Rom Eng
Benzi RSS
Prima / Interviuri / Interviu Info-Prim Neo cu Victor Chirilă: "Parteneriatul Estic este o ancoră pentru R. Moldova pe calea integrării europene.", 06.05.2009
Interviu Info-Prim Neo cu Victor Chirilă: "Parteneriatul Estic este o ancoră pentru R. Moldova pe calea integrării europene.", 06.05.2009
Versiune tipar
06.05.2009

La 7 mai, la Praga, va fi lansat oficial „Parteneriatul Estic” - un program care presupune consolidarea relaţiilor dintre Uniunea Europeană şi şase foste republici sovietice: Ucraina, Moldova, Belarus, Georgia, Armenia şi Azerbaidjan. Programul vizează să sporească susţinerea financiară şi cooperarea UE cu aceste ţări, dar nu prevede acordarea calităţii de membru al UE. Parteneriatul va oferi regim liberalizat de comerţ, va ridica restricţii de deplasare, va încuraja schimburi culturale şi programe de asistenţă. De la partenerii estici se aşteaptă continuarea reformelor politice şi economice.

- Care sunt beneficiile şi care sunt dezavantajele pe care le implică aderarea Moldovei la Parteneriatului Estic?

- Există o percepţie greşită la Chişinău, în special în rândul autorităţilor, vizavi de Parteneriatul Estic. PE face parte din politica europeană de vecinătate, dintr-un proces evoluţionist menit să consolideze dimensiunea estică a politicii europene de vecinătate, să o aducă mai aproape de necesităţile şi aşteptările statelor din regiune.

Parteneriatul Estic este un pas extrem de benefic pentru noi. Vine cu mai mult decât cu perspectiva integrării economice, facilitării comerţului. Vine cu ideea unei asocieri politice, prin semnarea unor acorduri de asociere cu statele din Europa de Est. Parteneriatul nu prevede o perspectivă clară de integrare europeană, dar practic 90% din conţinutul noului acord de asociere va semăna cu cele semnate anterior de UE cu statele din Europa Centrală sau din Balcanii de Vest. Asta ne poate ajuta să ne apropiem de momentul în care să forţăm UE să ne acorde această perspectivă.

Parteneriatul Estic formulează clar perspectiva negocierii, semnării unui acord aprofundat şi comprehensiv de liber schimb, vine cu ideea liberalizării graduale a regimului de vize, prin iniţierea unui dialog al cărui rezultat se aşteaptă a fi acordarea unei foi de parcurs care va conţine paşii necesari a fi îndepliniţi ca să obţinem această perspectivă.

O altă perspectivă, la fel de importantă, este integrarea sistemului nostru energetic în sistemul UE, fapt ce în viitor va consolida securitatea energetică a Moldovei. Negocieri în acest sens se duc deja între noi şi UE, spre sfârşitul acestui an aşteptându-se ca RM deja să fie admisă în comunitatea energetică europeană.

O altă oportunitate este cooperarea multilaterală, până în prezent politica de vecinătate bazându-se pe parteneriate bilaterale – UE şi statul vizat. Odată cu implementarea Parteneriatului Estic se va crea o componentă multilaterală care va prevedea dialoguri la diferite niveluri – la cel de şefi de state odată la 2 ani, la nivel de miniştri de externe odată pe an etc. Sunt prevăzute şi proiecte regionale axate pe 4 tematici: democraţia şi buna guvernare, integrarea economică, securitatea energetică şi facilitatea contactelor interumane.

În ceea ce priveşte dezavantajele, acestea sunt practic aceleaşi pe care le vedem şi în politica europeană de vecinătate. Cel mai important este lipsa unei condiţionalităţi clare. Nu există o legătură clară între obiective, condiţionări şi sancţiuni. Vedem acest lucru pe exemplul RM. S-au pus foarte multe obiective, ni s-au oferit diferite facilităţi comerciale. Una din condiţii a fost respectarea drepturilor omului, a principiilor democratice, funcţionarea democratică a instituţiilor.

