Rom Eng
Benzi RSS
Prima / Interviuri / Interviu cu Nicu Popescu privind Politica Externă a Republicii Moldova la Ora Actuală. Radio Vocea Basarabiei. 08.05.2011.
Interviu cu Nicu Popescu privind Politica Externă a Republicii Moldova la Ora Actuală. Radio Vocea Basarabiei. 08.05.2011.
Versiune tipar
08.05.2011

Corneliu RUSNAC, moderator IMEDIA: Buna ziua stimaţi ascultători! Sunt Corneliu Rusnac şi vă salut la o nouă serie de emisiuni de Sinteze şi Dezbateri pe teme de Politică Externă. Aceste emisiuni sunt realizate cu suportul Asociaţiei pentru Politică Externă şi finanţate de Fundaţia Friedrich Ebert.

În emisiunea de astăzi vreau să vă prezint o discuţie cu analistul politic Nicu Popescu, cercetător la Consiliul European pentru Relaţii Externe, Biroul de la Londra. Iată că au trecut aproape 2 ani de când la putere se află actuala coaliţie majoritară, care şi-a anunţat drept obiectiv primordial – integrarea europeană şi UE a susţinut această opţiune a autorităţilor de la Chişinău. L-am întrebat pe domnul Popescu ce impresie a lăsat asupra Bruxelles - ului criza politică prelungită, eşuarea tentativelor de alegere a preşedintelui, tensiunile din ultimul timp din cadrul Alianţei, stagnarea aparentă cel puţin în procesul de reformare. Sprijinul pe care îl acorda UE în primul rând în cadrul Parteneriatului Estic, mai rămâne valabil?

1. Sprijinul acordat Republicii Moldova de UE prin intermediul Parteneriatului Estic

Nicu POPESCU, cercetător la Consiliul European pentru Relaţii Externe: Fără doar şi poate, Republica Moldova continuă să beneficieze de sprijinul ăsta. Asta este oarecum şi regretabil dar este oarecum normal ca politica din statele Central şi Est Europene deseori trece prin faze ceva mai turbulente, inclusiv în state ca România, Bulgaria, Cehia, Slovacia, Polonia. Într-un fel nimeni nu s-a aşteptat că Republica Moldova va depăşi această fază de imaturitate sau semi-maturitate politică mai uşor şi mai rapid decât statele Central Europene. Există o anumită doză de toleranţă faţă de tensiunile politice dintr-un stat ca Republica Moldova. Însă partea bună a experienţei statelor Central Europene că tensiunile politice au complicat procesul de reforme dar nu l-au stopat în Europa Centrală care a reuşit să adere deja la Uniunea Europeană. Tensiunile politice nu au fost un impediment insurmontabil pentru procesul de reforme, ele au complicat, dar până la urmă aceste state au reuşit să liberalizeze economia, să reformeze poliţia, să atragă investiţii străine. Şi acest lucru, fără doar şi poate este un exemplu pozitiv. Pe de altă parte, există şi un exemplu mult mai negativ, cel al Ucrainei, în care luptele politice, tensiunile interne, schimbările frecvente de Guvern au subminat integral orice energie internă care ar fi putut duce la reformele necesare apropierii de Uniunea Europeană. Şi vedem că Ucraina în perioada dintre 2004 şi 2010 nu a reuşit să schimbe fundamental modul cum funcţiona statul ucrainean şi a intrat în această zonă gri de dezinteres din partea Uniunii Europene. Republica Moldova se află între aceste două exemple, există şanse ca Republica Moldova, totuşi se poate mobiliza, poate implementa reformele necesare, însă acest lucru nu trebuie luat ca fiind garantat. Este necesar să se continue depunerea acestor eforturi destul de dificile, dar de a promova reformele şi Uniunea Europeană va sprijini fără doar şi poate aceste eforturi şi în continuare, inclusiv din cauza faptului că cu toate complicaţiile pe care le vedem în Republica Moldova pe interior, Republica Moldova rămâne cel mai pluralist şi democratic stat din Europa de Est din partea statele Parteneriatului Estic, rămâne statul cu cea mai ambiţioasă abordare a reformelor. Aceste reforme nu sunt implementate la fel de rapid pe cât şi-ar fi dorit şi cetăţenii Republicii Moldova şi o bună parte din actorii politici din Republica Moldova şi nu atât de rapid pe cât ar fi sperat Uniunea Europeană, dar până la urmă dinamica, deocamdată, rămâne pozitivă şi acest lucru sunt sigur că va continua să fie sprijinit de UE.

Corneliu RUSNAC: Ce ar avea de făcut Chişinău pentru a accelera reformele şi a depăşi criza dar şi tensiunile din cadrul Alianţei?

