită prezintă următorii şase parametri ai Parteneriatului Estic, parametri care prin conţinutul lor apropie şi mai mult PEV de Politica de Extindere a UE.  

În primul rând, UE propune negocierea unor noi relaţii contractuale cu Moldova, Ucraina, Armenia, Azerbaidjan, Georgia şi Belarus, sub forma unor Acorduri de Asociere. Aceste noi acorduri vor urmări să creeze o strânsă conexiune politică  între statele semnatare şi UE, vor contribui la promovarea convergenţei legislative şi instituţionale în baza legislaţiei şi standardelor comunitare şi, de asemenea, vor avansa cooperarea în domeniile: Politicii Externe şi de Securitate Comună; şi Politicii Europene de Securitate şi Apărare ale UE. Spre deosebire, însă, de Acordurile de Asociere semnate de UE cu statele din Europa Centrală şi din Balcanii de Vest, Acordurile de Asociere cu statele din Europa de Est nu vor stipula o perspectivă certă de integrare a lor în UE, ci doar se vor limita să le recunoască aspiraţiile şi vocaţia europeană.  Implementarea viitoarelor Acorduri de Asociere va presupune elaborarea unor noi Planuri de Acţiuni care de această dată vor incorpora fixarea unor perioade stricte şi repere concrete (bechmarks) pentru îndeplinirea angajamentelor de reforme asumate de statele semnatare, iar evaluarea calităţii implementării reformelor se va face în comparaţie cu standardele şi practicile comunitare. Noile acorduri nu vor fi negociate, însă, automat cu toate statele din Europa de Est, ci doar cu acelea dintre ele care vor da dovadă de progrese suficiente la capitolul democraţie, consolidarea statului de drept, respectarea drepturilor omului şi, în particular, vor demonstra ca legislaţia şi practica electorală este în concordanţă deplină cu normele internaţionale în domeniu. 

În al doilea rând, Acordurile de Asociere vor conţine perspectiva integrării economice a statelor vizate în piaţa comună a UE. În acest sens, unul din obiectivele primordiale ale respectivelor acorduri va fi stabilirea unei Zone Aprofundate şi Comprehensive de Comerţ Liber, care va acoperi întreg comerţul (produse agricole, industriale, servicii şi proprietatea intelectuală), inclusiv energia. Acest lucru va atrage după sine asumarea unor angajamente legale obligatorii în vederea armonizării cadrului regulatoriu intern cu cel comunitar în domeniile legate de comerţ.  Pe termen lung, obiectivul urmărit de UE este crearea în Europa de Est a unei reţele de Acorduri Aprofundate şi Comprehensive de Liber Schimb care ar pune bazele unei Comunităţi Economice de Vecinătate.

În al treilea rând,  UE va iniţia cu statele din regiune Pacte de Mobilitate şi Securitate care vor trasa condiţiile obligatorii de îndeplinit pentru a facilita mobilitatea populaţiei din statele Est-europene în spaţiul comunitar. Astfel, aceste pacte vor cuprinde angajamente comune şi unilaterale în domeniul contracarării migraţiei ilegale, modernizarea instituţiilor naţionale de azil conform standardelor UE, stabilirea structurilor integrate de control al frontierelor în concordanţă cu legislaţia comunitară, precum şi îmbunătăţirea abilităţii poliţiei şi sistemului judiciar în vederea combaterii eficiente a corupţiei şi crimei organizate. De asemenea, Pactele de Mobilitate şi Securitate ar urma să contribuie la liberalizarea treptată a regimului de vize în spaţiul UE. Astfel, implementarea eficientă a Acordurilor de facilitare a regimului de vize şi readmisie cu UE va deschide calea statelor beneficiare spre iniţierea unui dialog cu Bruxellesul cu privire la introducerea regimului de călătorii fără vize[3]. În timpul acestor dialoguri, statele partenere din Europa de Est vor conveni cu UE asupra unor „Foi de Parcurs” de liberalizare a regimului de vize după exemplul statelor din Balcanii de Vest.

În al patrulea rând, viitoarele Acorduri de Asociere vor include prevederi referitoare la creşterea „interdependenţei energetice” cu UE. Aceste prevederi ar urma să corespundă, printre altele, cu politicile UE în domeniile comerţului, competiţiei şi energiei. În paralel, Moldova şi Ucraina vor fi sprijinite să finalizeze cât mai curând posibil negocierile privind aderarea lor la Comunitatea Energetică Europeană. De asemenea, ţara noastră va fi încurajată să semneze cu UE un Memorandum de Înţelegere în domeniul politicii energetice, care va prevedea măsuri de sprijinire şi monitorizare a securităţii activităţilor de furnizare şi tranzitare a energiei, inclusiv a securităţii infrastructurii energetice.       