Până nu demult, RM era privită favorabil în acest sens în UE. Dar vedem că în rapoartele Comisiei Europene şi ale societăţii civile se menţiona de fiecare dată că rămânem în urmă la anumite capitole ce ţin de democraţie, libertatea expresiei, independenţa justiţiei sau cea a mass-media, combaterea corupţiei sau mediul de afaceri nu tocmai atrăgător pentru investitorii străini. Încurajările care veneau din UE prin diferite forme nu au adus rezultatul scontat. Se ofereau anumite beneficii, dar situaţi în fond rămânea aceeaşi. Autorităţile moldovene aveau o retorică şi un limbaj bun despre integrarea europeană, promiteau marea şi sarea autorităţilor europene, dar mimau implementarea legilor adoptate, a reformelor asumate. Adesea angajamentele luate rămâneau neimplementate. Pentru o condiţionalitate mai puternică este nevoie de perspective concrete, atrăgătoare, în special pentru cetăţenii RM. Altfel, sancţiunile pe care UE s-ar putea să le introducă în ţara noastră nu vor avea niciun efect.

Totuşi, în ciuda acestor deficienţe, politica de vecinătate şi Parteneriatul Estic sunt nişte ancore pentru RM pe calea integrării europene. Noi trebuie să depunem mai multe eforturi. UE ne oferă anumite instrumente pentru a ne pregăti, dar deocamdată nu este gata să se implice la acelaşi nivel cum a făcut-o în cazul mai multor state care deja s-au integrat, din mai multe considerente, inclusiv interne.

O lacună a celor două proiecte este faptul că mai mult s-au axat pe autorităţi şi mai puţin pe motivarea cetăţenilor statelor unde proiectele au fost implementate.

- În aceste condiţii, cât de pregătiţi credeţi că suntem pentru asumarea noilor responsabilităţi?

- Este clar că nu suntem pregătiţi pentru a avea o perspectivă clară de integrare europeană. În ultimele săptămâni constatăm că şi la capitolul democraţie avem mari lacune. De aceea, orice cerere a noastră adresată UE cu privire la perspectiva clară de aderare la EU este hilară. Autorităţile nu se bucură de încredere în UE şi argumentele acestora au fost mult şubrezite în ultimul timp. Dar, nu înseamnă că trebuie să amânăm această idee.

Nu este îndeajuns să cerem şi să spunem că suntem gata. Este nevoie să demonstrăm prin fapte, să arătăm că implementăm reformele pe care ni le-am asumat prin planul de acţiuni, şi nu doar la nivel retoric. Trebuie să schimbăm percepţia oamenilor vizavi de instituţiile statului, în primul rând faţă de poliţie - se pare că nu ne mai reprezintă şi nu ne mai apără interesele – dar şi faţă de mass media, despre care în continuare se crede că este supusă autorităţilor, în domeniul corupţiei.

Trebuie să avem voinţă politică ca să schimbăm aceste realităţi şi să lăsăm la o parte jocurile de a oscila între est şi vest. Este nevoie de o decizie politică clară faţă de vectorul nostru de dezvoltare.

- Preşedintele în exerciţiu al RM, Vladimir Voronin, a recunoscut că autorităţile de la Chişinău au fost mai rezervate faţă de Parteneriatul Estic . Cum comentaţi poziţia Chişinăului?

- Iniţial, oficialii moldoveni au avut o poziţie ambiguă. Autorităţile erau nemulţumite că RM era pusă în acelaşi coş cu Belarus, Azerbaidjan şi Armenia – ţări care nu-şi doresc să adere la UE şi unde reformele democratice nu sunt implementate. După ultimele evenimente, aceste argumente nu mai rezistă nici unei critici. Percepţia europenilor şi a partenerilor din Europa de Est este că între Moldova şi Belarus nu mai există mare diferenţă. Imaginea noastră este foarte proastă în exterior, de aceea, argumentele de până acum a autorităţilor nu mai au nici o raţiune. Într-un interviu acordat în februarie unui ziar rusesc Voronin a numit Parteneriatul Estic un fel de CSI 2, o încercare de a izola Federaţia Rusă. Acest lucru a trimis semnale extrem de negative la Bruxelles. Probabil declaraţiile preşedintelui moldovean erau legate şi de contextul electoral de atunci, de dorinţa de a-şi asigura sprijinul Federaţiei Ruse.

Chiar şi acum RM nu are o poziţie oficială clară faţă de Parteneriatul Estic. Nu Vladimir Voronin va pleca la lansare, ci Andrei Stratan, deşi nu este clar în calitate de cine va pleca, deoarece la 4 mai şi-a depus mandatul de ministru de externe. În plus, domnul Stratan este persoana care a avut şi are rezerve faţă de acest parteneriat.

