Rom Eng
Benzi RSS
Prima / Interviuri / „Integrarea Europeană a Moldovei ar fi o Şansă pentru Reglementarea Transnistreană”. Interviu cu Radu VRABIE, Coordonator de programe APE. „Profit”.
„Integrarea Europeană a Moldovei ar fi o Şansă pentru Reglementarea Transnistreană”. Interviu cu Radu VRABIE, Coordonator de programe APE. „Profit”.
Versiune tipar
14.09.2008

Întrebare: Cum vedeţi situaţia la capitolul reglementare transnistreană în lumina ultimelor evenimente din Osetia de Sud? Există vre-o tangenţă în acest sens?

Răspuns: Direct, nu există nici o tangenţă pentru că esenţa conflictelor este diferită. Strategia de reglementare a conflictului transnistrean diferă substanţial de cea de soluţionare a celor două conflicte din Georgia. Din cîte ştiu eu, Republica Moldova niciodată nu a avut un plan militar referitor la regiunea transnistreană. Totodată, este clar că, după evenimentele din Osetia de Sud, am intrat într-o nouă fază a relaţiilor internaţionale, în special între Rusia – SUA, Rusia-UE si conflictul transnistrean va intra  in discutiile intre marii actori. Iar  acum mai există şi riscul ca Rusia, înaripată de succesul pe termen scurt obţinut în Osetia de Sud, să aibă o atitudine mai brutala faţă de conflictele îngheţate din spaţiul ex-sovietic.

Întrebare: Există opinia că Moldova trebuie să tragă învăţămintele de rigoare de pe urma evenimentelor din Osetia de Sud şi să acţioneze corespunzător. Se vehiculează chiar şi ideea că Moldova trebuie să părăsească CSI şi să urgenteze aderarea la NATO. Pe cît de oportune vi se pare astfel de schimbări?

Răspuns: Orice acţiune rapidă acum este inoportună si poate fi si contraproductiva. E vorba şi de încercarea de a obţine o soluţie rapidă acum pentru conflictul transnistrean, şi de ieşirea din CSI. Datorita conflictului din Georgia,situaţia internaţională şi aşa e tensionată, iar conflictul transnistrean nu este pe prima pagină a agendei internaţionale. Ne vom expune unui risc destul de mare dacă vom încerca să întreprindem acţiuni bruşte. Este necesar un timp de gîndire si de coeziune a intregii societati acum. In acelasi timp trebuie de initiat discutii cu partenerii noştri occidentali şi ucraineni  pentru a putea reevalua situaţia în care ne aflăm şi abia după aceea să facem anumite mişcări. Daca vorbim de iesirea din CSI, cred ca daca o vom face acum fara o pregatire prealabila si fara a evalua riscurile , fara a intari relatiile bilaterale cu tarile vecine si tarile din spatiul CSI, fara a efectua reformele necesare ca sa ne apropie de UE, ca sa beneficiem de privilegiile oferite de ATP, inclusiv pentru agentii economici din regiunea transnistreana, atunci iesirea din aceasta  organizatie ne va afecta din punct de vedere politic. Si aici ma refer la reactia dura  Rusiei si a Tiraspolului care va avea un motiv in plus sa blocheze negocierile cu Chisinau. In perspectiva insa, daca vom reusi sa ne integram in UE si cu respectarea conditiilor expuse mai sus, iesirea din CSI va fi inevitabila, or statutul de membru a UE si CSI este incompatibila.

Întrebare: Acest relativ succes obţinut de Rusia în Georgia ar putea determina Moscova să aibă pretenţii şi cerinţe mai mari la capitolul reglementării transnistrene? Pînă nu demult se vorbea de un plan de reglementare transnistreană pe care îl discutau Moscova şi Chişinăul şi care urma să fie semnat în viitorul apropiat. E posibil acum ca Rusia să refuze la acel plan şi să înainteze noi pretenţii?

Răspuns: Acum Rusia are într-adevăr motive de a cere mult mai mult. În general, cred că, vizavi de reglementarea transnistreană, Rusia doreşte fie să obţină un fel de Memorandum Kozak-2 (un document prost pentru Moldova), fie să menţină un status-quo, care, de asemenea este bun pentru Moscova. O altă variantă pentru Rusia nu este interesantă acum. Rusia se simte foarte bine în situaţia creată acum şi nu văd care-i rostul pentru ea să schimbe ceva. Dar, totodată, nu exclud că Rusia ar putea chiar să fie interesată într-o reglementare a problemei transnistrene pentru a demonstra comunităţii internaţionale capacitatea sa de mediator, folosind Moldova ca o contrabalanta Georgiei. Personal, nu cred că un plan de reglementare a problemei transnistrene poate fi viabil pentru Moldova daca el va veni doar din partea Rusiei si nu se vor respecta interesele Republicii Moldova şi a partenerilor ei occidentali. Important pentru Moldova este să intensifice colaborarea cu partenerii săi externi, dar nu să încerce să negocieze direct cu Rusia, care este mult mai experimentată din punct de vedere diplomatic, dar şi al potenţialului pe care-l are.

