Rom Eng
Benzi RSS
Prima / Interviuri / Lituania îi acordă Moldovei perspectiva de membru al UE, Irena Degutienė, preşedinta Seimului lituanian. Info-Prim Neo. 09.07.2012.
Lituania îi acordă Moldovei perspectiva de membru al UE, Irena Degutienė, preşedinta Seimului lituanian. Info-Prim Neo. 09.07.2012.
Versiune tipar
09.07.2012

- În perioada sovietică, Lituania era un foarte puternic centru de atracţie pentru moldoveni. Atractive erau felul de a se ţine, de a vorbi, de a-şi trăi viaţa al lituanienilor, într-un fel, mai altfel, mai occidental decât al nostru, ni se părea nouă atunci. În perioada mişcării de renaştere naţională, de la sfârşitul anilor 80 ai secolului trecut, Lituania a devenit un fel de model de ţinută pentru moldoveni şi chiar un sprijin în acele condiţii. De exemplu, primul ziar cu caractere latine din Moldova contemporană s-a tipărit mult timp în ţara dumneavoastră, era adus, nu fără riscuri, de la depărtare foarte mare şi „sorbit” aici, la noi, pagină cu pagină. Drept confirmare a acestei atitudini mai deosebite să ne amintim că moldovenii au recunoscut Independenţa Lituaniei, primii în lume şi înainte de destrămarea URSS. Acum, la cea de-a 20-cea aniversare de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre ţările noastre independente, cât de aproape sau de departe am ajuns să fim unii de alţii, moldovenii şi lituanienii, comparativ cu acea perioadă?

- Aţi sesizat foarte exact: noi suntem şi aproape, dar şi departe unii de alţii. Suntem aproape, pentru că, într-adevăr, Lituania manifestă o mare simpatie pentru Moldova şi, totodată, un sentiment de compasiune pentru faptul că dumneavoastră vă confruntaţi cu diverse probleme şi greutăţi. În Lituania nu există deficit de dorinţă de a vă întinde o mână de ajutor şi prietenie în diverse domenii. Totodată, noi suntem şi departe unii de alţii, pentru că noi suntem temporar separaţi de frontierele Uniunii Europene, iar relaţiile dintre statele noastre încă nu sunt acelea pe care ni le-am dori cu toţii.

Mă bucură această apropiere a popoarelor noastre şi sper că această cooperare pe care o dezvoltăm între ţările noastre va elimina toate frontierele şi obstacolele care, deocamdată, nu permit popoarelor noastre să fie tot atât de aproape, cum au fost popoarele lituanian şi moldovenesc în anii grei ai ocupaţiei.

- Până la mijlocul anilor 90, iarăşi secolul trecut, procesul de reforme în Republica Moldova era comparabil cu cel din ţara dumneavoastră, în particular, şi din toate Ţările Baltice, ex-sovietice, în general. Cei care vroiau să ne flateze, spuneau uneori că la noi merg chiar ceva mai dinamic. Într-un moment însă drumurile noastre s-au despărţit. Lituania, alături de celelalte două state baltice, este de câţiva ani în Uniunea Europeană, să înţelegem că datorită acelor reforme, iar Republica Moldova a rămas să oscileze şi între Est şi Vest, şi între voinţa şi capacitatea de a duce reformele la capăt, şi după multe alte criterii. De ce credeţi că se întâmplă aşa, în condiţiile în care am avut împreună un acelaşi punct de start, aceleaşi şanse, se pare, de schimbare spre bine a vieţii?

- Hotărârea cu care am realizat reformele în Lituania a fost determinată de decizia Uniunii Europene de a acorda Lituaniei perspectiva de a deveni membru al Comunităţii. Pentru a deveni membru al UE, Lituania urma să accepte regulile europene care, la rândul lor, au şi contribuit la realizarea transformărilor politice şi economice în ţara noastră. Un mare rol l-a jucat şi faptul că noi ne aflăm în zona Mării Baltice, iar Ţările Nordice au fost interesate de faptul ca Ţările Baltice să devină membri ai familiei europene comune. Ţările de Nord au transmis statelor baltice practica lor înaintată, au asigurat o susţinere diplomatică în procesul de adoptare a deciziilor politice ale Uniunii Europene.

Factorii politici interni au jucat, de asemenea, un rol important. Lituania a fost condusă pe calea obţinerii independenţei politice de către o puternică forţă patriotică politică pro-occidentală, obiectivul principal al căreia l-a constituit eliberarea statului din chingile economiei planificate. Lucrul acesta s-a soldat cu pierderea popularităţii acelei forţe politice, dar fostul Partid comunist al Lituaniei nu urmărea să menţină orânduirea veche, ci era interesat în transformarea sa cât mai grabnică într-o forţă social-democratică occidentală modernă. Anume din această cauză el nu a frânat reformele care au fost lansate în economie, precum şi procesele de privatizare. Poate că aceste decizii au produs efectul terapiei de şoc, dar tocmai ele au fost, totodată, necesare pentru edificarea fundamentului economiei moderne.