Mă aştept că de acum încolo vom avea surprize, vom avea declaraţii în continuare critice la adresa iniţiativei, se vor înainta în continuare diferite cereri, precum a fost cea recentă prin care Vladimir Voronin a spus că aşteaptă un semnal clar de la UE, care să-i ofere o perspectivă clară de liberalizare a regimului de vize, pentru că cetăţenii RM ar fi umiliţi să circule în UE prin România. Astfel de cerinţe tranşante adresate Uniunii Europene vor avea mai curând efectul discreditării UE în faţa cetăţenilor RM, prin intermediul principalelor canale de televiziuni, despre care se ştie că sunt controlate de autorităţi. Nu exclud că astfel se va pregăti terenul pentru o reorientare cardinală a politicii externe a RM.

Totuşi, un refuz oficial sigur de a participa la Parteneriatul Estic nu va fi, pentru că autorităţile de la Chişinău sunt conştiente că ideea integrării se bucură încă de popularitate în rândul cetăţenilor. În plus, economic suntem extrem de legaţi de UE. De acolo vin foarte multe investiţii.

- Ce va avea de câştigat Uniunea Europeană de pe urma acestui proiect?

- Stabilitatea politică, economică şi socială a regiunii în primul rând. Ei înţeleg că stabilitatea UE este strict legată de cea a statelor de la frontiere. Uniformizarea spaţiului conform criteriilor UE înseamnă mai puţine contradicţii. Este o inovaţie a UE – un fel de extindere a spaţiului UE, dar fără perspectiva de integrare. Cel puţin, aceasta se vede din evoluţia lucrurilor din Moldova, Ucraina şi Georgia.

De asemenea, în ultimul timp se observă un interes tot mai mare pentru jocurile geo-politice din partea UE, în special o curtare a liderilor autoritari din regiune – Azerbaidjan, Kazahstan, Turkmenistan. Mulţi explică acest lucru prin necesitatea UE de a-şi asigura securitatea energetică, pentru că aceste state sunt producătoare de resurse energetice. De ţări ca Belarus este nevoie pentru tranzitarea resurselor energetice. Politica tot mai blândă faţă de aceste regimuri, faptul că UE închide ochii la violări ale drepturilor omului este calificat de mulţi experţi drept un joc geopolitic pentru a nu permite Rusiei să-şi întărească influenţele în această regiune. Dar acest lucru implică anumite riscuri pentru UE, care este încă văzută ca o putere ce sprijină regimurile democratice. Diferenţa între politica externă a UE şi cea a Rusiei poate să nu mai existe. Şi atunci ne pomenim cu o dezamăgire faţă de Bruxelles, lucru care la Chişinău deja se observă, din moment ce oficiali europeni au spus că este inadmisibilă incendierea a două clădiri, dar nu au utilizat acest cuvânt şi în ceea ce priveşte încălcarea drepturilor omului. 

 
comments powered by Disqus
Prima / Interviuri / Interviu Info-Prim Neo cu Victor Chirilă: "Parteneriatul Estic este o ancoră pentru R. Moldova pe calea integrării europene.", 06.05.2009
Adresa
str. Sciusev 64, MD-2012 Chisinau, Republica Moldova


Tel.: +373-22-224430, 210986
Fax:
+373-22-210986, 233950 office@ape.md
Noutăţi  |  Analize  |  Opinii/Comentarii  |  Interviuri  |  Declaraţii  |  Documente  |  Conferinţe  |  Studii  |  Evenimente  |  UE - problematica transnistreana  |  Multimedia  |  APE în MassMedia  |  Friedrich Ebert Stiftung  |  Proiecte  |  Negociatori europeni
Copyright © 2019 Asociaţia pentru Politica Externă din Moldova.
Toate Drepturile Rezervate

Acest site a fost elaborat si lansat cu sprijinul Ambasadei Marei Britanii in Republica Moldova
TRIMARAN - IT Solutions Company // web, interactive, motion and software development solutions // http://www.trimaran.md, B2B and B2C solutions  /  Branding & Graphic Design Services / Website Design and Development  /  E-Commerce Systems / Software Application Architecture and Development / Multimedia solutions  /  2D/3D modeling & animation solutions / Video & Post Production / contact@trimaran.md
O soluţie Trimaran
Vizitatori: 483759
ultima actualizare: 23.01.2018