În cadrul Parteneriatului estic, lansat de Uniunea Europeană pentru a adânci cooperarea cu vecinătatea apropiată, Moldova este elevul „premiant”. După ce rând pe rând Ucraina, Georgia, Armenia şi Azerbaidjanul (ca să nu vorbim de Belarus) au dezamăgit, mai ales la capitolul reforme democratice. Un loc pe care Chişinăului se teme că l-ar pierde, dacă s-ar lăsa judecat „la pachet” cu celelalte ţări din Parteneriat, a declarat Europei Libere ministrul adjunct de externe, Natalia Gherman. Cu Natalia Gherman a stat de vorbă Valentina Ursu:
 
Natalia Gherman: „Pentru cea de-a doua fază ne propunem să menţinem acelaşi ritm şi acelaşi efort susţinut. Noi trebuie să reuşim să demonstrăm că suntem pe deplin capabili să implementăm toate prevederile acestor legi importante şi multiple, apropos, pe care le-am elaborat sau le-am actualizat în prima fază. Evaluarea efortului nostru va însemna de această dată delegarea în Republica Moldova a mai multor misiuni care se vor uita pe absolut toate domeniile incluse în faza de implementare. În baza acestor misiuni de evaluare, vor fi făcute rapoarte, cu recomandări şi sugestii, şi cu concluzii şi constatări. În cazul în care vom implementa întocmai toate prevederile legislaţiei aprobate deja, vom fi apreciaţi la justa valoare. În cazul în care va trebui să mai modificăm câte ceva sau să îmbunătăţim situaţia într-un domeniu sau altul, sunt sigură că misiunile nu vor ezita să ne prezinte aceste recomandări. Îndată ce ne aflăm deja în plină fază de implementare a condiţionalităţilor fazei doi, avem toate şansele să reuşim în perioada pe care ne-o propunem.”
 
Europa Liberă: 2013 este anul care va vorbi foarte clar despre şansa Moldovei de a se apropia de UE?
 
Natalia Gherman: „Sper da, deoarece va trebui să dăm dovadă de această performanţă pe teren. Şi acesta va fi criteriul cel mai important de evaluare, un motiv pentru luarea deciziei despre finalitatea acestui proces.”
 
Europa Liberă: Bruxelles-ul şi-a dorit ca Republica Moldova să ajungă o poveste, o istorie de succes în cadrul Parteneriatului Estic. Acum sunt voci şi nu puţine care spun că ar fi eşuat acest aranjament european pentru cinci state şi e poate unul mai benefic pentru Republica Moldova. Această diferenţiere încurajează guvernarea?
 
Natalia Gherman: „Dimensiunea cooperării bilaterale între Republica Moldova şi Uniunea Europeană a fost întotdeauna prioritară pentru noi în cadrul Parteneriatului Estic. Acelaşi efort îl vom continua, deoarece el aduce cele mai mari beneficii. Aici mă refer la negocierea Acordului de Asociere între Republica Moldova şi Uniunea Europeană, negocierile privind crearea zonei de comerţ liber şi nu în ultimul rând dialogul moldo-comunitar în domeniul liberalizării vizelor. Sunt domenii de care răspundem noi şi partenerii noştri europeni, indiferent de ceea ce se întâmplă într-un context mai larg al Parteneriatului Estic.”
 
Europa Liberă: De ce Chişinăul insistă pe această diferenţiere?
 
Natalia Gherman: „Deoarece considerăm că trebuie să fim judecaţi după propriile merite şi după propriul efort şi angajament. Atunci când facem ceva bine şi nouă ne reuşeşte, dorim o apreciere pe potrivă. Pe fundalul unei competiţii sănătoase, se vor lua decizii ajustate doar pentru o anumită ţară. Abordarea regională, abordarea în pachet, atunci când vorbim despre dimensiunea cooperării bilaterale, între fiecare ţară şi Uniunea Europeană, nu pare a fi una pe deplin justificată. Nu mai are niciun sens să fii cel mai bun, cel mai avansat şi performant, dacă nu eşti apreciat după propriile merite”. 
 
Europa Liberă: Aceste 100 de milioane de euro, preconizate să fie oferite Moldovei în anul 2013, pentru ce merite se dau Republicii Moldova?
 
