Rom Eng
Benzi RSS
Prima / Interviuri / Politica Externă a R. Moldova: retrospectiva anului 2010. Vocea Basarabiei. 30.12.2010.
Politica Externă a R. Moldova: retrospectiva anului 2010. Vocea Basarabiei. 30.12.2010.
Versiune tipar
30.12.2010

Principalele Teme ale Emisiunii:
1. Evoluţia relaţiilor dintre R. Moldova şi România pe parcursul anului 2010
2. Analiza relaţiilor dintre R. Moldova şi Federaţia Rusă pe parcursul anului 2010
3. Evoluţia relaţiilor dintre R. Moldova şi Ucraina pe parcursul anului 2010
4. Evoluţia relaţiilor dintre R. Moldova şi UE pe parcursul anului 2010
5. Relaţiile dintre R. Moldova şi SUA: retrospectiva anului 2010

Corneliu RUSNAC, moderator IMEDIA: Bună ziua stimaţi ascultători! Sunt Corneliu Rusnac şi vă salut la o nouă ediţie a emisiunii de sinteze şi dezbateri pe teme de politică externă, emisiune realizată cu suportul Asociaţiei pentru Politică Externă şi finanţată de Fundaţia Friedrich Ebert.

Această emisiune va fi una de recapitulare şi totalizare a anului 2010 în domeniul Politicii externe. Invitaţii noştri de astăzi sunt domnul Victor Chirilă, Directului Executiv al Asociaţiei pentru Politică Externă, dl Eugen Revenco, Directorul Fundaţiei Moldo - Lituaniene, şi Radu Vrabie, Director de Programe la APE. Bună ziua şi bine aţi venit la emisiunea noastră!

Aşadar, haideţi să vedem cum au evoluat lucrurile pe parcursul anului 2010 şi să începem cu relaţiile cu România, dle Chirilă?

1. Evoluţia relaţiilor dintre R. Moldova şi România pe parcursul anului 2010

Victor CHIRILĂ: Eu cred ca a fost un an bun pentru relaţiile noastre cu România, am depăşit unele din problemele moştenite de la Guvernarea precedentă, de exemplu a fost semnat Acordul privind micul Trafic la Frontieră, au fost deschise consulatele româneşti la Bălţi şi Cahul, de asemenea, a fost deschis consulatul R. Moldova la Iaşi, sau făcut diferiţi paşi în direcţia stabilirii, construirii unui parteneriat strategic în domeniul integrării europene, în special prin semnarea acelei declaraţii la nivel de Preşedinţi din aprilie, se lucrează în prezent asupra unui Plan de Acţiuni care ar da substanţă acestei declaraţii privind constituirea unui parteneriat strategic în domeniul integrării europene. Lucrurile s-au mişcat din loc. Relaţia cu Bucureştiul a fost repusă pe o traiectorie normală, pe o traiectorie care inspiră anumit optimism că în viitor această relaţie va da roadele la care am visat foarte mult timp în ultimii ani. Este important ca de acum în acolo să se treacă şi la realizarea unor proiecte concrete. În domeniul infrastructurii, înţeleg că se lucrează la elaborarea unor proiecte ce ar da substanţă unor astfel de intenţii. Ştim deja că România este gata să ne ofere în următorii 4 ani o asistenţă financiară şi tehnică în valoare de 100 milioane de euro. Toate aceste lucruri cred că vin să demonstreze că România nu are o agendă secretă, ascunsă faţă de R. Moldova, dimpotrivă este interesată să contribuie la apropierea ţării noastre de Uniunea Europeană.

Corneliu RUSNAC: Dle Revenco?

