Rom Eng
Benzi RSS
Prima / Interviuri / Interviu cu Andrei Popov: Evoluţia Relaţiilor Diplomatice ale R. Moldova cu România, Ucraina şi Rusia. Vocea Basarabiei. 21.03.2010.
Interviu cu Andrei Popov: Evoluţia Relaţiilor Diplomatice ale R. Moldova cu România, Ucraina şi Rusia. Vocea Basarabiei. 21.03.2010.
Versiune tipar
25.03.2010

Corneliu RUSNAC, moderator IMEDIA: Bună ziua stimaţi ascultători! Sunt Corneliu Rusnac şi vă invit să ascultaţi o emisiune de discuţii pe teme de politică externă realizată cu suportul Asociaţiei pentru Politică Externă şi finanţată de Fundaţia Friedrich Ebert.

În emisiunea de astăzi vreau să vă prezint o discuţie cu domnul Andrei Popov, Viceministu al Afacerilor Externe şi Integrării Europene. În ultimul timp dl Andrei Popov a vizitat Kievul, Bucureşti-ul şi Moscova unde a purtat consulturi cu colegii din Ministerele de Externe Ucrainean, Român şi Rus. L-am întrebat pe dl Popov ce au adus nou aceste consultări în relaţiile cu cele 3 ţări şi care au fost cele mai importante subiecte abordate în cadrul lor ?

1. Consultări diplomatice dintre R. Moldova şi România, Ucraina şi Rusia

Andrei POPOV, Viceministu al Afacerilor Externe şi Integrării Europene: În primul rând, toate cele trei state, vecinii noştri România şi Ucraina precum şi Federaţia Rusă sunt state de o importanţă capitală pentru succesul R. Moldova ca stat independent, democratic, capabil să avanseze pe calea integrării europene şi consolidării instituţiilor democratice. Aş vrea să stărui foarte mult pe faptul că mesajul cu care am venit şi pe care am stăruit în toate cele trei capitale Bucureşti, Kiev şi Moscova a fost unul identic. Prin asta am transmis un mesaj de coerenţă şi seriozitate. Avem subiecte de discutat şi cu Moscova, şi cu Kievul, şi cu Bucureşti-ul. În mare parte, mai mult sau mai puţin, zonele de interes sunt convergente, există anumite neînţelegeri sau erori de interpretare dar, este foarte important să nu ne sfiim şi să spunem lucrurilor pe nume, să ne transformăm în  parteneri serioşi şi responsabili. Este foarte important ca în ceia ce spunem oamenii să aibă încredere. Şi, la Moscova am vorbit despre necesitatea unei abordări noi vis-a-vis de mersul european al Republicii Moldova şi depăşirii unor stereotipuri precum că acest obiectiv, avansarea pe calea lui ar conduce la înrăutăţirea relaţiilor dintre Republica Moldova şi Federaţia Rusă. Am vorbit foarte deschis despre acest lucru. Precum şi de importanţa sublinierii de către interlocutorii ruşi a principiului, asupra căruia stăruie în privat foarte mult, că singura reglementare viabilă a conflictului transnistrean este în baza respectării suveranităţii şi integrităţii teritoriale a R. Moldova. Am vorbit şi despre cooperarea în planul socio-umanitar şi de acţiunile comune, în special, în cadrul CSI – ului ce urmează să le întreprindem pentru a marca aniversarea a 65 cea de la sfârşitul celui de al Doilea Război Mondial, a Marelui Război pentru apărarea patriei. Despre necesitatea dezideologizării unor abordări. Subiectul medaliilor a fost unul care prezintă mare interes inclusiv în comunicarea cu experţii, cu mass-media. Am simţit că trebuie să mai cizelăm unele argumente, să explicăm situaţia specifică în care oamenii din R. Moldova au fost în perioada războiului. Chiar şi eu am adus propriul exemplu în care unul din bunei a fost într-o armată, celălalt în altă armată, iar noi trebuie să aducem linişte şi conciliere în societate şi am făcut apel în cadrul discuţiilor cu mai mulţi interlocutori la respect faţă de aceste realităţi şi că nu intenţionăm de nici o culoare să jignim memoria cuiva sau să ne angajăm în acţiuni care, cum s-a spus în presă, ar neglija aportul în victoria adusă de veterani.