Întrebare: Nu este un secret că autorităţile Republicii Moldova, pînă la evenimentele din Osetia de Sud, erau destul de optimiste la capitolul reglementare transnistreană. Acum, mai este îndreptăţit acest optimism?

Răspuns: Cu toate că ne dorim cu toţii o reglementare transnistreană viabilă si am vrea ca aceasta sa se intimple cit mai curind, nu vad acum premize ca aceasta sa aiba loc pina la sfirsitul acestui an. Aceasta pentru că din partea Moscovei şi a Tiraspolului nu am primit nici un semnal în acest sens. Mai mult ca atît, Rusia acum nu este gata să facă cedări. Mai ales după evenimentele din Osetia de Sud cînd opinia publică şi electoratul rusesc pare să se fi deprins cu victoriile. Or, în mass-media rusă evenimentele din Georgia au fost catalogate drept o victorie. Dacă Rusia şi va propune un careva plan de reglementare transnistreană, cred că, în condiţiile actuale, nu va fi viabil pentru Moldova.

Întrebare: Credeţi că reacţia Tiraspolului, care a cerut Moldovei drept condiţie pentru continuarea dialogului condamnarea Georgiei pentru evenimentele din Osetia de Sud, a fost una coordonată cu Moscova sau făcută pe cont propriu?

Răspuns: Cred că această declaraţie a fost una pe cont propriu. În opinia mea, Tiraspolul se teme de anumite lucruri. Dacă vă amintiţi, în cadrul audierilor din 13 martie anul curent din Duma de Stat, Transnistria a fost abordată aparte de celelalte două republici nerecunoscute din Georgia. Acum, din nou eforturile Rusiei sînt canalizate spre cele două republici separatiste din Georgia, iar Tiraspolul rămîne puţin în umbră. Cu atît mai mult că, în ultimul timp, s-a vorbit mult şi despre un acord de reglementare transnistreană, discutat de Moldova şi Rusia. Cred că aceste lucruri îngrijorează administraţia transnistreană. În acest sens, cred că acţiunea Tiraspolului a fost mai mult una mediatică, făcută pe cont propriu, cu scopul de a rămînea în vizorul Rusiei. In acelasi timp, decalratia mai are scopul de a provoca Chisinaul si a mai tergiversa negocierile cu RM.

Întrebare: Se aud tot mai multe voci care declară că evenimentele din Osetia de Sud au compromis statutul de mediator şi pacificator al Rusiei. Credeţi că va urma o reevaluare în plan regional şi internaţional a acestui statut al Rusiei? E posibil ca Rusia în continuare să fie tratată ca parte în conflictele din spaţiul post-sovietic, inclusiv în cel transnistrean?

Răspuns: E clar că în cazul Osetiei de Sud Rusia s-a manifestat disproporţionat şi fără mandat, cu încălcarea multor prevederi. Nu exclud că vor urma discuţii privind reevaluarea rolului Rusiei in Georgia.Totuşi, chiar dacă asemenea discuţii vor avea loc, e greu să credem că in actualele conditii în cazul Moldovei se va reuşi înlocuirea forţelor militare ruseşti cu altele.

Întrebare: Georgia a atribuit oficial trupelor ruse statut de forţe de ocupaţie...

Răspuns: Da, dar iarăşi e vorba de diferite strategii. Saakaşvili a adoptat  una transanta fata de Moscova şi a mers pînă la capăt cu ea. Ramine de discutat daca aceasta a fost buna sau nu.A avut loc un conflict militar, în baza căruia s-au luat anumite decizii, cum ar fi, spre exemplu, ieşirea Georgiei din CSI şi denunţarea Tratatului din 1994 privind statutul forţelor de pacificare. Moldova are o altă strategie în cazul conflictului transnistrean. Chişinău are cel puţin o colaborare formala cu Rusia în vederea soluţionării conflictului transnistrean, de aceea nu cred că vor fi decizii de genul celor adoptate de Georgia.