Eugen REVENCO: Este firesc ca relaţia cu România să revină cu o dinamică nouă, mult aşteptată. Au fost multe începuturi, cum a remarcat şi dl Chirilă dar, câte ceva nu a fost dus până la capăt.  Cel puţin să ne amintim că acest Plan de Acţiuni în domeniul integrării europene cu alte ţări din UE a fost dus până la capăt şi chiar a început implementarea. Lucrurile cu România din păcate nu au avansat atât de repede la acest nivel. Consultările bilaterale sau mecanisme noi instituţionale în domeniul integrării europene nu au fost instituite, deşi s-a dorit foarte mult, a fost prevăzut în programul de guvernare, iar România este o ţară prioritară. Concomitent, avem un număr mare de acorduri bilaterale încheiate şi nu le avem cu alte ţări semnate în aşa cantitate. Dar, la nivel de implementare ar fi fost preferabil dacă Guvernul moldovenesc s-ar concentra pe scoaterea nu numai a unor roade de imagine dar, şi introducerea elementelor de durabilitate. Nu toate lucrurile sunt explicabile în raporturile cu România, cel puţin în ceia ce priveşte Chişinăul. Bunăoară, desemnarea ambasadorului nostru la Bucureşti a durat un an de zile, lucru care vine în contradicţie cu  dinamica raporturilor. Nici Consulul General la Iaşi nu este desemnat până în ziua de astăzi. Există anumite blocaje instituţionale inexplicabile sau cel puţin greu de înţeles şi ar fi bine ca în anul următor să se găsească soluţii instituţionale pentru a preveni apariţia unor situaţii similare. De asemenea, ar fi bine dacă în anul următor s-ar evita concurenţa politică excesivă pentru a avea „prioritate” în relaţia cu Bucureşti-ul. Încheierea Tratatului privind regimul de frontieră a arătat o competiţie internă nesănătoasă, care a dus la un număr de contradicţii şi vicieri de proceduri interne.

Corneliu RUSNAC: Dle Vrabie?

Radu VRABIE: În mare parte sunt de acord cu ceia ce au spus colegii mei, aproape au atins toate temele. Ceia ce aş vrea eu să adaug este faptul că anul acesta România a fost un subiect foarte discutat. S-a format, undeva, din partea unor forţe politice o isterie în jurul românismului, unionismului. Vedem că şi referendumul care a fost organizat anul acesta în mare parte a eşuat din cauza acestei discuţii pro sau anti României de aceia eu cred că  Guvernul, conducerea R. Moldova a făcut foarte bine că s-a bazat pe relaţii pragmatice, s-a evitat, în mare parte, cu anumite excepţii,discuţii despre chestiuni identitare, despre limbă. Şi eu sper ca acest curs să continue pentru ca să ieşim din sfera miturilor şi discuţiilor emotive în sfera unor discuţii pragmatice şi previzibile în relaţiile cu România.

Corneliu RUSNAC: Ce putem spune despre relaţiile cu Rusia dle Vrabie?

2. Analiza relaţiilor dintre R. Moldova şi Federaţia Rusă pe parcursul anului 2010

Radu VRABIE: Probabil cel mai imprevizibil capitol al politicii noastre externe. Pe de o parte Guvernul R. Moldova a încercat să stabilească relaţii bazate pe respect reciproc şi bazate pe o înţelegere cu Rusia pentru a redresa situaţia destul de proastă care a fost în ultimii ani cu Rusia. Şi, într-adevăr au fost anumite succese, consultări la nivel de ministere de externe, întâlniri între viceminiştri Popov şi Karasin, comisia interguvernamentală moldo-rusă condusă de Fursenko din partea Rusiei şi Lazăr din partea R. Moldova. Pe de altă parte, Rusia a demonstrat faptul că anumite chestiuni istorice pentru ea sunt foarte importante, mă refer aici la acele cazuri, 9 mai şi 28 iunie, zi declarată de către fostul preşedinte interimar Mihai Ghimpu drept zi a ocupaţiei sovietice şi respectiv reacţia Rusiei a demonstrat faptul că pentru Rusia aceste subiecte sunt foarte importante, sensibile. În acelaşi timp am văzut poziţia Rusiei pe dosarul transnistrean, în principiu nu s-a schimbat foarte mult. Şi mă gândesc acum, în lumina ultimilor schimbări în relaţiile cu Rusia, mă refer la faptul că s-a redus foarte mult cota exportului moldovenesc în Rusia şi la faptul că deja plătim preţ mediu european sau vom plăti preţ mediu european pentru gaz ar fi o oportunitate pentru R. Moldova să renunţe la acea politică de export în schimbul loialităţii politice şi de a construi o nouă relaţie bazată pe principii pragmatice aşa cum a încercat şi în cazul României.

Corneliu RUSNAC: Dle Chirilă?