Importanţa eficientizării cooperării R. Moldova în cadrul CSI, am spus şi o repet, cooperarea R. Moldova în cadrul CSI aduce la ora actuală multe avantaje. Este un subiect, iarăşi, ideologizat. În ultimii ani de zile cooperarea cu CSI a fost asociată cu un singur partid, restul fiind prezentate ca pledând pentru ieşire din această situaţie. Iată, evoluţia R. Moldova după alegerile din iulie 2009, faptul că de o manieră pragmatică reuşim să ne înţelegem şi cu România şi cu Ucraina, să avansăm în relaţia cu UE şi SUA dar, să nu risipim legăturile pe care le-am construit în spaţiul estic, inclusiv în cadrul CSI-ului, cred că sunt în sine nişte mesaje puternice, care am simţit au rezonat şi în anumite birouri din Federaţia Rusă în care am avut discuţii. Se observă că predicţiile apocaliptice cu privire la o anumită politică pe care o va promova după alegeri Alianţa pentru Integrare Europeană şi cum că va fi ostilă Federaţiei Ruse nu se adeveresc. Şi acest mesaj începe să fie înţeles şi cred că în cadrul contactelor la diferite nivele care vor avea loc între reprezentanţii conducerii Federaţiei Ruse şi R. Moldova. Acest mesaj va fi explicat, clarificat şi mai mult şi vom avansa şi în această direcţie ca să nu ne ascundem. Ca să spunem deschis că există zone în care interesele noastre nu coincid. Ele nu sunt multe, de altfel, şi este foarte important ca aceste subiecte să le discutăm franc dar, să nu începem cu discuţii publice, cu declaraţii în presă, cu acuzaţii. Avem canale de comunicare, pe ele le folosim dar, este foarte important să ne concentrăm pe agenda pozitivă a relaţiilor noastre, pe construcţia, şi avem mult de construit, şi este un potenţial pe care mai avem sa-l valorificăm.

La Kiev, şi cu interlocutorii ucraineni, căci a fost şi viceministrul ucrainean de externe Constantin Eliseev la Chişinău. Am vorbit despre necesitatea găsirii unor compromisuri în paradigma câştig-câştig pe două dosare problematice care ne otrăvesc acum atmosfera în relaţiile bilaterale de mai mult de un deceniu. Este vorba de finalizarea procesului de demarcare şi soluţionarea raporturilor de proprietate. Şi am spus că ţinem foarte mult la edificarea unei relaţii de parteneriat strategic cu Ucraina, că avem interesele naţionale, interesele cetăţenilor R. Moldova, dar şi unor localităţi, şi este în interesul nostru ca să venim în întâmpinarea acestor interese şi să găsim soluţii care nu le-ar afecta. Şi iarăşi, în acest dialog, am ţinut cont şi de preocupările şi de interesele celeilalte părţi, căci în într-un dialog serios dintre doi parteneri trebuie să te gândeşti la interesele tale dar şi la poziţia şi constrângerile în limitele cărora acţionează partenerul.

La Bucureşti a fost o discuţie foarte deschisă şi într-o atmosferă mai mult decât cordială aş putea spune. Am vorbit despre o nouă fază în care au intrat raporturile dintre statele noastre, iar România după cum se ştie este singurul vecin european al R. Moldova şi am vorbit despre mecanisme concrete, cum putem să transformăm în viaţă dezideratul construirii unui parteneriat privilegiat şi strategic dar, şi mutării accentului de la planul declarativ la planul acţiunilor, proiectelor, la planul economic şi cooperării în programe de infrastructură. Sigur că am discutat cu partenerii de la Bucureşti despre necesitatea eliminării tuturor neînţelegerilor şi erorilor de interpretare, cum le spun eu, care s-au proliferat în ultimii ani datorită unor abordări primitive, de care au dat dovadă unii conducători din Chişinău, dar şi datorită unor stereotipuri, clişee propagate de  mass-media precum la Chişinău aşa şi în România. Trebuie să avem o abordare realistă, europeană a modului cum R. Moldova şi România, ca state independente, trebuie să-şi fructifice multiplele avantaje competitive pe care această relaţie specială o comportă pentru cele două state.

