Un nou Guvern, o nouă coaliţie pro-europeană  la Chişinău - cum se  reflectă aceste realităţi asupra relaţiilor moldo-ruse?  Cum trebuie citite, înţelese şi traduse în limbajul acţiunilor diplomatice unele evenimente sau declaraţii ale oficialităţilor ruse evident deranjante pentru Chişinău? Acestea şi alte întrebări le-am adresat interlocutorului nostru, Victor Chirilă, directorul Asociaţiei pentru Politică Externă.

Europa Liberă: Câteva evenimente, incidente sau afirmaţii ale oficialităţilor ruse readuc în atenţie, cel puţin din punctul multora de vedere, relaţiile moldo-ruse, cu ocol pe la Tiraspol, bineînţeles. În general, Dvs. cum aţi caracteriza aceste relaţii, mai ales în noile împrejurări ale reinstalării unei coaliţii pro-europene şi a unui guvern care, prin definiţie, nu are cum să  ia în calcul vreun proiect de integrare euro-asiatică?   
 
Victor Chirilă: „Nimic nou în acest sens. Relaţiile rămân aceleaşi şi problemele rămân aceleaşi, fie că vorbim despre gazele naturale importate din Rusia fără a avea vreun contract, fie că vorbim despre datoriile pentru gazele naturale pe care le importăm şi Transnistria le consumă fără să le plătească, fie că vorbim despre soluţionarea problemei transnistrene sau forţele armate ruse şi muniţiile care se află pe teritoriul Republicii Moldova.

În acelaşi timp, la nivel oficial, la nivel de guverne, ministere, parlamente, totuşi nu avem sincope, avem un dialog, poate nu perfect, dar acesta reflectă starea de lucruri care există între noi. Deocamdată am evitat orice fel de tensionări nedorite între Moscova şi Chişinău. Şi acest lucru cred că este foarte bun şi este o realizarea cred a actualelor autorităţi şi trebuie să remarc că nu am avut tensionări chiar nici în timpul crizei politice care a durat extrem de mult la Chişinău.

În acelaşi timp, am avut anumite provocări din partea Transnistriei, sau a regimului de la Tiraspol, care a testat reacţia Chişinăului şi acţiunile politicienilor noştri pe timp de criză. Putem să speculăm că Rusia stă în spate şi fără îndoială că aşa stau lucrurile, dar desigur că nu putem să facem învinuiri directe atâta timp cât nu există date concrete în acest sens.”
 
Europa Liberă: Apropo de testări… Un consilier al preşedintelui Federaţiei Ruse, Andrei Rusakov, a declarat recent la Tiraspol că „procesele euro-asiatice trebuie făcute ireversibile”. Oficialul moscovit se referea aparent la Transnistria, numai că invoca în acest sens necesitatea dezvoltării relaţiilor cu regiunile învecinate ale Ucrainei şi cu Găgăuzia. Altfel spus, Moscova va încuraja nu numai a Transnistria să persevereze în opţiunea ei euro-asiatică, dar şi autonomia găgăuză, în timp ce restul Republicii Moldova insistă în „greşeala” – potrivit oficialului rus - de a-şi dori integrarea în UE. O astfel de abordare poate fi considerată normală, acceptabilă pentru relaţiile moldo-ruse?
 
Victor Chirilă: „Sigur nu poate fi considerată normală între două state care sunt actori ai scenei politice internaţională, au aceleaşi drepturi pe arena internaţională, sunt mebre ale ONU, chiar dacă am fost într-o Uniune Sovietică, unde Rusia era frate mai mare şi noi  - mai mic, acum lucrurile s-au schimbat. Trebuie să existe respect între state – respect pentru suveranitate, independenţă şi integritatea teritorială. Or, acest fel de discurs cu siguranţă nu arată nici un respect faţă de suveranitatea Republicii Moldova, integritatea ei şi dorinţa poporului de a-şi decide el singur soarta, şi nu cineva de la Moscova.

Un consilier pe probleme culturale să ne dea sfaturi de ordin integraţionist ori economic, or Andrei Rusakov anume că este, înţeleg, un consilier pe probleme culturale al domnului Putin. Fără îndoială, acest discurs reflectă şi politica Federaţiei Ruse pentru extinderea, aprofundarea proceselor de integrare euro-asiatică în spaţiul său vestic de influenţă, unde suntem şi noi în acest moment. Şi acest discurs este un fel de politică de dezbinare şi dominare a statelor care cândva au fost în URSS şi Rusia doreşte acum să le aducă mai aproape de sine.”
 
Europa Liberă: Sigur că trebuie păstrate proporţiile şi sigur că ce i se permite lui Jupiter în materie de politică externă, nu se cam poate regăsi în diplomaţia moldovenească. Dar ce poate, de exemplu, face Chişinăul în situaţia în care – iată – o parte a Republicii Moldova, autonomia găgăuză, este încurajată direct să adopte o orientare diametral opusă  orientării ţării în general?
 
Victor Chirilă: „Republica Moldova are Constituţia sa, de care se conduce şi Autonomia Găgăuză, iar această autonomie nu este legală, dacă nu respectă această Constituţie a Republicii Moldova. Or, conform Constituţiei Republicii Moldova, politica externă este promovată de către autorităţile centrale ale ţării, de guvernul său, iar autonomia are responsabilităţi clar definite de însăşi Constituţia, cât şi de statut. Şi cred că dânşii ar trebui să ţină cont de acest lucru, în caz contrar pot să piardă tot ce au.”
 