Victor CHIRILĂ: Bine, în general chiar dacă au avut loc anumite sincope în relaţia noastră cu Rusia, totuşi relaţiile noastre s-au caracterizat printr-o anumite stabilitate, stabilitate relativă care a dat posibilitatea să avem mai multe contacte la nivel de ministere de externe, la nivel de parlament, la nivel de partide. De exemplu, Partidul Democrat, ştim cu toţii, a semnat acel Acord de cooperare cu Partidul Rusia Unită. Într-o anumită măsură putem spune că guvernarea AIE a reuşit să demonstreze Moscovei că poate construi un dialog, o relaţie previzibilă bazată pe sinceritate şi abordarea deschisă a problemelor care există între noi. Da, într-adevăr problemele legate de interpretarea trecutului comun lasă o amprentă nedorită asupra relaţiilor noastre cu Moscova. Aici, cred că politicienii ar trebui să pună mai puţin accent pe aceste chestiuni şi să se axeze pe probleme, soluţii, perspective curente pentru că contextul regional se schimbă radical, lucrul acesta se observă foarte bine actualmente. Contextul european s-a schimbat foarte mult în ultimul an. Există un mai mare interes din partea UE şi a SUA de a construi o relaţie predictibilă cu Federaţia Rusă, de a o angaja în proiecte comune legate de soluţionarea unor probleme economice, financiare sau de securitate. Lucrul acesta nu trebuie să ne scape, nu trebuie să le scape diplomaţilor noştri şi politicienilor noştri. Cred că este nevoie de o abordare realistă a viitorului relaţiilor noastre cu Moscova, o abordare care să fie bazată pe o viziune structurată, o viziune plină de substanţă, o strategie care nu ar face abstracţie de problemele trecutului, dar ar încerca să găsească consens asupra interpretării acestor probleme şi, în acelaşi timp, să se axeze pe soluţionarea comună a problemelor existente.

Corneliu RUSNAC: Şi relaţiile cu Ucraina cum au evoluat pe parcursul anului 2010, dle Revenco?

3. Evoluţia relaţiilor dintre R. Moldova şi Ucraina pe parcursul anului 2010

Eugen REVENCO: Acest Guvern AIE şi-a propus, în egală măsură, ca şi cu România, să creeze un parteneriat strategic în spirit european. Dacă cu România, am avut un număr mare de acorduri bilaterale semnate, cu Ucraina avem un număr mai mic. Dar, începuturile erau diferite în cazul României şi Ucrainei, deşi în ambele relaţii nu erau nici pe de parte strălucite. La sfârşitul anului trecut Guvernul Moldovenesc a reuşit împreună cu Guvernul precedent ucrainean să dea o dinamică nouă relaţiei bilaterale, s-a reuşit semnarea unor documente bilaterale importante; a demarat procesul de demarcare a frontierei pe segmentul transnistrean. Este important că în programul de guvernare s-a propus soluţionarea problemelor legate de proprietate. Undeva s-a încercat, prin semnarea unui document bilateral în februarie 2010 între prim-miniştrii Filat şi Timoşenko, avansarea şi în acest dosar.

S-a sperat foarte mult că împreună cu noua Guvernare de la Kiev se va reuşi continuarea dialogului pragmatic bazat pe interese reale şi pe căutarea de soluţii. Din păcate vedem, însă, că Ucraina după ultimele alegeri prezidenţiale a devenit un actor extern mai puţin previzibil, cel puţin în relaţia cu R. Moldova. Am observat că în noiembrie curent, în plină campanie electorală, ucrainenii au intervenit unilateral într-un punct de frontieră care era în discuţie în cadrul comisiei de demarcare. Subliniez că au intervenit unilateral, lucru care nu se face la frontieră şi care dovedeşte că actorul respectiv este imprevizibil. În al doilea rând, acest fapt s-a produs atunci când la Chişinău era o mare conferinţă internaţională referitoare la managementul integrat al frontierei unde participa şeful frontierelor ucrainene, precum şi un ambasador cu misiuni speciale din Ministerul de externe al Ucrainei împuternicit anume cu problemele frontierei. Aceştia nu au abordat subiectul, în termen util, cu autorităţile de la Chişinău, ceia ce confirmă că sunt actori imprevizibili, din păcate.

Totodată, vedem că Kievul şi-a pus în scop elaborarea unei strategii vis-a-vis de  R. Moldova pentru a-şi soluţiona anumite probleme din relaţia bilaterală. Acest fapt nu poate să bucure, ba din contra, odată ce suntem puşi alături de România care în Ucraina este percepută ca o ameninţare la adresa securităţii naţionale, pe noi ne plasează tot cam în aceiaşi perspectivă.