Corneliu RUSNAC: La Moscova aţi discutat printre altele şi despre problema transnistreană. În ce măsură este Rusia gata acum să contribuie la soluţionarea crizei transnistrene?

2. Gradul de implicare a Rusiei în soluţionarea crizei transnistrene

Andrei POPOV: Rusia este un actor important în acest proces. Este participant în formatul 5 plus 2. Are instrumente importante de influenţă şi de comunicare. Recent a lansat un program de susţinere financiară pentru pensionarii din regiunea transnistreană acordându-le, indiferent de cetăţenie, câte 15 dolari pe lună. Se ştie relaţia specială pe care Tiraspolul a avut-o pe parcursul ultimelor decenii cu Rusia, susţinerea de care s-a bucurat Transnistria din partea Federaţiei Ruse inclusiv, sau în primul rând, de ordin economic. S-a mimat existenţa unei situaţii social-economice relativ stabile în Transnistria, doar graţie unei politici mai mult decât indulgente a Gazpromului care nu a cerut achitarea tarifelor pentru gazul livrat şi s-a acumulat o datorie enormă pentru acest gaz consumat şi cetăţenilor din regiunea transnistreană li s-a inoculat aşa o percepţie că serviciile comunale sunt mai ieftine în Transnistria. Sigur, fără susţinerea Rusiei şi fără tratamentul preferenţial de care regiunea transnistreană s-a bucurat din partea Federaţiei Ruse aceste lucruri nu ar fi fost posibile, şi sigur acest tratament preferenţial, aceste relaţii oferă Rusiei o anumită responsabilitate dar, şi anumite canale, instrumente de comunicare. Eu am vorbit foarte mult şi în detaliu despre noile abordări a guvernului de la Chişinău cu privire la principiile de reglementare a conflictului transnistrean. Abordarea pragmatică, care vizează planul nu doar politic dar şi socio-economic, relansarea activităţii grupurilor de lucru, nu ca acţiune de PR dar, ca deziderat primordial, care vine să restabilească legăturile pierdute dintre cele două maluri, să restabilească sentimentul de comuniune între diferite categorii socio-profesionale de pe ambele maluri şi să rezolve problemele cu care se confruntă în viaţa cotidiană oamenii. Iniţiativa cu privire la măsuri de încredere, mai multe iniţiative care demonstrează voinţa Chişinăului de a depolitiza unele subiecte şi de a se angaja într-un dialog direct şi eficient cu interlocutorii de la Tiraspol, în speţă, pe linia reprezentanţilor politici, toate aceste acţiuni denotă o nouă abordare, un nou suflu proaspăt în abordarea Chişinăului vis-a-vis de reglementarea transnistreană. Până în prezent, însă, nu putem vorbi despre măsuri de reciprocitate. Mai mult decât atât, au avut loc şi o serie de provocări, arestări, reţineri, declaraţii neprieteneşti. Noi credem că este foarte important ca acest proces de consolidare a încrederii să fie susţinut şi să nu fie subminat şi sigur, şi Federaţia Rusă, inclusiv prin comunicare directă dar, şi în cadrul formatului 5 plus 2 are suficiente argumente pentru a ne ajuta în acest sens şi am simţit că asemenea abordări sunt împărtăşite şi la Moscova.

3. Alegerile din Ucraina şi impactul lor asupra relaţiilor cu R. Moldova

Corneliu RUSNAC: După alegerile din Ucraina s-ar putea produce schimbări considerabile în relaţiile Chişinăului cu Kievul sau lucrurile vor evolua firesc, previzibil, cum credeţi?  