Europa Liberă: S-a relatat că a fost semnat un contract între compania rusească „Grand-Express” şi compania transnistreană „Nistru-Express” asupra unui proiect, în valoare de 22 de milioane de dolari, care prevede construcţia şi deschiderea în Bender (Tighina) a unei uzine de producere a sistemelor şi componentelor de transport feroviar. Cum trebuie privită această atenţie investiţională şi de altă natură accentuată oarecum faţă de acest oraş de pe malul drept totuşi?
 
Victor Chirilă: „O rândunică nu face primăvara niciodată. 22 de milioane, comparate cu 4 miliarde de dolari pe care Transnistria le datorează pentru gazele naturale consumate fără să plătească Federaţiei Ruse, este cam mare această diferenţă. Este aşa o picătură într-un ocean. Plus la aceasta, o investiţie de 22 de milioane care creează numai 80 de locuri de muncă mi se pare un pic supraestimată această investiţie.”
 
Europa Liberă: Chiar dacă în spatele proiectului, şi aceasta ar putea constitui intriga acestei întâmplări, ce ar urma să fie implementat la Tighina, ar sta o companie controlată de un apropiat al preşedintelui rus Vladimir Putin?

Victor Chirilă: „Este bine că vin investiţiile. Totuşi să nu uităm că în Transnistria locuiesc oameni care au nevoie să aibă şi locuri de muncă şi un trai decent. De acest lucru nu trebuie să uităm. În special autorităţile Republicii Moldova. Eu nu cred că anume astfel de investiţii menţin regimul transnistrean în starea actuală, îl conservează, îl face să fie inflexibil.

Sunt altfel de investiţii şi anume asistenţa umanitară pe care o oferă Federaţia Rusă în mod netransparent, asistenţa bugetară directă pentru acest regim, asistenţa politică la masa de negocieri, nedorinţa Federaţiei Ruse să discute probleme importante precum securitatea sau statutul regiunii transnistrene.

Plus la aceasta, nedorinţa Federaţiei Ruse de a pune mai multă presiune pe administraţia de la Tiraspol să achite acele datorii pe care le are, datorii istorice, pe care, dimpotrivă, le cere de la Republica Moldova. Investiţiile de acest fel desigur contribuie la păstrarea acestui tablou, dar nu cred că ele sunt factorul esenţial care contribuie la păstrarea stării de lucruri din regiunea transnistreană.”
 
Europa Liberă: O delegaţie condusă de vicepremierul Valeriu Lazăr a plecat, luni, la Moscova pentru a relua discuţiile cu reprezentanţii gigantului rus Gazprom privind un nou contract de importare a gazelor. Premierul Leancă a spus în ajun că „discuţiile cu partenerii din Rusia sunt complicate şi că nu doar Moldova are dificultăţi”.  Dl Leancă a mai spus totodată că semnarea unui nou contract de livrare a gazelor „e o nevoie de ordin economic şi politic“. Unde e şi în ce sens e „politicul” în aceste negocieri?
 
Victor Chirilă: „Orice stat, în special Republica Moldova, care mereu se simte şantajabil din punct de vedere al securităţii energetice, sau în cazul căruia există posibilitatea acestui şantaj, eu cred că are nevoie de o stabilitate, de o siguranţă, de o previzibilitate în acest sens. Şi un acord ar oferi o astfel de previzibilitate.

Dar în acelaşi timp suntem într-o situaţie în care lucrurile se schimbă când vorbim despre piaţa gazelor naturale în regiune, în Europa şi în lume. Şi există şi această monitorizare a Gazprom din partea Comisiei Europene. Există şi o tot mai mare concurenţă în domeniul importurilor şi exporturilor gazelor naturale în Europe şi în lume. Şi am impresia că există această înţelegere la Chişinău că nu trebuie să ne grăbim cu orice preţ, că trebuie să negociem un acord amplu care să rezolve toate problemele: atât problema importului de gaze naturale, transportării acestor gaze naturale, problema datoriilor la gazele naturale, a investiţiilor ruse făcute în domeniu energetic moldovenesc, garantarea acestor investiţii.

Deci sunt mai multe probleme care trebuie soluţionate şi nu trebuie să ne grăbim să semnăm un acord care nu ar reflecta într-o măsură adecvată interesele noastre naţionale. Plus la aceasta, există o tendinţa care ne avantajează – tendinţa scăderii preţurilor la gazele naturale. De aceea, cred că în momentul de faţă este important să se negocieze şi să se negocieze foarte temeinic, încât să putem să spunem că viitorul acord va satisface interesele noastre naţionale.”
 
Europa Liberă: Deci, o grabă mai lentă şi mai înţeleaptă…
 
Victor Chirilă: „Da, o grabă mai lentă şi mai înţeleaptă. De exemplu, anul trecut Rusia ne-a oferit o reducere de 30 de procente la preţul gazelor naturale în schimbul renunţării la Pachetul Energetic II. Ei bine, există o analiză făcută de experţi ruşi care demonstrează că în următorii 3-4 ani preţul la gazele naturale va scădea. Se aşteaptă o scădere în următorii ani de până la 30 de procente şi atunci te întrebi: dar care este această cedare, în ce constă ea?”