În concluzie, putem spune că au fost eforturi, au fost întreprinse acţiuni, tentative la nivel de experţi. Probabil că undeva, într-un moment anume, trebuia să se fi luat anumite decizii pe dosarul ucrainean. Aceste decizii au fost amânate şi acum lucrurile se pare că se complică şi vor deveni mai complicate pentru diplomaţia moldovenească în demararea următorului mandat guvernamental. Pe de o parte, este şi gelozia Ucrainei care vede dinamica raporturilor dintre R. Moldova şi România. Probabil, interpretează greşit, neadecvat, prin prisma televizorului de limb rusă, iar această oglindă deformează înţelegerea realităţilor din R. Moldova. În anul care vine, diplomaţia moldovenească ar face bine să se concentreze, cel puţin în prima perioadă, asupra dosarului ucrainean. Ar putea fi util dacă următorul ministru de externe nu ar amâna vizita sa la Kiev pentru a detensiona şi schiţa un plan de acţiuni în vederea stabilirii acelui parteneriat strategic pe care şi l-a dorit Guvernul anterior. Sper că Guvernul care va păstra Ucraina pe agenda sa prioritară.

Corneliu RUSNAC: Dle Chirilă?

Victor CHIRILĂ: Într-adevăr relaţia noastră cu Kievul nu s-a ridicat la nivelul aşteptărilor. Da, am avut un început bun, s-au semnat anumite acorduri ce ţin de necesitatea soluţionării problemelor legate de proprietăţile R. Moldova de pe teritoriul Ucrainei şi ale Ucrainei în R. Moldova, s-a început demarcarea porţiunii de frontieră pe traseul transnistrean dar, în cele din urmă schimbarea puterii de la Kiev, în loc să impulsioneze acest proces, de fapt, la adus într-o formă de stagnare. Lucrul acesta este îngrijorător pentru că, iată, am avut în noiembrie, cazul de la Palanca, când grănicerii ucraineni au încercat să schimbe semnele de frontieră, lucrul acesta a provocat o tensiune nedorită în relaţiile noastre bilaterale. Această tensiune a fost remarcată şi de oficialii europeni. Am spus de mai multe ori că acestea sunt probleme tehnice minore dar, iată că aceste probleme tehnice minore s-au transformat într-un obstacol foarte mare în evoluţia relaţiilor noastre bilaterale. Nu ne permit să trecem la faza unui parteneriat strategic axat pe integrare europeană între Kiev şi Chişinău, un parteneriat care ar avea o componentă puternică, inclusiv şi de găsire a unor poziţii comune asupra problemei transnistrene. Cred că în anul viitor, viitoarea Guvernare, viitorul Ministru de externe va trebui să acorde o atenţie mult mai mare dosarului moldo-ucrainean. Este nevoie de a relua dialogul nostru politic la toate nivele şi în special la cel mai înalt nivel, la nivel de preşedinţi, la nivel de miniştri de externe astfel încât să se găsească soluţiile necesare pentru aceste probleme plus la aceasta să avem posibilitatea să influenţăm asupra viitoarei politici a Kievului faţă de R. Moldova. Aşa cum a spus dl Revenco, Ucraina intenţionează să dezvolte o politică, o strategie clară faţă de ţara noastră. Acest proces trebuie să fie folosit de noi pentru a imprima o notă pozitivă acestei politici, pentru a da o substanţă pe care noi o aşteptăm. De aceia, lucrul acesta nu poate fi făcut dacă noi nu vom fi activi în relaţia cu Ucraina şi nu vom folosi toate instrumentele, tot instrumentarul instituţional pe care îl avem la dispoziţie pentru a influenţa poziţia Ucrainei faţă de ţara noastră într-o direcţie pozitivă pentru noi.

Corneliu RUSNAC: Dle Vrabie?

