Rom Eng
Benzi RSS
Prima / Interviuri / Iurie Leancă: Există o polarizare foarte puternică in societate, şi numai un arbitru imparţial, din afară, ar putea să spună lucrurilor pe nume. Imedia.
Iurie Leancă: Există o polarizare foarte puternică in societate, şi numai un arbitru imparţial, din afară, ar putea să spună lucrurilor pe nume. Imedia.
Versiune tipar
01.05.2009

Intreviu acordat agenţiei Imedia de către Iurie Leancă, fost prim-viceministru al Afacerilor Externe al Republicii Moldova, cu grad de Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar, deputat PLDM.

Imedia: Am fost martori la cateva săptămâni extrem de tensionate din istoria Republicii Moldova. După evenimentele recente senzaţia este că s-a produs o fractură, că nu va mai fi ca inainte in această regiune. Cum vedeţi Dvs situaţia in general după aceste evenimente, inclusiv după reacţia europeană la cele intamplate?

Ceea ce mă bucură este că in ultimele zile vedem o reacţie întârziată, dar oricum salutară, care vine din partea Uniunii Europene, a diverselor sale instituţii, din partea altor foruri internaţionale. In acest context se inscrie şi vizita premierului ceh, şi vizita lui Javier Solana. In acelaşi context se inscrie şi deplasarea la Strasbourg la invitaţia grupului liberal şi democrat din Parlamentul European a celor trei lideri (ai PL, PLDM şi AMN-n.r.), dar cred că primele rezultate le vom vedea in această săptămână.

In primul rand mă refer la delegaţia Parlamentului European, prima misiune care va sta cel puţin cateva zile şi nu cateva ore, aşa cum s-a intamplat cu vizitele lui Solana şi a premierului ceh şi care va incerca să dea o evaluare imparţială, obiectivă a tot ce s-a intamplat cu noi de la 5 aprilie incoace. Mă refer şi la fraudarea alegerilor, la organizarea acţiunilor din data de 7 şi in mod special la ceea ce s-a intamplat după aceea – reacţia instituţiilor statului in raport cu propriii săi cetăţeni.

Vedem că astăzi, in urma evenimentelor, există o polarizare foarte puternică in societate, o divizare. Şi numai un arbitru obiectiv, imparţial, din afară, ar putea să spună lucrurilor pe nume, să spună cine a fost la bază, cine a instigat, cine se face vinovat de abuzuri, maltratări, tratament inuman şi aşa mai departe. După aceasta, sper că un astfel de raport obiectiv ne va permite să lichidăm cauzele, vinovaţii să fie traşi la răspundere şi după aceea să revenim la normalitate.

Imedia: Cum apreciaţi gradul de deschidere şi de disponibilitate al autorităţilor din Republica Moldova pentru aceste iniţiative europene?

Nivelul de deschidere este testat chiar incepand cu ziua de duminică (ziua sosirii la Chişinău a delegaţiei Parlamentului European – n.r.). Vreau să vă mărturisesc că aflandu-mă la Strasbourg, împreună cu liderii partidelor de opoziţie, am constatat o surprindere, dacă nu chiar o stupoare
din partea unor parlamentari europeni şi a unor funcţionari care au participat la o dezbatere in Comisia de politică externă a Parlamentului European, in care ambasadoarea Republicii Moldova pe lângă Consiliul Europei s-a purtat intr-o manieră absolut necivilizată, una care a dat dovadă de o lipsă totală de interes din partea Guvernului de la Chişinău de a intra intr-un dialog civilizat, bazat pe anumite principii.

Până acum am constatat, din păcate, că există un anumit efort din partea organismelor internaţionale de a stimula Puterea, iar aceasta manifestă o lipsă totală de interes. Vin emisarii europeni, ne  motivează să ne angajăm intr-un dialog, iar Puterea, dacă şi face anumite declaraţii, atunci acestea numai nu chemare spre dialog pot fi numite.

Imedia: Unii observatori vorbesc in acest sens de pericolul accentuării unor tendinţe „izolaţioniste”, de „belarusizare” a Republicii Moldova…

Mă tem că pericolul este mai puternic ca niciodată şi pentru aceasta avem foarte multe semne foarte clare. Şi această dilemă, din cate înţeleg eu, cred că o are şi Occidentul. Cum să angajeze viitoarele autorităţi de la Chişinău? Cum să le stimuleze odată şi odată să declanşeze aceste reforme de democratizare, de aplicare a practicilor europene de separare a puterilor etc.?

Pe de altă parte, cred că este o dilemă uşor falsă, pentru că in primul rand Puterea, guvernul comunist a preluat acest mesaj de integrare europeană nu de aceea că este el puternic ataşat valorilor respective, ci pentru că a simţit că cetăţenii din Republica Moldova sunt in mare parte in favoarea integrării europene, in favoarea deschiderii noastre spre lumea occidentală.

De asemenea, este bine să facem o evaluare reală a campului de manevră al autorităţilor. Dacă ne uităm obiectiv, piaţa de desfacere cea mai mare pentru bunurile moldoveneşti este Occidentul. Remitenţele vin in mod special din Occident. Asistenţa, sprijinul politic şi in mod special financiar, economic, tot vine de acolo. Investiţiile, cu know-how, cu disciplină, cu tehnologii noi, cu capacitatea de a produce aici cu o valoare adăugată, tot de acolo pot veni. Deci eu sunt convins că, in pofida acestor declaraţii şi manevre permanente intre Est şi Vest şi a speculaţiilor pe acest element, capacitatea Puterii de la Chişinău de a face aceste mişcări dramatice – ba spre Est, ba spre Vest - nu la nivel de declaraţii, ci la nivel de acţiuni reale, este foarte mică. Şi atunci, la Strasbourg s-a discutat destul de mult despre viitorul relaţiei dintre Republica Moldova şi UE şi mă bucur că există cel puţin la nivelul parlamentarilor europeni o înţelegere a faptului că orice asistenţă pentru Republica Moldova trebuie să fie una condiţionată. Condiţionată de faptul cum autorităţile viitoare vor înţelege ce înseamnă valori democratice, funcţionarea normală a instituţiilor statului, o economie de piaţă şi, in mod special, drepturile cetăţenilor şi valorile fundamentale.