- Ştiu că nu ar fi corect, diplomatic vorbind, să vă întreb ce credeţi despre unde a greşit Republica Moldova, clasa ei politică, societatea ei, dacă nu a ajuns să se transforme, să se modernizeze în 20 de ani de independenţă, în termeni comparabili cu statele baltice. În schimb, pot să vă întreb ce nu au greşit în aceeaşi perioadă lituanienii de au ajuns în UE cu salarii, pensii şi drepturi fundamentale comparabile cu ale altor state europene dezvoltate?

- Pentru elita politică lituaniană nu sunt caracteristice divergenţele sistemice de proporţii. Şi aceasta graţie faptului că cele mai importante partide politice găsesc, în linii mari, consensul în ceea ce priveşte direcţiile strategice de dezvoltare a statului: calitatea de membru cu drepturi depline a Lituaniei în NATO şi în Uniunea Europeană, necesitatea consolidării securităţii energetice în calitate de fundament al independenţei politice a statului şi chiar în ceea ce priveşte direcţia cultural-civilizaţională a statului. Partidele politice ale Lituaniei au semnat în repetate rânduri acorduri politice comune în ceea ce priveşte direcţiile politicii interne şi externe. Acesta este un bun instrument în obţinerea compromisului politic, un semnal atractiv pentru partenerii străini.

Deşi Lituania ca, de altfel, şi celelalte state baltice, va avea nevoie încă de mult timp pentru a atinge nivelul mediu de dezvoltare socială şi economică al ţărilor Uniunii Europene, totodată, în fiecare an mijloacele financiare ale UE constituie 30 la sută din bugetul Lituaniei şi lucrul acesta înseamnă, într-adevăr, o realizare importantă a calităţii de membru al UE. Politica de apropiere şi politica generală a Uniunii Europene în domeniul agriculturii consolidează competitivitatea Lituaniei pe piaţa internă comună a UE.

- De ce societatea dumneavoastră, inclusiv clasa politică, nu este atât de divizată ca a noastră, ce secrete cunoaşteţi?

- Privind de departe, totul poate părea mult mai simpatic, de cum este în realitate. Şi în Lituania există fragmentarea atât a societăţii, cât şi a forţelor politice. Pe noi însă ne uneşte în permanenţă conştientizarea faptului că, în confruntarea tactică de zi cu zi, nu putem uita de scopurile strategice: bunăstarea, prosperarea şi colaborarea oamenilor noştri, a regiunii şi a întregii lumi.

Iată de ce noi putem avea opinii diverse despre felul în care putem realiza aceste scopuri strategice, dar totdeauna căutăm să ajungem la înţelegere în ceea ce priveşte înseşi scopurile strategice. Iată de ce şi chestiunea cu privire la partea de drum pe care vom merge înainte – pe partea dreaptă sau cea stângă – ajunge să nu albă prea mare importanţă.

Aş putea utiliza următoarea comparaţie: noi, într-adevăr, dorim ca Lituania să fie ca o magistrală modernă, pe care s-ar putea înainta cu rapiditate pe două sau pe trei benzi. Poate că în unele domenii noi am şi realizat astfel de rezultate. Dar, deocamdată, nu am finalizat lucrările de reparaţie, căci există unele sectoare de drum, care se îngustează până la o stradă cu câte o bandă în fiecare direcţie. Iată atunci apar şi ambuteiajele, există şi un mai mare risc de a te ciocni cu mijloacele de transport care îţi vin în întâmpinare. Şi mai rău este atunci când magistrala respectivă se transformă într-un drum pietruit, unde aproape că este imposibil să te mişti fără a comite vreun accident.

Noi sperăm totuşi că primele sectoare de drum – de autostradă – vor fi în viaţa noastră tot mai multe, iar străzi pietruite şi înguste - tot mai puţine. Lucru pe care îl dorim şi Moldovei.

- Pornind de la experienţa Lituaniei, credeţi că Moldova poate reuşi pe calea integrării europene? Credeţi că procesul este deja ireversibil?

- Eu sunt convinsă că Moldova are toate posibilităţile pentru a deveni unul dintre cele mai prospere state care participă la Parteneriatul estic al UE, o anumită „istorie de succes,, în zona respectivă. Mai cu seamă acum, când a depăşit criza constituţională şi a ales Preşedintele, care a instaurat stabilitatea, când există un Guvern, care dispune de suficientă voinţă şi fermitate pentru a continua reformele de integrare europeană.