Radu VRABIE: Una dintre problemele pe care le-am avut noi în relaţia cu Ucraina este faptul că ambele ţări am fost în campanie electorală, noi apoi ei, acum iarăşi noi ceia ce a făcut ca să atragem o atenţie mai mică relaţiilor bilaterale plus că în Ucraina s-a schimbat mult contextul intern. Noul preşedinte Ianukovici încearcă să creeze o imagine a Ucrainei foarte puternice pe fundalul unei frustrări. Pierderea procesului de judecată cu România pentru Ucraina a fost interpretată ca o înfrângere. Acum Ucraina încearcă să-şi recapete influenţa, să-şi câştige rolul unui lider regional, de aceia politica lor, dintr-un punct de vedere, poate fi văzută ca o politică dură. Colegul Eugen Revenco a menţionat despre faptul că suntem puşi cam în acelaşi coş cu România. Or, România este văzută, surprinzător pentru mine, foarte prost în Ucraina, chiar mai prost decât îmi imaginam, de aceia, iarăşi, voi fi nevoit să repet ceia ce au spus colegii mei, R. Moldova trebuie să intensifice dialogul cu Ucraina pentru a demonstra că R. Moldova nu este un duşman al Ucrainei dar mai degrabă un partener, un partener cu care poate să discute.

Corneliu RUSNAC: Să vorbim acum despre raporturile cu UE, ce se poate spune despre aceste raporturi, cum au evoluat ele pe parcursul anului 2010?

4. Evoluţia relaţiilor dintre R. Moldova şi UE pe parcursul anului 2010

Victor CHIRILĂ: Din perspectiva mea relaţiile noastre cu UE au evoluat de o manieră foarte bună şi insist asupra calificativului foarte bună pentru că acum un an şi jumătate foarte puţini dintre noi şi-ar fi putut imagina că UE va accepta să negocieze atât de rapid Acordul de Asociere cu R. Moldova sau că UE va accepta să demareze atât de repede dialogul asupra liberalizării regimului de vize. De asemenea, UE a dat acordul asupra dialogului cu privire la crearea zonei de comerţ liber şi aprofundat cu ţara noastră. Toate aceste trei procese sunt esenţiale pentru viitoarea relaţie cu UE pentru că Acordul de Asociere va permite R. Moldova să aibă o relaţie contractuală bazată pe integrare economică şi acest lucru înseamnă că R. Moldova va începe un proces de integrare graduală în cadrul pieţei comune a UE şi în acelaşi timp să-şi armonizeze instituţiile şi legislaţia cu standardele UE. În al doilea rând, relaţia, din punct de vedere politic, se va baza pe un raport de asociere cu UE. Faptul că vom avea dimensiunea de integrare economică ne permite să fim optimişti că în viitor acest Acord de Asociere ne va ajuta să obţinem dimensiunea şi de integrare politică, să trecem de la asociere politică la integrare politică. Doi, Acordul de Liberalizare a regimului de vize, de fapt, este un pas important pentru integrarea în spaţiul UE. Cetăţenii noştri vor face un pas important spre obţinerea dreptului de a călători liber, de a se mişca liber în spaţiul UE şi acest lucru va avea efecte benefice în special pentru partea activă a societăţii noastre şi am în vedere aici studenţii, oamenii din sfera academică, oamenii de afaceri, toate acele grupuri de care depinde, de fapt, modernizarea instituţională şi economică a ţării noastre. Trei, crearea unei zone libere de comerţ liber şi aprofundat cu UE, de fapt, va demara armonizarea legislativă şi instituţională reală cu standardele europene. Prin acest acord începem un proces asiduu de integrare economică, socială şi instituţională a R. Moldova cu spaţiul UE. Acordul de Asociere şi celelalte două componente ale sale vor pune o bază solidă pentru integrarea politică şi economică a R. Moldova în UE.

Corneliu RUSNAC: Dle Vrabie?

Radu VRABIE: Desigur, relaţia cu UE a fost una foarte bună din perspectiva dinamicii şi relaţiilor care sau creat. Imaginea R. Moldova a crescut foarte mult în rândul ţărilor membre şi în rândul conducerii UE. Deja am impresia că vizitele şi întâlnirile nu au loc doar protocolar dar, au loc cu un scop bine definit. R. Moldova este văzută foarte bine şi aici aş vrea să menţionez câteva lucruri: reuniunea miniştrilor de externe ai UE din septembrie şi mesajele lor pentru R. Moldova. În acelaşi timp trebuie să menţionăm că cu cât ne apropiem  de UE cu atât mai mult lucru direcţionat concret vom avea de făcut şi în acest context eu cred că ar trebui să reluăm discuţiile privind necesitatea creării unui oficiu sau a unui Minister de Integrare Europeană care s-ar ocupa exclusiv cu aceste lucruri pentru că am avut parte deja, de un credit, sa-i zic aşa, din partea UE, au apreciat dinamica dar, va trebui să prezentăm rezultate, iar de aceste rezultate va depinde şi ritmul şi timpul când vom putea obţine sau termina discuţiile privind acel Acord de Asociere, privind Acordul de liber schimb şi încheia procesul de liberalizare a regimului de vize şi de aceia insist şi cred că ar trebui să începem aceste discuţii, poate să creăm o asemenea structură care ar lucra mult mai eficient, cred eu.