2. Ce trebuie de făcut pentru a accelera reformele şi a depăşi crizele politice

Nicu POPESCU: Cred că într-un an şi jumătate de la venirea Alianţei Europene la guvernare, Republica Moldova a făcut un lucru foarte important, a reuşit să consolideze politica externă a Republicii Moldova, a reuşit să mobilizeze şi să obţină promisiuni şi oferte concrete de asistenţă externă, a reuşit să iniţieze şi să pună la cale anumite planuri de reformă strategică. Acest un an şi jumătate a fost destul de eficace în atingerea obiectivelor politice externe, plasarea Republicii Moldova pe agenda europeană ca un lider al Parteneriatului Estic, ca cel mai credibil partener al Uniunii Europene din zonă. Însă cum Republica Moldova intră într-o a doua fază, inclusiv în relaţiile cu Uniunea Europeană, în care într-un fel Republicii Moldova i s-a oferit toată asistenţa şi politică şi economică şi financiară. Republica Moldova a elaborat mai multe planuri de reforme, şi la Ministerul de Interne şi de atragere a investiţiilor, şi de reformare a economiei. Şi acum, Republica Moldova intră într-o a doua fază de implementare a promisiunilor pe care le-a făcut atât la Bruxelles cât şi faţă de propriii cetăţeni. Şi, într-un fel, această a doua fază este poate chiar mai importantă decât prima fază şi acum toate eforturile trebuie să se concentreze pe atingerea acelor obiective care au fost declarate ca fiind prioritare în ultimii un an şi jumătate şi cred că aceste obiective sunt în primul şi primul rând atragerea investiţiilor străine. Republica Moldova nu va mai obţine promisiuni de asistenţă majore, pentru că aceste promisiuni deja au fost făcute. Acum singura modalitate pentru Republica Moldova de a merge înainte este să atragă investiţiile străine, ceea ce presupune liberalizarea mediului de afacere intern şi o diplomaţie economică mult mai activă, o diplomaţie mai puţin politică şi mai mult economică, mult mai axată pe investiţii. Dar iarăşi, cele mai importante mize ţin de reformarea sistemului economic intern, lupta cu corupţia. Şi deja restul priorităţilor într-un fel sunt subordonate acestui obiectiv.
 
Corneliu RUSNAC: Uniunea Europeană ar putea influenţa cumva depăşirea crizei politice din Republica Moldova?

3. Rolul UE în depăşirea crizelor politice din Republica Moldova

Nicu POPESCU: Uniunea Europeană va depune anumite eforturi pentru a ajuta actorii politici din Republica Moldova să treacă peste această criză, însă probabil în proporţie de 99 la sută responsabilitate pentru starea politică internă le revine actorilor politici interni, nu Uniunii Europene. Uniunea Europeană are suficiente situaţii de criză politică atât în interiorul Uniunii Europene cât şi în vecinătatea ei şi nu cred că este realist să aşteptăm ca Uniunea Europeană astăzi merge să rezolve criza politică din Tunisia, mâine merge să rezolve criza politică din Egipt, poimâine merge să rezolve criza politică din Belarus sau Ucraina. Nu cred că este o aşteptare realistă şi Uniunea Europeană poate ajuta politicienii să depăşească această criză, dar nu îi poate substitui în actul de guvernare şi de aranjamente politice interne pe care le observăm în Moldova.

Corneliu RUSNAC: În ultimul timp, pe agenda discuţiilor între marile puteri figurează tot mai des problema transnistreană, e ceva întâmplător?

4. Implicarea Uniunii Europene în reglementarea problematicii transnistrene

Nicu POPESCU: Este, iarăşi, unul din succesele cele mai importante din ultimul an şi jumătate. Succesul ţine de faptul că Republica Moldova a reuşit să plaseze soluţionarea conflictului transnistrean pe agenda strategică a relaţiilor dintre Uniunea Europeană şi Rusia. Acum, iarăşi, ca şi în cazul celorlalte măsuri este absolut necesară transformarea acestui schimb de mediu politic care este ceva mai favorabil, transformarea acestor schimbări politice în acţiuni concrete pe teren care vor schimba gradual şi vor ajuta Republica Moldova să promoveze obiectivul reintegrării. Şi în acest caz, cred că în fond strategia Republicii Moldova nu s-a schimbat şi nu trebuie să se schimbe. Republica Moldova trebuie să mizeze în continuare pe edificarea unui stat atractiv pentru cetăţenii din stânga Nistrului şi acest mediu internaţional ceva mai propice şi ceva mai pozitiv faţă de reglementarea transnistreană este unul din aceste elemente care ar trebui să-i permită Republicii Moldova să se focuseze pe atingerea acestui obiectiv de edificare a unei ţări atractive, funcţionale, democratice şi prospere. Dacă încercăm să operaţionalizăm această idee pe acţiuni concrete, cred că este important ca Republica Moldova să investească, atât Guvernul cât şi oamenii de afacere, eventual într-un parteneriat dintre factorii de decizie, mediul de afacere şi partenerii internaţionali să investească foarte serios în dezvoltarea economică a localităţilor controlate de Guvernul Republicii Moldova care sunt adiacente regiunii transnistrene, localităţi ca Rezina sau Varniţa în care Republica Moldova trebuie să investească capital voinţă politică cu ajutorul partenerilor externi pentru ca aceste regiuni treptat să devină vizibil mai prospere decât ceea ce se poate observa peste Nistru.