Andrei POPOV: Noi nu trebuie să ne lăsăm duşi de soartă şi de val. Trebuie să construim relaţiile noastre, să fim serioşi, responsabili, pragmatici. Trebuie sa fim conştienţi că situaţia noastră ne obligă să avem relaţii dintre cele mai bune ci singurii 2 vecini pe care îi avem: România în vest, Ucraina în est. Sunt două ţări de susţinerea cărora depinde succesul R. Moldova, de aceia, deja au avut loc primele contacte, primii miniştri, miniştrii de externe au vorbit la telefon. Mărturisesc că aflat la Moscova am avut o discuţie cu ambasadorul Ucrainei la Moscova, Constantin Grishinko, care a doua zi a fost numit Ministru de Externe, şi dl Ministru de Externe a mai fost în această poziţie în 2003-2005, iar în anii 90 a fost co-preşedintele în comisia pentru delimitarea frontierei şi cunoaşte extrem de bine subtilităţile dosarului delimitării şi înţelegerii în pachet la care s-a ajuns în momentul semnării tratatului de frontieră în 1999. Acest pachet a vizat trei puncte: accesul R. Moldova la Dunăre prin cei 430 de metri la Giurgiuleşti, soluţionarea situaţiei complicate în Basarabeasca şi după cum ştiu locuitorii acestei localităţi toată Basarabeasca este în componenţa R. Moldova şi frontiera nu trece, precum reieşea din documentele anterioare acordului, prin mijlocul Basarabeascăi, şi Palanca, sectorul de 7,7 km de drum pe care Moldova l-a primit din Ucraina în 1995 şi pe care în cadrul acestei înţelegeri în pachet din 1999, ratificată de Parlamentul din iulie 2001 urma să-l transmită înapoi în proprietatea Ucrainei, repet în cadrul unei înţelegeri de pachet.

De altă situaţie acum se prezintă actul de predare, conform Tratatului de Frontieră, ratificat în vara anului 2001, mai exact în luna iulie, R. Moldova urma să transmită în proprietatea Ucrainei acest sector de 7,7 km şi suprafaţa de teren, nicidecum subsolurile, cum se speculează, Ucrainei în decurs de o lună. Pe 11 februarie 2002, Guvernul Tarlev, cu autorizaţiile de rigoare ale conducerii supreme a statului evident, au transmis Ucrainei drumul respectiv, porţiunea de drum respectivă, lungime 7,7 km, lăţime, în mediu 23 de metri, dacă înmulţiţi vor fi 18 hectare. Dar nu au făcut şi actul final, nu au transmis şi numărul de înregistrare a acestui sector. E ca şi cum ai vinde cuiva o casă, ai lua în schimb banii, te-ai înţeles, ai bate palma dar, după aia se descoperă că actul pe care l-ai transmis nu este definitivat, nu este scos de la cadastru şi a rămas în moştenire de la Guvernul precedent finalizarea acestui demers. Trebuie de  reţinut un lucru: în definitivarea acestui demers se ţine cont şi de interesele naţionale ale R. Moldova şi de interesele locuitorilor, lor urmând să le fie asigurat un regim privilegiat de acces şi de viaţă şi de realizare a activităţilor comercial-economice inclusiv pe o piaţă adiacentă acestui drum. Din păcate, subiectul este extrem de politizat. În opinia publică au fost proliferate o serie de neadevăruri speculative care isterizează populaţia şi creează o atmosferă de tensiune în societate.