Corneliu RUSNAC: Dle Revenco?

Eugen REVENCO: R. Moldova a avut noroc de o fereastră de oportunitate în raportul cu UE. Pe de o parte, este deschiderea UE cu Parteneriatul Estic - o politică nouă şi necesitatea unei istorii de succes. Apoi, însăşi R. Moldova cu o guvernare anterioară care s-a decredibilizat şi a devenit chiar non-partener, mă refer la Partidul Comuniştilor. Pe acest fundal în 2009 apare o Alianţă orientată spre UE şi dornică de a valorifica fereastra de oportunitate. Un lucru extraordinar este că în ministerul de externe, în această perioadă, au venit profesionişti, care îşi cunosc bine meseria şi au folosit din plin această fereastră de oportunitate pe plan extern. Acest fapt trebuie salutat şi colegii mei au vorbit, iar eu subscriu în totalitate acestor concluzii.

Ceea ce este necesar, dar s-a reuşit mai puţin, este să se dea un caracter ireversibil acestui curs de orientare europeană. Aici aş pune accentul pe abordarea instituţională a integrării europene şi aş vrea să vin cu un reper. Reperul meu este Programul de Guvernare, care spunea că în Cancelaria de Stat va fi creată o subdiviziune şi mecanisme care vor permite implementarea şi evaluarea reformelor de integrare europeană. Acest lucru nu s-a făcut! Sarcini au fost preluare, într-un fel, de Ministerul de Externe. Acum există deja mai multe rapoarte, concluzii şi recomandări care vin nu numai din partea experţilor moldoveni. Sunt şi experţi europeni, inclusiv înalţi consilieri politici ai UE în R. Moldova şi foşti negociatori cu UE, care au recomandat fortificarea acestui mecanism.

Întărirea acestui mecanism va reuşi prin specializare şi disociere de Ministerul de externe. Deoarece, procesul de implementare şi de coordonare, pe plan intern, necesită o cunoaştere adâncă, profundă a dosarelor foarte tehnice. Acest lucru nu este, şi puţin probabil că va, fi cunoscut de MAE pentru că nu este propriu pentru Ministerul de externe. Al doilea element este amplasarea acestui mecanism mai aproape de centrului de luare a deciziilor: fie Preşedinţie, fie oficiul Prim Ministrului. Ar fi cazul, probabil, şi în Parlament să existe o Comisie specializată pentru integrare europeană care ar crea condiţii pentru un canal de viteză de adaptare şi implementare a legislaţiei corespunzătoare. Această abordare instituţională nouă, diferită, ar trebui să permită implicarea tuturor autorităţilor, a administraţiei, în aşa fel încât reformele şi progresul pe calea integrării europene să devină ireversibil.

Ba mai mult, noi ne-am dorit şi în Programul de guvernare anterior s-a vorbit despre implicarea societăţii civile în elaborarea programelor şi strategiilor, inclusiv de integrare europeană. Lucrurile stau foarte frumos pe termen scurt, pentru anul trecut, pentru începutul acestui an. Dar, noi nu putem construi în continuare relaţia cu UE în lipsa unei strategii clare, transparente şi cunoscute pentru toată lumea. În ce constă această strategie a R. Moldova, de unde pornim, unde vrem să ajungem, care sunt mecanismele şi care sunt alte pârghii pe care vrem să le folosim şi cum anume le folosim pentru a atinge acest obiectiv. Este foarte important ca în acest proces să fie implicată toată societatea, nu doar o parte din partide care sunt la Guvernare. Ar fi bine să antrenăm plenar şi opoziţia, care ar putea contribui în acest proces şi să nu se plaseze pe un făgaş distructiv sau anti-european.

Corneliu RUSNAC: Şi în încheiere dar nu în ultimul rând, foarte pe scurt despre relaţiile cu SUA. Ce se poate spune la acest capitol dle Chirilă?