Corneliu RUSNAC: Cum este văzută soluţionarea crizei transnistrene din Europa?

Nicu POPESCU: Abordarea Uniunii Europene este bazată pe acelaşi pilon conceptual ca şi cel a Republicii Moldova şi anume ideea că o republică – Moldova, atractivă economic şi politic poate constitui bazele reintegrării. În acelaşi timp, Uniunea Europeană este angajată acum într-un proces de relansare a negocierilor în formatul 5+2, inclusiv un dialog cu Federaţia Rusă, Ucraina. Însă cred că este important să ne dăm seama că relansarea dialogului şi a negocierilor în formatul 5+2 nu este cel mai important proces ce se poate întâmpla în procesul de reintegrare. Crearea unui stat atractiv în Republica Moldova este mai importantă pentru procesul de reintegrare şi negocierile sunt doar un element subordonat acestui obiectiv strategic.

Corneliu RUSNAC: La Chişinău există anumite temeri că Rusia ar putea atrage Uniunea Europeană într-o cursă şi ar putea lansa un proiect de soluţionare similar sau asemănător Memorandumului Kozak, e posibil acest lucru?

Nicu POPESCU: Cred că şi Uniunea Europeană şi Moldova au văzut suficiente planuri de reglementare în ultimii 20 de ani ca să nu poată fi atraşi chiar atât de uşor într-o cursă. Este evident, că şi Rusia şi Transnistria va încerca să-şi promoveze interesele, inclusiv în cadrul relansării negocierilor 5+2, însă, iarăşi, şi Republica Moldova şi Uniunea Europeană au suficientă experienţă pentru a face faţă acestor manevre politice.

Corneliu RUSNAC: Să vorbim puţin şi despre liberalizarea regimului de vize pentru cetăţenii moldoveni care ar dori să călătorească în UE. Cât de posibil este ca Republica Moldova să obţină acest regim liberalizat de vize în următorii 2-3 ani?

5. Actualizări  privind procesul de liberalizare a regimului de vize pentru cetăţenii moldoveni

Nicu POPESCU: Cred că atingerea acestui obiectiv este realistă şi miza cea mai importantă în acest proces ţine de reforma Ministerului de Interne. Anume în jurul reformei Ministerului de Interne se va da bătălia pentru capacitatea şi perspectiva cetăţenilor Republicii Moldova de a călători fără vize în Uniunea Europeană. Celelalte aspecte şi celelalte reforme pe care trebuie să le implementăm pentru a beneficia de dreptul de a călători fără viză în Uniunea Europeană sunt oarecum mai avansate şi reforma Serviciilor de Grăniceri şi eforturile de convingere a partenerilor noştri din UE pe linia Ministerului de Externe sunt într-o stare ceva mai avansată, uneori mult mai avansată şi principala investiţie ca efort în reformele interne necesare ţin de reformarea Ministerului de Interne, care trebuie să recunoaştem este şi cea mai dificilă reformă pe care trebuie să o implementăm în viitorul apropiat.

Corneliu RUSNAC: S-ar putea întâmpla ca Rusia să obţină mai devreme acest regim decât Republica Moldova, mai ales că Uniunea Europeană şi Moscova urmează să semneze în curând o foaie de parcurs în acest sens?

Nicu POPESCU: În primul rând, documentul pe care îl va semna Rusia în curând, este tipul de document pe care Republica Moldova la semnat deja acum jumătate de an. În sensul ăsta, ca proceduri de dialog birocratic, Rusia este în urma Republicii Moldova, nu în faţa Republicii Moldova. Evident în cazul Rusiei situaţia va fi un pic mai specială pentru că Republicii Moldova i s-a oferit un plan de acţiuni pe care trebuie să-l implementăm. În cazul Rusiei este vorba de nişte paşi comuni pe care Rusia şi Uniunea Europeană îi vor lua împreună. Eu însă cred sigur că Republica Moldova se poate reforma şi are dorinţa de a reforma sectoarele necesare mult mai rapid şi cu mult mai multă determinare decât o va face Federaţia Rusă, care este un stat mai mare, cu o altă dinamică politică internă. Nu cred că este o competiţie dintre Republica Moldova şi Rusia, din contra, cred că calendarul de liberalizare a vizelor ţine în primul rând de viteza reformelor care vor fi implementate în Republica Moldova.