Natalia Gherman: „Moldova a fost prima ţară din Parteneriatul Estic, evidenţiată în anul curent, în baza formulei mai mult pentru mai mult. În iulie curent, am obţinut, adiţional la acele programe existente de asistenţă din partea UE, 28 de milioane de euro pentru succesele pe domeniile cele mai importante de reformă. Şi această sumă a fost direcţionată spre asemenea domenii precum continuarea reformei în domeniul de sănătate, dezvoltarea rurală şi reforma sectorului de justiţie. Ceea ce am început să realizăm pe plan intern a fost remarcat, a fost susţinut şi apreciat de Uniunea Europeană. Necondiţionat, ni s-au oferit adiţional încă 28 de milioane.”
 
Europa Liberă: Şi asistenţa pentru anul viitor unde va fi direcţionată?
 
Natalia Gherman: „Această sumă va fi alocată pentru susţinerea reformelor în domeniul educaţional, în consolidarea capacităţilor instituţionale pentru mai multe instituţii din administraţia publică implicate în domenii cruciale de reformă: domeniul reformării justiţiei, afacerilor interne, economiei, comerţului, instituţiile şi agenţiile care sunt implicate şi vor fi implicate în implementarea Acordului de Asociere şi Acordului privind Crearea Zonei de Liber Schimb Cuprinzător şi Aprofundat. Şi acestea sunt cele mai importante domenii de dezvoltare a ţării. Ceea ce negociem în Acordul de Asociere deja ne gândim la faza de implementare. Uniunea Europeană ne va oferi din această sumă peste 20 de milioane de euro pentru implementarea condiţionalităţilor fazei doi a Planului de Acţiuni pentru Liberalizarea Vizelor. Aceasta, apropos, inspiră şi mai mare încredere că tot ceea ce ne propunem va fi realizat întocmai, ţinându-se cont de faptul că UE ne va ajuta financiar. Or, cunoaştem că anumite domenii de implementare pentru faza doi sunt destul de costisitoare. Şi aici vreau să mă refer la asigurarea securităţii frontierelor Republicii Moldova, implementarea conceptului managementului integrat la frontieră, capacitatea instituţiilor naţionale în domeniul investigaţiilor criminale, cercetările şi laboratoarele criminalistice şi ADN, şi tot aşa mai departe.”
 
Europa Liberă: Doamnă Gherman, la reuniunea Parteneriatului Estic de la Vilnius, Moldova ar putea să depună cerere de membru asociat?
 
Natalia Gherman: „Urmează să analizăm foarte atent toate elementele care vor constitui baza pentru o asemenea decizie. Decizia este pe cât politică, pe atât axată pe mai multe elemente de performanţă şi realizări, care constituie baza dialogului moldo-comunitar. Ceea ce ne propunem să realizăm cu siguranţă, până la summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius, sunt următoarele elemente: vom finaliza negocierea Acordului de Asociere, negocierea creării Zonei de Comerţ Liber, Cuprinzător şi Aprofundat, care va fi parte constituentă a Acordului de Asociere. Ne propunem de asemenea să avansăm la maximum în implementarea condiţionalităţilor fazei doi a dialogului pe vize şi să demonstrăm că suntem capabili pentru această implementare pe teren. Până la summit-ul Parteneriatului Estic vom parafa textul Acordului de Asociere şi intenţionăm să-l semnăm în cadrul summit-ului Parteneriatului la Vilnius.”
 
Europa Liberă: Totuşi să ne referim şi la importanţa vizitei pe care preşedintele Comisiei Europene, domnul Barroso, urmează să o efectueze la Chişinău. Va fi încă o dată încurajată guvernarea de la Chişinău că trebuie să promoveze cu mai mare insistenţă reformele? Dumneavoastră ce aşteptări aveţi de la această vizită?
 
Natalia Gherman: „Vizita pentru noi înseamnă o totalizare logică a acestui an dinamic şi foarte pozitiv în relaţiile moldo-comunitare. Ceea ce aşteptăm de la vizita domnului Barroso este o apreciere adecvată a efortului nostru de integrare europeană, o evaluare a stadiului actual şi a perspectivei acestor relaţii pe viitor. Am speranţa că domnul preşedinte al Comisiei Europene Barroso va fi vizionar, nu se va opri doar la stadiul relaţiei pe termen scurt şi mediu. Se va uita şi pe viitor şi sunt optimistă în această privinţă.”