Lituania se bucură pentru negocierile echilibrate dintre Moldova şi UE pe marginea Acordului de asociere şi pentru demararea reuşită a negocierilor privind cooperarea multilaterală şi comprehensivă în legătură cu spaţiul de comerţ liber. Noi salutăm, de asemenea, progresul Moldovei în intenţia sa de a realiza un regim de circulaţie fără vize în spaţiul UE. Este important ca Moldova să menţină şi pe viitor aceleaşi ritmuri şi să-şi dea toată silinţa pentru realizarea reformelor de integrare europeană, în special a reformei sistemului de drept şi în combaterea corupţiei. Noi suntem disponibili să-i acordăm şi pe viitor Moldovei sprijin în realizarea ambiţiilor sale europene. Cred că integrarea europeană a Moldovei este un proces ireversibil.

Lituania se va pronunţa mereu pentru aceea ca Uniunea Europeană să acorde Moldovei perspectiva calităţii de membru al Comunităţii. Consider că este vorba doar de o chestiune de timp.

- De ce lituanienii au ales să se desprindă din start şi clar de sfera de influenţă a spaţiului ex-sovietic?

- Chiar şi în timpul întregii perioade de ocupaţie sovietică poporul lituanian a păstrat în memoria sa istorică tradiţia independenţei şi a statalităţii. În afară de aceasta, poporul lituanian a avut întotdeauna un puternic sentiment de identitate naţională. Probabil, anume din această cauză ideea independenţei politice a fost pentru noi una deosebit de importantă. Un astfel de comportament al Lituaniei a fost determinat şi de faptul că pe calea spre independenţă în fruntea statului s-a aflat nu Partidul comunist al Lituaniei, ci noua elită politică şi intelectuală, care nu a avut nimic în comun cu regimul politic.

- Ce au de învăţat unul de la altul parlamentele Lituaniei şi Moldovei şi cât de bine îşi fac ele această lecţie?

- Are loc comunicarea şi colaborarea parlamentelor ţărilor noastre. Căci atât parlamentarii d-voastră, cât şi colaboratorii parlamentului vizitează Lituania, învaţă de la noi, precum şi colaboratorii Seimului nostru vizitează Moldova. Pot menţiona din propria experienţă că asemenea relaţii au o deosebită importanţă. După ce am devenit preşedintele Seimului, am vizitat în repetate rânduri diverse parlamente şi pot afirma cu fermitate că, de fiecare dată, după o asemenea vizită, revii acasă cu un orizont mult mai larg: în fiecare stat există ceva specific şi interesant, fiecare parlament a făcut un pas înainte într-un domeniu sau altul. Astfel, Parlamentul Lituaniei a acordat foarte multă atenţie pe parcursul ultimilor ani consolidării controlului parlamentar în diverse domenii, controlului asupra modului în care acţionează actele legislative adoptate de Seim. Este îmbucurător faptul că în domeniile respective noi ne-am mişcat cu mult înainte, dar şi aici mai există loc pentru perfecţionare. De aceea spun: important este să nu ne temem să învăţăm unii de la alţii.

Valeriu Vasilică, Info-Prim Neo

Notă Info-Prim Neo: limba originală a interviului este limba rusă.

 
comments powered by Disqus
Prima / Interviuri / Lituania îi acordă Moldovei perspectiva de membru al UE, Irena Degutienė, preşedinta Seimului lituanian. Info-Prim Neo. 09.07.2012.
Adresa
str. Sciusev 64, MD-2012 Chisinau, Republica Moldova


Tel.: +373-22-224430, 210986
Fax:
+373-22-210986, 233950 office@ape.md
Noutăţi  |  Analize  |  Opinii/Comentarii  |  Interviuri  |  Declaraţii  |  Documente  |  Conferinţe  |  Studii  |  Evenimente  |  UE - problematica transnistreana  |  Multimedia  |  APE în MassMedia  |  Friedrich Ebert Stiftung  |  Proiecte  |  Negociatori europeni
Copyright © 2019 Asociaţia pentru Politica Externă din Moldova.
Toate Drepturile Rezervate

Acest site a fost elaborat si lansat cu sprijinul Ambasadei Marei Britanii in Republica Moldova
TRIMARAN - IT Solutions Company // web, interactive, motion and software development solutions // http://www.trimaran.md, B2B and B2C solutions  /  Branding & Graphic Design Services / Website Design and Development  /  E-Commerce Systems / Software Application Architecture and Development / Multimedia solutions  /  2D/3D modeling & animation solutions / Video & Post Production / contact@trimaran.md
O soluţie Trimaran
Vizitatori: 482747
ultima actualizare: 23.01.2018