Întrebare: În 2005, 2006 şi chiar o parte din 2007, guvernarea de la Chişinău a avut o atitudine dură faţă de Rusia, chiar sfidătoare pe alocuri. Credeţi că, după ce a văzut ce poate face Rusia, guvernarea de la Chişinău va deveni mai atentă în declaraţii şi acţiuni?

Răspuns: O confruntare directă cu Rusia, în momentul în care Moldova e dependentă de piaţa rusească, nu este membra UE, fiind si destul de departe de acest statut nu este bună pentru noi şi ar duce la pierderi pentru Moldova.  In acelasi timp trebuie sa ne continuam calea noastra europeana, sa avansam in implimentarea reformelor pentru ca sa devenim atractivi si credibili pentru partenerii nostri.

Întrebare: Există la Chişinău şi forţe politice solidare cu Rusia, care condamnă Georgia şi care propun acum ca Moldova să părăsească GUAM, deoarece nu poate fi în aceeaşi organizaţie cu un stat „ce a agresat poporul osetin”. Care este părerea Dvs.?

Răspuns: Şi mai înainte au existat mai multe voci care cereau ieşirea din CSI, alte voci care cereau ieşirea din GUAM. Cum am mai spus, important ca acum RM să nu facă mişcări la cald, neevaluate. Acum, după experienţa georgiană, trebuie să înţelegem că avem nevoie de o coeziune a întregii societăţi, trebuie să continuăm calea noastră europeană, să lucrăm la implementarea reformelor , în acelaşi timp trebuie să lucrăm activ şi cu populaţia de pe malul stâng al Nistrului şi să cooperăm cât mai strâns cu partenerii şi vecinii noştri. În acest sens GUAM este o platformă importantă şi prezenţa noastră în această organizaţie este benefică.

Întrebare: Care sînt lecţiile pe care Moldova ar trebui să le înveţe din conflictul din Osetia de Sud?

Răspuns: In termen scurt, important este sa nu ne lasam provocati de declaratii sau actiuni care au fost facute si probabil vor mai fi  din partea administratiei de la Tiraspol. În al doilea rînd, trebuie să înţelegem că factorul militar niciodată nu va fi unul bun pentru soluţionarea conflictului transnistrean. Or, avem mai, mult mai multe posibilităţi alternative în acest sens. Important este  sa lucram cu populatia din stînga Nistrului  si să cîştigăm mintea şi inima oamenilor de acolo .

In acelasi timp  trebuie să continuăm dezvoltarea cursului nostru de integrare europeană, nu doar declarativ, ci şi la modul practic. O dezvoltare economică a Moldovei, o dezvoltare a relaţiilor cu UE ar putea să ne ajute la încălzirea relaţiilor cu regiunea transnistreană. UE a pătruns mult în spaţiul mediatic transnistrean şi, spre deosebire de NATO, nu mai este considerată un duşman. De aceea, integrarea europeană a Moldovei ar fi o şansă pentru reglementarea transnistreană.

 
comments powered by Disqus
Prima / Interviuri / „Integrarea Europeană a Moldovei ar fi o Şansă pentru Reglementarea Transnistreană”. Interviu cu Radu VRABIE, Coordonator de programe APE. „Profit”.
Adresa
str. Sciusev 64, MD-2012 Chisinau, Republica Moldova


Tel.: +373-22-224430, 210986
Fax:
+373-22-210986, 233950 office@ape.md
Noutăţi  |  Analize  |  Opinii/Comentarii  |  Interviuri  |  Declaraţii  |  Documente  |  Conferinţe  |  Studii  |  Evenimente  |  UE - problematica transnistreana  |  Multimedia  |  APE în MassMedia  |  Friedrich Ebert Stiftung  |  Proiecte  |  Negociatori europeni
Copyright © 2020 Asociaţia pentru Politica Externă din Moldova.
Toate Drepturile Rezervate

Acest site a fost elaborat si lansat cu sprijinul Ambasadei Marei Britanii in Republica Moldova
TRIMARAN - IT Solutions Company // web, interactive, motion and software development solutions // http://www.trimaran.md, B2B and B2C solutions  /  Branding & Graphic Design Services / Website Design and Development  /  E-Commerce Systems / Software Application Architecture and Development / Multimedia solutions  /  2D/3D modeling & animation solutions / Video & Post Production / contact@trimaran.md
O soluţie Trimaran
Vizitatori: 487956
ultima actualizare: 23.01.2018