Corneliu RUSNAC: Şi în concluzie. Ce şanse există ca în Republica Moldova criza politică să fie depăşită, iar actuala coaliţie să-şi consolideze obiectivul de apropiere de UE?

Nicu POPESCU: Eu cred că noi trebuie să separăm instabilitatea politică, tensiunile din coaliţie de procesul de reforme. Evident tensiunile din interiorul unui guvern complică procesul de reforme, însă aceste tensiuni nu pot fi şi nu trebuie considerate o scuză pentru întârzierea reformelor, şi în acest sens cred că adevărata miză pentru viitorul european al Moldovei nu ţine de ultimele ştiri sau tensiuni dintre un politician sau altul ci de capacitatea acestor politicieni de a continua să implementeze reformele pe care şi le-au asumat, dedicând o parte din timp gestiunii tensiunilor politice, dar dedicând cea mai mare parte a timpului acelor promisiuni pe planuri care au fost deja iniţiate şi care vor aduce Republicii Moldova mai aproape de Uniunea Europeană. Deci, într-un fel tensiunile politice complică realizarea reformelor, însă nu le fac imposibile după toate statele după cum am menţionat, toate statele din Europa Centrală şi de Est au reuşit să implementeze reformele interne, inclusiv în condiţiile unor instabilităţi politice permanente. Ca să vă dau un exemplu, între 1994 şi 2004 Letonia a avut 8 prim-miniştri în 10 ani, însă în 2004 după o perioadă de un deceniu destul de instabil politic, Letonia totuşi a reuşit să adere la Uniunea Europeană. Situaţia nu a fost cu mult mai bună, mai stabilă în alte ţări ca Cehia sau Slovacia, nici în Serbia care se mişcă cu o viteză destul de bună spre UE, situaţia politică internă nu poate fi numită ca fiind foarte stabilă. Deci în sensul acesta, tensiunile politice sunt regretabile, dar în acelaşi timp sunt oarecum inevitabil şi ceea ce contează inclusiv din perspectiva Uniunii Europene, dar şi a cetăţenilor Republicii Moldova e ca tensiunile politice să nu devină principala preocupare a politicienilor şi că principala preocupare a acestor politicieni şi factori de decizie este continuarea reformelor pe care şi le-au asumat.

Corneliu RUSNAC: Stimaţi ascultători vă reamintesc că aţi ascultat o discuţie cu domnul Nicu Popescu cercetător la Consiliul European pentru Relaţii Externe, Biroul de la Londra. Aici punem punct programului nostru de astăzi. Emisiunea a fost realizată cu suportul Asociaţiei pentru Politică Externă şi finanţată de Fundaţia Friedrich Ebert. Eu, Corneliu Rusnac, vă spun la revedere şi vă aştept la un nou program. Pe curând!

 
comments powered by Disqus
Prima / Interviuri / Interviu cu Nicu Popescu privind Politica Externă a Republicii Moldova la Ora Actuală. Radio Vocea Basarabiei. 08.05.2011.
Adresa
str. Sciusev 64, MD-2012 Chisinau, Republica Moldova


Tel.: +373-22-224430, 210986
Fax:
+373-22-210986, 233950 office@ape.md
Noutăţi  |  Analize  |  Opinii/Comentarii  |  Interviuri  |  Declaraţii  |  Documente  |  Conferinţe  |  Studii  |  Evenimente  |  UE - problematica transnistreana  |  Multimedia  |  APE în MassMedia  |  Friedrich Ebert Stiftung  |  Proiecte  |  Negociatori europeni
Copyright © 2019 Asociaţia pentru Politica Externă din Moldova.
Toate Drepturile Rezervate

Acest site a fost elaborat si lansat cu sprijinul Ambasadei Marei Britanii in Republica Moldova
TRIMARAN - IT Solutions Company // web, interactive, motion and software development solutions // http://www.trimaran.md, B2B and B2C solutions  /  Branding & Graphic Design Services / Website Design and Development  /  E-Commerce Systems / Software Application Architecture and Development / Multimedia solutions  /  2D/3D modeling & animation solutions / Video & Post Production / contact@trimaran.md
O soluţie Trimaran
Vizitatori: 481205
ultima actualizare: 23.01.2018