Este foarte bine ca foarte responsabil şi serios să spunem care este adevărul. Adevărul numărul 1 este că subsolul de sub acest drum nu se transmite, rămâne teritoriul inalienabil al R. Moldova. Adevărul numărul 2 este că cele 926 de hectare de dincolo de acest drum au fost şi vor rămâne în componenţa R. Moldova, nimeni nu pune la îndoială acest fapt în pofida speculaţiilor. Adevărul numărul 3 este că cetăţenii, locuitorii comunii Palanca  vor avea un regim privilegiat şi în ultimele săptămâni au fost întreprinse măsuri concrete, au fost instalate semne de circulaţie, au fost fixate treceri de pietoni, au fost eliminate permisele pe care grănicerii moldoveni, în baza unui regim identic pentru toţi locuitorii zonei transfrontaliere pe perimetrul 1222 de km cu frontiera cu Ucraina, dar pentru Palanca aceste permise au fost eliminate, şi acum suntem în procesul de finalizare a unei soluţii concrete de eliminare a unei patrule care a fost plasata pe acest sector de către partea ucraineană. Vom face o barieră care va scoate necesitatea acestei patrule interne. Iată care sunt eforturile noastre, şi aceste eforturi sigur ele sunt serioase şi vin în întâmpinarea intereselor cetăţenilor şi pentru a asigura un climat adecvat pentru ca realizarea de către Moldova a obligaţiilor sale internaţionale să nu poată fi abuziv prezentată şi interpretată ca o trădare, cedare a intereselor noastre. Ar fi o mare cedare, şi ar fi o mare lovitură pentru interesele R. Moldova  dacă nu am reuşi să gestionăm acest dosar foarte important şi dacă nu am reuşi într-adevăr să ridicăm relaţia cu Ucraina la nivelul unui parteneriat strategic şi să ne focalizăm într-un sfârşit pe subiecte mari care ţin de reglementarea conflictului transnistrean, asigurarea securităţii energetice, proiecte de infrastructură, cooperare în cadrul organismelor internaţionale şi în primul rând avansarea intereselor ambelor state în vederea apropierii şi integrării cât mai rapide în UE. În loc să discutăm la ora actuală aceste subiecte 95% din atenţia noastră este captată de alte subiecte pe care le-am moştenit, cum spuneam demarcarea, chestiuni de proprietate, dar sper foarte mult ca foarte responsabil şi pragmatic să găsim soluţii pentru toate aceste probleme care vin din trecut şi să începem să privim spre viitor, să construim o relaţie stabilă de parteneriat strategic dintre Moldova şi Ucraina cum o facem la ora actuală dintre Moldova şi România.

4. Evoluţia relaţiilor cu România

Corneliu RUSNAC: Cum pot fi apreciate relaţiile cu România dacă ar fi să totalizăm evoluţiile din ultimele luni?

Andrei POPOV: Relaţiile cu România au fost relansate în primele ore de la confirmarea noului Guvern prin abolirea măsurii abuzive de introducere, în 2009, a vizelor pentru cetăţenii români. Foarte rapid a fost semnat acordul de mic trafic. Primii beneficiari ai acestui document vor primi permisele de mic trafic în ultima zi a lunii martie, şi vor putea în aprilie deja călători în România. Deci, noi la Chişinău, am scos tot ce este nefiresc şi toate condiţionările artificiale care au fost impuse de foştii guvernanţi şi tratăm România nu ca principalul inamic, ca un duşman extern, ci ca un prieten al R. Moldova, o ţară care are mult să ofere R. Moldova şi trebuie sa ştim să avem aşa un dialog, în care să ne respectăm, să ne înţelegem. Există sensibilităţi şi în relaţia noastră, dar este foarte important ca Moldova să ştie să valorifice deschiderea plenară pe care România o manifestă, şi în ceia ce priveşte susţinerea parcursului european al R. Moldova, şi în ceia ce priveşte transferarea experienţei valoroase pe care România a acumulat-o în procesul de integrare europeană. Iată ne concentrăm acum şi pe crearea unei atmosfere corespunzătoare pentru a putea valorifica acest potenţial, şi pe instituţionalizarea raporturilor noastre ca ele să nu fie doar la nivelul şefilor de stat, ca să coboare în jos la nivelul guvernelor, ministerelor, instituţiilor, agenţiilor, administraţiilor publice centrale dar, şi locale. Ne gândim foarte serios la crearea unor mecanisme de transferare a experienţei, de comunicare, bunăoară pe linia Ministerului de Externe deja au avut loc mai multe consultări foarte fructuoase şi foarte importante pentru noi, şi am convenit asupra intensificării acestor consultări.