Noi am propus - şi am găsit o oarecare înţelegere, sper că acest element se va regăsi in viitoarea rezoluţie a Parlamentului European – să fie trimisă aici o misiune care ar monitoriza in mod special felul cum Guvernul respectă angajamentele naţionale, dar şi internaţionale in materie de drepturi ale omului. Şi in funcţie de rapoartele viitoare, să vină sau să nu vină asistenţa respectivă.

Imedia: Deci, credeţi că - aşa cum spun mulţi - această „democraţie de faţadă”, un model extrem de fragil, după cum s-a văzut zilele trecute, va fi mult mai dificil de practicat de acum incolo de către autorităţi?

Ceea ce am constatat şi la Strasbourg şi ceea ce văd acum in felul cum reacţionează instituţiile europene este că totuşi lumea înţelege bine ce s-a intamplat la Chişinău, in pofida acestor tentative de dezinformare, dar şi de discreditare, dacă vreţi, a oponenţilor politici din Republica Moldova. S-a înţeles bine. Maşinăria europeană este puţin birocratizată şi, până se ia o decizie, durează ceva timp. Dar acum, sunt convins că vom vedea o reacţie mult mai rapidă, mult mai puternică şi mai motivată. Acesta este un lucru îmbucurător.

Imedia: Pe 21 aprilie, prin decret prezidenţial, a fost creată o Comisie de Stat care să elucideze evenimentele din 7-8 aprilie. Opoziţia a calificat-o ca pe o „acţiune de manipulare a opiniei publice şi de denigrare a opoziţiei”, argumentand prin faptul că din aceasta fac parte in principal deputaţi comunişti şi simpatizanţi ai autorităţilor. Intre timp, oficialii europeni au insistat ca din această comisie să facă parte şi reprezentanţi ai opoziţiei. A decis Opoziţia să participe in vreun fel sau altul in acest gen de iniţiativă?

Deocamdată nu s-a schimbat nimic in acest sens, din cate cunosc eu. Ceea ce au afirmat europenii a fost la nivel de idee generală şi încă nu s-au discutat detaliile. Şi ştiţi vorba ceea, diavolul este in detalii.

Imedia: Care rămâne atunci să fie strategia opoziţiei opoziţiei pentru mai departe?

Noi continuăm să cerem o anchetă internaţională, pentru că doar o evaluare imparţială, obiectivă a ceea ce s-a intamplat la noi pe 5, 7 şi ulterior, ar putea să ne ajute să depăşim această polarizare puternică care există in societate.

Imedia:
Dar cum ar arăta această comisie internaţională?

Dacă vă amintiţi, şi Vladimir Voronin a zis că este in favoarea unei anchete internaţionale. După aceea, nu ştiu cum, nu s-a mai insistat pe ideea aceasta, dar noi continuăm să insistăm. Din punctul meu personal de vedere, cea mai bună formulă ar trebui să fie o misiune comună a UE şi a Consiliului Europei. De ce? Deoarece Consiliul Europei are cea mai bună experienţă in domeniul drepturilor omului şi Consiliul Europei ne monitorizează deja de 14 ani, deci are o expertiză foarte bună in acest sens şi ar putea să elucideze in mod special ceea ce s-a intamplat din acest punct de vedere. Iar Uniunea Europeană ar putea să investigheze ceea ce s-a intamplat pe data de 5, dovezile pe care le avem, ceea ce s-a intamplat pe data de 7. Prezenţa UE este importantă in mod special şi din cauza relaţiei de mai departe.

 
comments powered by Disqus
Prima / Interviuri / Iurie Leancă: Există o polarizare foarte puternică in societate, şi numai un arbitru imparţial, din afară, ar putea să spună lucrurilor pe nume. Imedia.
Adresa
str. Sciusev 64, MD-2012 Chisinau, Republica Moldova


Tel.: +373-22-224430, 210986
Fax:
+373-22-210986, 233950 office@ape.md
Noutăţi  |  Analize  |  Opinii/Comentarii  |  Interviuri  |  Declaraţii  |  Documente  |  Conferinţe  |  Studii  |  Evenimente  |  UE - problematica transnistreana  |  Multimedia  |  APE în MassMedia  |  Friedrich Ebert Stiftung  |  Proiecte  |  Negociatori europeni
Copyright © 2020 Asociaţia pentru Politica Externă din Moldova.
Toate Drepturile Rezervate

Acest site a fost elaborat si lansat cu sprijinul Ambasadei Marei Britanii in Republica Moldova
TRIMARAN - IT Solutions Company // web, interactive, motion and software development solutions // http://www.trimaran.md, B2B and B2C solutions  /  Branding & Graphic Design Services / Website Design and Development  /  E-Commerce Systems / Software Application Architecture and Development / Multimedia solutions  /  2D/3D modeling & animation solutions / Video & Post Production / contact@trimaran.md
O soluţie Trimaran
Vizitatori: 487938
ultima actualizare: 23.01.2018