5. Relaţiile dintre R. Moldova şi SUA: retrospectiva anului 2010

Victor CHIRILĂ: Actualul Guvern şi-a propus să construiască un Parteneriat Strategic cu SUA. Cred că suntem departe de a avea un astfel de Parteneriat Strategic, în schimb, avem o relaţie foarte apropiată cu SUA. Am avut mai multe declaraţii favorabile pentru R. Moldova făcute la nivel de Vice Preşedinte a SUA, la nivel de Secretar de Stat, la nivel de Congres, care ne demonstrează că SUA, Washington-ul privesc foarte atent evoluţiile din ţara noastră, sunt interesaţi ca reformele democratice să continue, reforme care să ne apropie de UE. De fapt, s-a spus foarte clar că SUA susţin cursul de integrare europeană a R. Moldova şi leagă acest curs de actuala Guvernare. Cred c aceasta este o realizare mare a actualei Guvernări, însă, pentru viitor, este nevoie să punem în funcţiune acele instrumente instituţionale pe care R. Moldova le are deja construite cu SUA şi mă refer aici la Comitetul pentru Cooperare Economică care, deşi, titulatura dă de înţeles că acest Comitet are ca obiect relaţiile economice, de fapt, din experienţa mea, ştiu că acest Comitet abordează pe larg chestiuni politice şi chestiunile politice şi chestiuni ce ţin de reformele democratice sunt nişte condiţii pentru dezvoltarea unor relaţii economice aprofundate cu SUA. Acest Comitet moldo – american nu s-a mai întrunit din 2005. Este cazul ca acest comitet să fie repus în funcţiune şi să pună pe agendă chestiuni importante pentru dezvoltarea relaţiilor noastre precum, de exemplu, anularea anacronicului Amendament Jackson-Vanik, care ne împiedică să beneficiem permanent în relaţiile cu SUA de statutul privind naţiunea cea mai favorizată. Deocamdată din cauza acestui Amendament Jackson-Vanik acest statut este temporar, o dată la doi ani acest statut este revăzut şi este reaprobat dacă R. Moldova îndeplineşte condiţiile necesare, condiţiile democratice. Acest statut este o moştenire a Uniunii Sovietice. Foarte multe lucruri s-au schimbat în R. Moldova. R. Moldova a avansat pe calea democraţiei, ori acest statut este un anacronism şi el trebuie să fie anulat. Pentru a realiza acest lucru este nevoie de un dialog politic mult mai intens cu SUA, şi un dialog politic care să aibă la bază o agendă de chestiuni care să corespundă cu aşteptările actuale ale societăţii.

Corneliu RUSNAC: Spre regret, timpul rezervat emisiunii noastre a expirat. Eu vă mulţumesc foarte mult pentru prezenţa la acest program. Stimaţi ascultători, eu Corneliu Rusnac, vă reamintesc că aţi ascultat o emisiune de discuţii pe teme de politică externă realizată cu suportul Asociaţiei pentru Politică Externă şi finanţată de Fundaţia Friedrich Ebert. La mulţi ani şi Sărbători Fericite!

 
comments powered by Disqus
Prima / Interviuri / Politica Externă a R. Moldova: retrospectiva anului 2010. Vocea Basarabiei. 30.12.2010.
Adresa
str. Sciusev 64, MD-2012 Chisinau, Republica Moldova


Tel.: +373-22-224430, 210986
Fax:
+373-22-210986, 233950 office@ape.md
Noutăţi  |  Analize  |  Opinii/Comentarii  |  Interviuri  |  Declaraţii  |  Documente  |  Conferinţe  |  Studii  |  Evenimente  |  UE - problematica transnistreana  |  Multimedia  |  APE în MassMedia  |  Friedrich Ebert Stiftung  |  Proiecte  |  Negociatori europeni
Copyright © 2019 Asociaţia pentru Politica Externă din Moldova.
Toate Drepturile Rezervate

Acest site a fost elaborat si lansat cu sprijinul Ambasadei Marei Britanii in Republica Moldova
TRIMARAN - IT Solutions Company // web, interactive, motion and software development solutions // http://www.trimaran.md, B2B and B2C solutions  /  Branding & Graphic Design Services / Website Design and Development  /  E-Commerce Systems / Software Application Architecture and Development / Multimedia solutions  /  2D/3D modeling & animation solutions / Video & Post Production / contact@trimaran.md
O soluţie Trimaran
Vizitatori: 483223
ultima actualizare: 23.01.2018