Este foarte importantă vizita Primului Ministru Vlad Filat, la Bucureşti în noiembrie, vizita preşedintelui Traian Băsescu, la Chişinău în ianuarie. Într-adevăr au dat nişte semnale de relansare a relaţiei. În plan politic lumina verde s-a dat. în plan economic, iată această săptămână guvernul României a decis acordarea unui ajutor R. Moldova nerambursabil, nu e vorba de credit ci de un ajutor financiar în valoare de 100 de milioane de euro. Sunt expresii concrete a deschiderii pe care o manifestă România faţă de R. Moldova şi a atitudinii serioase si responsabile a Guvernului de la Chişinău faţă de interesele propriului stat, statul R. Moldova. Şi aşa vom merge înainte şi se creează premizele pentru o relaţie foarte fructuoasă, foarte apropiată, privilegiată între două state care împreună merg în UE. România deja este în UE. Şi deja din UE, împreună cu alţi prieteni ai R. Moldova, de altfel s-a constituit şi un grup al prietenilor Moldovei în cadrul UE, ajută R. Moldova şi trebuie să ştim cum să valorificăm acest ajutor. Dar, în acelaşi timp trebuie să spunem franc că există anumite abordări inerţiale şi în România, în anumite zone politice. O anumită înclinaţie pe planul identitar şi simbolistic. Noi vrem să nu facem abstracţie de tot ce ne leagă, ceia ce face să avem o relaţie unică dar, într-adevăr, să existe o comunicare în spirit european între două state vecine care se respectă, care sunt sensibile la interesele celuilalt. Şi există în R. Moldova anumite sensibilităţi şi cred că cu noua guvernare de la Chişinău, cu o nouă calitate a comunicării şi colegii de la Bucureşti vor simţi şi mai bine realităţile din R. Moldova şi vom putea construi o relaţie, într-adevăr, în spirit european.

5. Impactul adoptării unei noi Constituţii asupra relaţiilor cu UE

Corneliu RUSNAC: Şi acum, o ultimă întrebare, ia ţine mai degrabă de politica internă dar, are impact şi pe exterior. Vreau să vă întreb dacă există riscul ca în urma deciziei Alianţei pentru Integrare Europeană pentru a convoca referendumul pentru a adoptarea unei noi Constituţii, această decizie să perecliteze relaţiile cu UE, cum confirmă unii analişti?

Andrei POPOV: E un subiect complex, sunt mai multe păreri, de fapt UE îşi construieşte relaţiile cu statele aspirante în funcţie de ataşamentul acestor state faţă de valorile statului de drept, cadrul constituţional, modalităţile de schimbare a constituţiei, principiul consultării cu partenerii externi, şi principiul creării unor reguli de joc previzibile şi clare poate chiar, uneori, în detrimentul celor care se află la guvernare. Acesta este un considerent. Un alt considerent este de ordin politic. Toată lumea în UE, şi cred că radio ascultătorii realizează acest lucru şi în simt o cu totul nouă deschidere faţă de R. Moldova manifestată din partea comunităţii internaţionale, atât în vest dar, şi în est. Conferinţa donatorilor din 24 decembrie de la Bruxelles, cea de a doua rundă care simultan, tot la sfârşitul lunii martie,  va fi lansată cu UE pe marginea Acordului de Asociere sunt doar două din mai multe exemple foarte clare în acest sens. Acordul cu SUA, Provocările Mileniului de acordare Moldovei a unui grant de 262 de milioane pentru proiecte de infrastructură, iată un alt exemplu. Contactele mult mai intense care există la nivelul Ministerelor de Externe, conducerii statului, conducerii Guvernului, imaginea pozitivă pe care R. Moldova a reuşit o construiască în presa occidentală. Toate aceste lucruri sunt un capital.