În al cincilea rând, Parteneriatul Estic va institui un nou cadru multilateral de cooperare între UE şi statele PEV din Europa de Est. În viziunea Comisiei Europene, noul cadru multilateral ar urma  să sprijine evoluţia relaţiilor bilaterale ale UE cu vecinii săi din Est, care vor continua să fie guvernate de principiul diferenţierii, ceea ce înseamnă că ritmul şi profunzimea dezvoltării lor va depinde de nivelul ambiţiilor şi capacităţile fiecărui stat în parte. Totodată, noul cadru multilateral va fi mai mult decât un for de dialog, el va avea menirea să faciliteze elaborarea şi realizarea unor poziţii şi acţiuni concertate pentru a face faţă în mod solidar unor provocări comune. De fapt, noul instrument multilateral va imprima substanţă concretă asocierii politice ce se va stabili între statele din Europa de Est şi UE în baza Acordurilor de Asociere. Structura operaţională a viitorului cadru multilateral al Parteneriatului Estic va fi ierarhizată în patru trepte:

  1. Reuniuni bianuale la nivel de Şefi de Stat şi de Guvern;
  2.  Reuniuni anuale la nivel de Miniştri de Externe ai UE şi partenerii din Europa de Est care vor evalua progresele Parteneriatului Estic şi vor trasa noi obiective;
  3.  Reuniuni la nivel de înalţi funcţionari ce se vor organiza pe patru platforme tematice de cooperare, şi anume: democraţia, buna guvernare şi stabilitatea; integrarea economică şi convergenţa cu politicile UE; securitatea energetică; contactele interumane;
  4. Reuniuni la nivel de experţi, care, de asemenea, se vor întruni pe cele patru platforme tematice menţionate mai sus. 

Un astfel de forum multilateral de dialog şi acţiune iniţiat de UE, va creşte indubitabil influenţa şi profilul politic al UE în regiunea noastră, fapt ce cu siguranţă va trezi, mai devreme sau mai târziu, nemulţumiri la Moscova. Nu este exclus că această eventuală evoluţie să influenţeze poziţia Chişinăului faţă de dimensiunea multilaterală a Parteneriatului Estic, determinându-i pe guvernanţii noştri să adopte o poziţie ambiguă, ca şi în cazul GUAM.

În al şaselea rând, Parteneriatul Estic va atrage după sine şi creşterea resurselor financiare alocate de UE pentru partenerii săi PEV din Europa de Est. Astfel, până în 2020 UE va ridica cheltuielile sale per capita în regiunea noastră de la 6 Euro la 20 Euro. Aceasta schimbarea va costa UE aproximativ 2.1 miliarde Euro. Între timp, până în 2013, anul când va fi adoptat noul buget comunitar, UE va aloca partenerilor săi din Est noi fonduri în sumă de 350 milioane Euro, iar alte 250 milioane Euro vor fi re-orientate spre implementarea proiectelor regionale din cadrul dimensiunii multilaterale a Parteneriatului Estic. În paralel, Comisia Europeană va recomanda statelor membre ale UE să aprobe ridicarea plafonului de creditare al Băncii Europene de Investiţii pentru Europa de Est, care actualmente este de 3.7 miliarde Euro şi care se pare va fi consumat înainte de anul 2013. Asistenţa UE va fi axată pe promovarea democraţiei şi bunei guvernări, consolidarea capacităţilor administrative necesare pentru preluarea şi implementarea legislaţiei comunitare, dezvoltarea şi integrarea economică în piaţa comună a UE, facilitarea mobilităţii cetăţenilor din Europa de Est în UE, dezvoltarea pieţelor regionale de electricitate, eficientizarea controlului la frontiere etc..    

Aşteptările şi opţiunile Moldovei vizavi de Parteneriatul Estic

Cele şase elementele ale Parteneriatului Estic evidenţiate mai sus vin în întâmpinarea aşteptărilor Moldovei aduse la cunoştinţa Comisiei Europene şi a statelor membre ale UE de Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene la 10 octombrie 2008. În mesajul transmis cancelariilor europene de către diplomaţia noastră se menţionează că Moldova consideră următoarele elemente ca fiind esenţiale pentru dimensiunea bilaterală a Parteneriatului Estic:

  • Aprofundarea cooperării politice, inclusiv în domeniul Politicii Externe şi de Securitate Comune a UE;
  • Crearea unei Regim Aprofundat şi Comprehensiv de Liber Schimb;
  • Noi oportunităţi pentru integrarea economică, inclusiv convergenţa cadrului regulatoriu şi armonizarea legislativă în domeniile relevante ale economiei;
  • Dezvoltarea în continuare a avantajelor comparative generate de participarea activă a Moldovei în procesele de cooperare în Europa de Sud-Est;
  • Cooperarea strânsă cu UE în vederea îndeplinirii condiţiilor necesare pentru a beneficia într-o perioadă previzibilă de regimul de călătorii fără vize în spaţiul UE. Prin urmare, liberalizarea regimului de vize pentru cetăţenii Moldovei ar urma să fie implementată gradual în cadrul Parteneriatului Estic;
  • Instrumente de consolidare a dezvoltării regionale în baza experienţei şi mecanismelor UE.   

O simplă analiza comparativă a doleanţelor părţii moldovene cu elementele de baza ale Parteneriatului Estic este îndeajuns pentru a remarca că aşteptările Chişinăului au fost luate în considerare de Comisia Europeană. Totuşi, atitudinea diplomaţiei moldovene faţă de Parteneriatul Estic rămâne, deocamdată, una ambiguă. Ea recunoaşte că noua iniţiativă este binevenită, dar insistă că Moldova va urmări integrarea sa graduală în UE pe cale bilaterală. Diplomaţii noştri au pledat de la bun început pentru o mai mare diferenţiere a ţării noastre în grupul celor şase state vizate de Parteneriatul Estic. Cu alte cuvinte, dânşii au sperat să obţină de la UE singularizarea şanselor Moldovei de a fi plasată pe o traiectorie accelerată de integrare în UE, evitând, astfel, cuplarea ţării noastre de locomotiva ucraineană. Logica diplomaţiei nu este lipsită de temei şi, cu siguranţa, ea ar fi avut mai multe şanse de izbândă să fie luată în considerare atât de Comisia Europeană cât şi de statele membre ale UE. Evident, dacă Moldova ar fi demonstrat progrese convingătoare la capitolul democraţie reală, în domeniile libertăţii presei, independenţa justiţiei şi combaterea corupţiei.

În prezent Moldova are în faţă două opţiuni cu privire la Parteneriatul Estic, să accepte sau să respingă această ofertă a UE. O eventuală respingere de către Chişinău a Parteneriatului Estic ar submina şansele de integrare europeană ale ţării noastre pentru mulţi ani de acum încolo, ne-ar izola pe plan regional, ar încetini procesul de liberalizare a regimului de vize în spaţiul UE, ar afecta ritmul integrării economice a Moldovei în piaţa comună a UE şi ar limita asistenţa financiară şi tehnică a UE pentru modernizarea economiei noastre. Având în vedere posibilele consecinţe nefaste menţionate anterior, mai mult decât probabil că, după câteva runde de consultări protocolare cu UE, Moldova va accepta noua iniţiativă europeană. De altfel, diplomaţia moldoveană s-a comportat aproape similar şi în cazul PEV în anul 2004[4].

Parteneriatul Estic în forma anunţată de Comisia Europeană acordă Moldovei şi celorlalte cinci state PEV din Europa de Est aproape aceleaşi oportunităţi de dezvoltare a relaţiilor cu UE, de care beneficiază în prezent statele din Balcanii de Vest, şi anume: Acorduri de Asociere, integrare economică, armonizarea legislativă obligatorie cu normele europene, relaţii comerciale de liber schimb, liberalizarea graduală a regimului de călătorii, facilitarea mobilităţii forţei de muncă în spaţiul comunitar, integrarea sistemelor energetice, acces la agenţiile şi programele comunitare, facilitarea contactelor interumane etc. Având în vedere constrângerile de ordin intern cărora UE este nevoită să le facă faţă în prezent, Acordurile de Asociere pe care Bruxellesul le propune statelor din Europa de Est nu vor face referire clară la perspectiva aderării lor la UE. În schimb, ele vor recunoaşte că respectivele ţări sunt state europene cu vocaţie europeană. Or, conform Art. 49 al Tratatului Uniunii Europene[5], orice stat european care respectă principiile libertăţii, democraţiei, drepturile omului şi libertăţile fundamentale şi supremaţia legii pot candida pentru a deveni membre ale UE. Dar, pentru ca Moldova să poată pretinde la calitatea de stat candidat la UE ea trebuie să satisfacă cele trei Criterii de la Copenhaga fixate în decembrie 2003 de Consiliul European:

  1. să dispună de instituţii stabile care să garanteze democraţia, supremaţia legii, drepturile omului şi ale minorităţilor;
  2. să aibă o economie de piaţă funcţională, precum şi capacitatea de a face faţă competiţiei şi forţelor de piaţă din interiorul pieţei comune a UE;
  3. să dispună de capacităţile necesare pentru asumarea obligaţiilor de stat membru al UE, în particular să adere la obiectivele politice, economice şi monetare ale Uniunii.  

