Invitatul ediţiei, fostul vicepremier pentru reintegrare Victor Osipov despre limbajul negocierilor, realităţile de pe teren şi perspectiva soluţionării conflictului transnistrean.
 
Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. În ediţia de astăzi:
 
Ce-şi doreşte Rusia de la negocierile privind Transnistria? Poate deveni regiunea transnistreană o monedă de schimb în jocurile geopolitice? Şi în ce măsură opţiunea integrării europene ar putea fi asumată şi de oamenii din stânga Nistrului? Despre toate acestea discutăm cu invitatul ediţiei de astăzi, fostul vicepremier pentru reintegrare Victor Osipov.

Europa Liberă:   Negocierile pe tema Transnistriei stagnează de mai mulţi ani, chiar dacă în ultimi doi ani se poartă consultări neoficiale în formatul 5+2 al actorilor implicaţi. Ultima rundă de la Moscova a eşuat în încercarea de a relua oficial negocierile, iar următoarele discuţii vor avea loc tot la Moscova, în luna septembrie. Care este rolul Rusiei în rezolvarea conflictului şi ce scopuri urmăreşte la negocierile pe tema Transnistriei, la întrebat Valentina Ursu pe invitatul ediţiei de astăzi, fostul negociator din partea Chişinăului şi fost vicepremier pentru reintegrare Victor Osipov.
 
Victor Osipov: „Dacă este să judecăm după poziţia exprimată la masa negocierilor sau la discuţiile noastre care oricum sunt informale, deci nu toată lumea află e se discută acolo, poziţia era: fraţilor, fiţi atenţi, să nu facem mai rău. Haideţi, s-o luăm încet, să mai discutăm, haideţi să vedem ce-i cu documentele semnate anterior, de ce ele funcţionează sau nu funcţionează, trebuie să ţinem cont, eu ştiu, de aspiraţiile unora şi altora ş.a.m.d.  Deci, ce înseamnă asta sau cum s-ar traduce din limbaj diplomatic într-un limbaj care să redea esenţa – status quo. Status quo care păstrează încă tot felul de scenarii posibile. Iar scenariile pot fi cele mai diferite. Şi iată noi tot prindem uneori semnale care ne încurajează sau ne trezesc optimismul că, ia uitaţi-vă, ruşii nu-l mai vor pe Smirnov, bunăoară, da îl vor pe Kaminski, de parcă asta pe noi ne-ar ajuta cu ceva. Dar mă refer la faptul că societatea noastră este foarte atentă la întrebarea pe care a-ţi pus-o: ce vrea Moscova? Că vrea una sau alta. Sau urmărim cu mare atenţie dialogul politic la vârf dintre Moscova şi Berlin: poate se înţeleg nemţii cu ruşii, cumva, că tot s-au mai înţeles şi înainte…”
 
Europa Liberă:   S-au mai înţeles şi-n 1939…
 
Victor Osipov: „Da, dar Moscova s-ar  putea întâmpla să vrea altceva în altă parte, pentru a ceda aici. Sau pentru a fi mai activă aici, ca să nu spun a ceda”.
 
Europa Liberă:  Deci, Transnistria ar fi o monedă de schimb?
 
Victor Osipov: „În jocul diplomatic şi în înţelegerile care se fac pe plan internaţional, totul este un obiect de schimb. Probabil, adică Transnistria nu cred că este o excepţie. Eu vreau să spun că este extrem de important ce vrea Ucraina. Ucraina, care şi-a declarat independenţa cu trei zile înaintea Republicii Moldova. Ucraina, care în 2012 va deţine preşedinţia în Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa şi nu mai poate fi un actor pasiv. Ucraina, care a fost relativ pasivă în procesul de negocieri până acum, sau a fost în expectativă, v-a trebui să se activizeze. Şi, iarăşi, nu este o claritate, atunci când Ucraina se activizează, Republica Moldova va şti să convertească acest lucru în favoarea sau pentru cauza soluţionării conflictului sau se va întâmpla altceva? Semnalele pe care noi le avem ne dau un anumit optimism. Şi faptul că ţara vecină, cel mai mare stat ca suprafaţă în Europa, va avea responsabilitatea să conducă OSCE în 2012 ne face să ne gândim că Ucraina va contribui mult mai mult şi constructiv în acest sens.
 