Este extrem de important să menţinem această dinamică. Să nu devenim victimele unei conjuncturi politice în care oamenii au avut nişte aşteptări dar, acum încă nu văd toţi, mulţi de fapt nu văd multe schimbări în bine, din potrivă multora li se pare că lucrurile se complică. Calitatea drumurilor ar fi ceia ce ne leagă pe toţi şi vedem în ce stare ele se află. A fost şi o iarnă mai grea. Este şi un apel la calm la cetăţeni. Este o vorbă că nu trebuie de arătat lucrul neterminat pentru că el poate să sperie. Este ca şi cum în mijlocul reparaţiei vine cineva şi se sperie şi zice: „nu, nu, este mai bine cum era înainte”, fără ca să aibă putere de viziune şi să înţeleagă că în câteva luni lucrurile se aşează şi vor arăta bine. Moldova are un exemplu foarte nefericit, cel al alegerilor din 2001, când după reforme foarte şi foarte dureroase dar vitale pentru R. Moldova realizate în 1998-1999, a fost demis un Guvern. El a preluat tot costul politic pentru reforme foarte capitale pentru viitorul R. Moldova, pentru modul cum se dezvoltă R. Moldova pe decenii dar, în mijlocul acestor reforme au fost realizate alegerile. A venit la putere partidul comuniştilor tocmai în clipa când rezultatele acestor reforme au început să se vadă şi viaţa a început să se îmbunătăţească. Suntem cu riscurile de rigoare, este o paralelă riscantă dar, într-o situaţie similară. Este o coincidentă a crizei economice, a unei instabilităţi politice legate de refuzul PCRM de a vota pentru candidatul Alianţei, Marian Lupu. Şi iată suntem cu toţii expuşi acestei stări de incertitudine şi necesităţii găsirii unei soluţii rezonabile, constituţionale şi legale din acest impas. Ar fi foarte nedrept şi nefast ca speculând, fără ruşinare, desigur, şi foarte brutal dificultăţile cu care noua guvernare se confruntă urmare a politicii iresponsabile pe care predecesorii au promovat-o şi au lăsat o gaură enormă în buget, să se profite de această situaţie, oamenii să fie isterizaţi, speriaţi şi să nu aibă răbdare şi să fie expuşi unor noi teste electorale. Trebuie de găsit un numitor comun dintre aceste două preocupări: preocuparea asigurării legitimităţii şi a respectării integrale a constituţiei şi a recomandărilor instituţiei supreme de expertiză în acest domeniu, a Comisiei de la Veneţia dar, şi raţiunilor politice care există. Avem un anumit destin şi să nu călcăm pentru a doua oară pe aceeaşi greblă căci avem această experienţă a anilor 1999-200. Multă lume ştie, şi eu ca diplomat văd că Moldova a pierdut multe trenuri şi ceia ce priveşte avansarea pe parcursul UE a pierdut foarte multe oportunităţi pe care noi acum le recuperăm. Este foarte important de a da acestui Guvern şansa de a duce până la capăt aceste reforme dureroase în care el s-a lansat.

Corneliu RUSNAC: Stimaţi ascultători vă reamintesc că aţi ascultat o discuţie cu  domnul Andrei Popov, Viceministu al Afacerilor Externe al Moldovei. Aici punem punct programului nostru de astăzi. Emisiunea a fost realizată cu suportul Asociaţiei pentru Politică Externă şi finanţate de Fundaţia Friedrich Ebert. Eu, Corneliu Rusnac vă spun la revedere şi vă aştept la un nou program. Pe curând!

 
comments powered by Disqus
Prima / Interviuri / Interviu cu Andrei Popov: Evoluţia Relaţiilor Diplomatice ale R. Moldova cu România, Ucraina şi Rusia. Vocea Basarabiei. 21.03.2010.
Adresa
str. Sciusev 64, MD-2012 Chisinau, Republica Moldova


Tel.: +373-22-224430, 210986
Fax:
+373-22-210986, 233950 office@ape.md
Noutăţi  |  Analize  |  Opinii/Comentarii  |  Interviuri  |  Declaraţii  |  Documente  |  Conferinţe  |  Studii  |  Evenimente  |  UE - problematica transnistreana  |  Multimedia  |  APE în MassMedia  |  Friedrich Ebert Stiftung  |  Proiecte  |  Negociatori europeni
Copyright © 2019 Asociaţia pentru Politica Externă din Moldova.
Toate Drepturile Rezervate

Acest site a fost elaborat si lansat cu sprijinul Ambasadei Marei Britanii in Republica Moldova
TRIMARAN - IT Solutions Company // web, interactive, motion and software development solutions // http://www.trimaran.md, B2B and B2C solutions  /  Branding & Graphic Design Services / Website Design and Development  /  E-Commerce Systems / Software Application Architecture and Development / Multimedia solutions  /  2D/3D modeling & animation solutions / Video & Post Production / contact@trimaran.md
O soluţie Trimaran
Vizitatori: 482797
ultima actualizare: 23.01.2018