Moldova a preluat astăzi de la Ucraina preşedinţia pe un an a organizaţiei GUAM, la o conferinţă la Kiev la care participă şi secretarul general al NATO. Născută în 1997 şi oficializată în 2005, organizaţia din care fac parte Georgia, Ucraina, Azerbajian şi Moldova a fost văzută drept rivala CSI-ului dominat de Rusia. Uzbekistanul prezent şi el la început s-a retras, iar fostul lider moldovean Vladimir Voronin ba a lăudat GUAM-ul, ba l-a pus la îndoială. Valentina Ursu l-a întrebat astăzi pe Valeriu Gheorghiu, şef de departament în ministrul de externe de la Chişinău, dacă are asemenea dileme şi noua guvernare.

Valeriu Gheorghiu: „Anume la summitul din Chişinău, în 2005, GUAM-ul s-a transformat într-o organizaţie, din structură de cooperare în organizaţie internaţională. Posibil că ar trebui să definim cu mai multă claritate priorităţile de cooperare. Dar asta depinde nu numai de Republica Moldova, dar şi de celelalte trei ţări participante. Să nu uităm că deciziile se iau prin consens. Cel puţin este deja pozitiv faptul că toate patru state membre ale GUAM-ului fac parte şi din Parteneriatul Estic. Deci, aici ar putea fi o conexiune de activităţi între ceea ce planifică GUAM şi Parteneriatul Estic”.

Europa Liberă: Prin ce mai rămâne importantă această structură regională GUAM?

Valeriu Gheorghiu: „Pentru Republica Moldova sunt importante proiectele în domeniile energeticii, al transportului. De asemenea, există cooperarea în domeniu combaterii diferitelor fenomene negative, cum ar fi criminalitatea organizată şi altele. Republica Moldova, de asemenea, acordă importanţă posibilităţii de a promova o politică comună în ceea ce priveşte soluţionarea conflictelor îngheţate.”

Europa Liberă: Preluând preşedinţia acestei organizaţii, Republica Moldova are careva priorităţi?

Valeriu Gheorghiu: „Sunt proiectele de cooperare sectoriale, adică transport, energetică, turismul, cooperarea în domeniul situaţiilor excepţionale. O prioritate este desigur şi ridicarea vizibilităţii acestei organizaţii pe arena internaţională.”

Europa Liberă: Dar de ce nu a reuşit să se impună această structură?

Valeriu Gheorghiu: „Trebuie să luăm în cont că o structură, de exemplu, ca CSI-ul, care are o istorie mai veche, încă nu s-a impus pe arena internaţională în măsura în care ar trebui, dacă judecăm după ponderea ţărilor, care fac parte.”

Europa Liberă: Bine, GUAM-ul totuşi, se zice, că a fost botezat de către Statele Unite ale Americii şi ar trebui totuşi importanţa, ponderea să fie mai vizibilă.

Valeriu Gheorghiu: „Cât priveşte botezul nu pot să comentez, dar a fost o iniţiativă a celor patru preşedinţi de creare a unei structuri consultative, care ulterior s-a transformat în organizaţie. Şi anume transformarea din iniţiativă în organizaţie, deja spune despre faptul că procesul de sporire a autorităţii acestei structuri creşte.”

Europa Liberă: Cum creşte, dacă unii membri abandonează această structură?

Valeriu Gheorghiu: „Aveţi în vedere Uzbekistanul?”

Europa Liberă: Exact.

Valeriu Gheorghiu: „Bine, lumea mai înţelege când greşeşte şi ia deciziile respective. Probabil că interesele Uzbekistanului sunt pe alte dimensiuni, decât ale celorlalte patru ţări. Aşa cum nu toate ţările GUAM-ului au poziţii absolut identice, de exemplu, faţă de cooperarea cu Uniunea Europeană, chiar fiind părţi ale Parteneriatului Estic. Aşa şi alte ţări, cum a fost şi cazul Uzbekistanului.”