Europa Liberă:  Cum poate fi reunificată Moldova de vreme ce Chişinăul priveşte spre Vest, iar Tiraspolul spre Est?
 
Victor Osipov: „Eu vreau să accentuez aici aspectul pragmatic al abordărilor. Sunt sigur că oamenii, mulţi dintre ei, în regiunea transnistrean absolut pragmatici sau sunt destul de pragmatici. Şi beneficiile pe care le oferă spaţiul european, - nu vorbesc acum în cheie politică, - pentru oameni, pentru cetăţeni:  să circule, să-şi poată găsi un loc de muncă, să nu fie strâmtoraţi, să nu aibă bariere de circulaţie, să poată face comerţ, să poată crea parteneriate de afaceri ş.a.m.d. Beneficiile sunt enorme”.
   
Europa Liberă:  Păi, până la urmă, eurointegrarea Republicii Moldova ar putea să soluţioneze criza transnistreană?
 
Victor Osipov: „Este într-adevăr o miză foarte mare. Eu cred că ea este percepută ca atare şi în stânga Nistrului, dar concurează acolo cu propaganda separatistă de 20 de ani şi impactul pe care l-a lăsat ea în mentalitatea populaţiei. Să nu uităm, iarăşi, haideţi să nu ni se pară nouă că am fost pro-europeni întotdeauna. Răspunsurile în sondaje la întrebarea vreţi în Europa acum 15 ani nu erau cele de azi. Totul este în mişcare. Acum 15 ani în Republica Moldova conduceau agrarienii şi vă asigur că răspunsurile erau altele. Deci, să nu uităm că procesele sunt dinamice. Ele se dezvoltă, oamenii îşi schimbă opţiunea, înţeleg lucrurile se orientează în special către propriile interese, către libertate, către beneficii, iar Uniunea Europeană oferă aceste avantaje.
 
Şi eu cred că nu putem să colorăm doar cu alb şi negru opţiunea celor din Transnistria. În Transnistria avem, apropo, aproape 300.000 de cetăţeni, cu acte în ordine cum se spune, cetăţeni ai Republicii Moldova, documentaţi aici. Mai mulţi decât, în sumă, oameni care au optat pentru cetăţenia Ucrainei sau a Federaţiei Ruse, de asemenea, în mare parte, reieşind din situaţia de impas în care se află – au nevoie de acte cu care să poată călători”. 
 
Europa Liberă:  Dle Osipov, ce replică aţi avea pentru acele voci care acreditează ideea că problema transnistreană nu va fi rezolvată niciodată?
 
Victor Osipov: „Oricine are dreptul la opinie. Exista o problemă în matematică, irezolvabilă. Ştiţi că s-a găsit un matematician, considerat aşa, mai neordinar, la Sankt Peterburg, care a rezolvat-o. A primit pentru asta un premiu de un milion de dolari şi nici n-a vrut să-l ia, c-a zis că nu-l interesează, pe dânsul îl interesa să rezolve problema. Replica mea este: pe mine mă interesează să fie rezolvată problema. Pentru că ea ne creează disconfort tuturor.  Şi celor de pe malul drept şi celor de pe malul stâng al Nistrului. Ne blochează pe noi în şansa noastră de dezvoltare, - căci nu ştiu dacă avem proiect de dezvoltare, dar în şansa noastră de dezvoltare ne blochează în mod sigur.  De aceea, asta este replica. Poate cei care spun asta să mă considere un pic mai ciudat, dar eu voi spune că dacă avem o problemă, trebuie s-o rezolvăm, dar nu să stăm şi să scâncim ca-n povestea cu drobul de sare”.
 
Europa Liberă:   oaspetele ediţiei de astăzi, fostul vicepremier pentru reintegrare, Victor Osipov, răspunzând întrebărilor Valentinei Ursu.