Parteneriatul Estic este destinat, anume, pentru a asista Moldova şi celelalte cinci state să se apropie cât mai mult de îndeplinirea Criteriilor de la Copenhaga. Noua iniţiativă creează oportunităţi şi condiţii egale pentru toate cele şase state vizate. Totodată, ea permite aceloraşi state să avanseze spre UE cu viteze diferite, în funcţie de ambiţiile şi capacităţile lor interne de implementare a reformelor şi de asimilare a legislaţiei comunitare care conţine peste 80 mii de pagini. Prin urmare, de aceasta dată, autorităţile moldovene ar trebui să demonstreze mai multă clarviziune, înţelepciune, răbdare şi maturitate politică. Însă, pentru a fi capabile să se ridice la nivelul acestor calităţi, ele au nevoie de o analiză amplă a noii iniţiative europene. Aceasta analiză trebuie să fie iniţiată cât mai curând posibil de diplomaţia moldoveană, care, dacă ar fi mobilizat capacităţile analitice de care dispune în prezent, ar înţelege, totuşi, că Parteneriatul Estic răspunde întru totul obiectivului de integrare europeană a Moldovei. Încercările de a demonstra că Parteneriatul Estic nu aplică pe deplin „principiul diferenţierii” între statele Europei de Est sunt sortite eşecului de la bun început, pentru că acest din urmă principiu este oferit în egală măsură şi non-discriminatoriu Moldovei, Ucrainei, Georgiei, Armeniei, Azerbaidjanului şi, chiar, Belarus. Însă, valorificarea „principiului diferenţierii”, în sensul aprofundării progresive a relaţiilor cu UE, va depinde, în primul şi în primul rând, de nivelul ambiţiilor de integrare europeană, voinţa politică, ritmul şi calitatea reformelor interne, precum şi capacităţile instituţionale ale fiecărui stat în parte din cadrul Parteneriatului Estic. Anume acest adevăr evită să-l recunoască diplomaţia noastră şi, mai ales, politicienii care ne conduc ţara.   

                       



[1] European Commission, Communication from the Commission to the European Parliament and the Council on Eastern Partnership, Brussels, 3 December 2008, COM(2008) 823/4, http://ec.europa.eu/external_relations/eastern/docs/com08_823_en.pdf

[2] Ucraina, Belarus, Moldova, Armenia, Azerbaidjan şi Gerogia.

[3] Comisia Europeană a iniţiat deja un astfel de dialog cu Ucraina, în octombrie 2008. 

[4] Buşcăneanu, S., „How far is the European Neoghbourhood Policy a substantial offer for Moldova?,  Leeds, August 2006,  http://www.e-democracy.md/files/enp-moldova.pdf

[5] Treaty on the EU, http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:C:2008:115:0013:0045:EN:PDF

 
comments powered by Disqus
Prima / Analize / Parteneriatul Estic – o posibilă etapă de tranziţie/pregătire spre aderarea la UE. Victor Chirilă. APE
Adresa
str. Sciusev 64, MD-2012 Chisinau, Republica Moldova


Tel.: +373-22-224430, 210986
Fax:
+373-22-210986, 233950 office@ape.md
Noutăţi  |  Analize  |  Opinii/Comentarii  |  Interviuri  |  Declaraţii  |  Documente  |  Conferinţe  |  Studii  |  Evenimente  |  UE - problematica transnistreana  |  Multimedia  |  APE în MassMedia  |  Friedrich Ebert Stiftung  |  Proiecte  |  Negociatori europeni
Copyright © 2019 Asociaţia pentru Politica Externă din Moldova.
Toate Drepturile Rezervate

Acest site a fost elaborat si lansat cu sprijinul Ambasadei Marei Britanii in Republica Moldova
TRIMARAN - IT Solutions Company // web, interactive, motion and software development solutions // http://www.trimaran.md, B2B and B2C solutions  /  Branding & Graphic Design Services / Website Design and Development  /  E-Commerce Systems / Software Application Architecture and Development / Multimedia solutions  /  2D/3D modeling & animation solutions / Video & Post Production / contact@trimaran.md
O soluţie Trimaran
Vizitatori: 481800
ultima actualizare: 23.01.2018