Rom Eng
Benzi RSS
Prima / Interviuri / Interviu cu ES Serghei Pirojkov: „Partea ucraineană nu ştie nimic despre existenţa presupuselor cerinţe ale Guvernului Republicii Moldova de acordare a unei cote din CHEAP Dnestrovsk”. Ion PREAŞCA, Magazin Economic,ECONOMIST
Interviu cu ES Serghei Pirojkov: „Partea ucraineană nu ştie nimic despre existenţa presupuselor cerinţe ale Guvernului Republicii Moldova de acordare a unei cote din CHEAP Dnestrovsk”. Ion PREAŞCA, Magazin Economic,ECONOMIST
Versiune tipar
10.06.2009 http://www.eco.md/article/6646/

La 23 aprilie 2009, Ministerul combustibilului şi energiei din Ucraina a difuzat un comunicat de presă, potrivit căruia, la 25 aprilie, începe prima etapă de umplere a rezervorului superior de apă al centralei hidroelectrice de acumulare prin pompare Dnestrovsk, iar la 15 mai va fi pusă în funcţiune şi prima instalaţie de generare în regim de pompă. În acelaşi timp, anul trecut, s-a raportat că pentru funcţionarea nodului energetic integrat Dnestrovsk, Ucraina a solicitat Moldovei de a aloca 13  hectare de teren inundabil pentru rezervorul centralei. A fost sau nu semnat un acord bilateral cu privire la funcţionarea nodului energetic integrat Dnestrovsk şi alocarea celor 13 de hectare? Dacă nu, cum a fost soluţionată această problemă?

În 1983, pe teritoriul Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene a fost iniţiată construcţia Centralei hidroelectrice de acumulare prin pompare Dnestrovsk (CHEAP). Centrala este cel de-al treilea obiectiv al nodului hidroenergetic complex Dnestrovsk, în componenţa căruia mai intră Centrala Hidroelectrică Dnestrovsk-1 (750 MW) şi Centrala Hidroelectrică Dnestrovsk-2 (40 MW).

În conformitate cu Legea Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene № 142-XII, din data de 3 august 1990, CHEAP Dnestrovsk a fost declarată proprietate a poporului Ucrainei, precum şi în conformitate cu Hotărârea Radei Supreme a RSS Ucrainene № 376-XII din 15 octombrie 1990, ea a fost transferată în gestiunea şi la balanţa Consiliului de Miniştri al RSS Ucrainene.

Astfel, toate obiectivele nodului hidroenergetic complex Dnestrovsk sunt proprietatea Ucrainei.

În acelaşi timp, în urma delimitării frontierei de stat moldo-ucrainene, proces ce a fost finalizat în 1999, linia de delimitare a frontierei a fost trasată pe mijlocul barajului de apă al nodului hidroenergetic al Centralei Hidroelectrice Dnestrovsk -2, fapt care a fost confirmat de către partea ucraineană în cadrul comisiei mixte moldo-ucrainene de demarcare a frontierei.

O lungă perioadă de timp, Ucraina şi Republica Moldova sunt în proces de negociere cu privire la confirmarea de către Republica Moldova a dreptului de proprietate a Ucrainei asupra porţiunii barajului de apă al nodului hidroenergetic al Centralei Hidroelectrice Dnestrovsk -2, care este amplasat pe malul drept al râului Nistru.

Ca rezultat al negocierilor dintre Ucraina şi Republica Moldova a fost coordonat Protocolul privind modificările şi completările la Acordul dintre Guvernul Ucrainei şi Guvernul Republicii Moldova cu privire la recunoaşterea reciprocă a drepturilor şi reglementarea relaţiilor de proprietate din 11 august 1994. Ca urmare a intrării în vigoare a modificărilor şi completărilor la acord, părţile vor putea să semneze un document de recunoaştere a dreptului de proprietate asupra porţiunii barajului de apă al nodului hidroenergetic Dnestrovsk -2. Astfel, se va putea vorbi de rezolvarea cu succes la nivel interguvernamental a aspectelor problematice legate de nodul hidroenergetic complex Dnestrovsk, care va permite darea în funcţiune completă a CHEAP Dnestrovsk.

Anul trecut s-a anunţat că Guvernul Republicii Moldova a solicitat Ucrainei să i se ofere o cotă la CHEAP Dnestrovsk. Ce a oferit Moldovei, Ucraina, în schimbul retragerii de pe ordinea de zi a problemei transferului cotei sau această chestiune aşa şi nu a fost reglementată până la sfârşit?

Din august 1990, acest complex energetic a trecut în subordinea Ucrainei, care pe deplin gestionează şi finanţează construcţia şi funcţionarea lui. Republica Moldova, inclusiv şi în timpul fostei URSS, nu a finanţat şi nu a participat la construcţia centralei.

Partea ucraineană nu ştie nimic despre existenţa presupuselor „cerinţe ale Guvernului Republicii Moldova de acordare a unei cote din CHEAP Dnestrovsk”.

Există o serie de grave probleme şi riscuri tehnice, economice, energetice şi de mediu asociate cu proiectul de construcţie a CHEAP Dnestrovsk. Aceste riscuri - geologice, hidrologice şi seismice, cu efecte negative, în partea inferioară a Nistrului, care în conformitate cu Convenţia de la Ramsar (Convenţie asupra zonelor umede, de importanţă internaţională, în special ca habitat al păsărilor acvatice, încheiată la Ramsar la 2 februarie 1971) este recunoscut ca teritoriu, ce reprezentă patrimoniu natural mondial. Printre alte probleme grave trebuie de menţionat şi neconcordanţa proiectului cu cerinţele „Convenţiei de la Espoo privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier”, şi potenţialul impact transfrontalier de pe teritoriul Republicii Moldova. Centrul Naţional de Ecologie din Ucraina (http://russian.bankwatch.org/project.shtml?apc=--1972478---1&x=1979332&d=n) şi alte organizaţii de mediu din Ucraina şi Moldova reclamă şi multe alte încălcări. Ce măsuri a luat Ucraina pentru a se asigura că aceste probleme au fost rezolvate sau pentru a reduce impactul negativ asupra florei şi faunei din râul Nistru ca urmare a construcţiei CHEAP Dnestrovsk?

Este de remarcat faptul că proiectul respectiv de construcţie a CHEAP Dnestrovsk a fost coordonat atât cu conducerea RSS Ucraineană (1984), cât şi cu conducerea RSS Moldovenească (1985). Dar Convenţia Espoo a fost semnată în 1991. Documentele de proiect de  atunci nu au fost modificate. În plus, Convenţia de la Espoo nu se referă la proiectul de construcţie al CHEAP Dnestrovsk, reieşind din următoarele motive:

- Decizia cu privire la activitatea de planificare a fost luată în perioada 1977-1988, adică până la ratificarea de către Ucraina a acestei Convenţii;
- Pe perioada de construcţie, nu au fost operate modificări semnificative în activităţile planificate;
- Digul şi rezervorul al CHEAP Dnestrovsk şi centrala hidroelectrică-tampon, potrivit clasificării internaţionale, nu intră în categoria baraje şi rezervoare mari, adică nu sunt incluse în lista de activităţi care pot avea un impact transfrontalier semnificativ (Anexa 1 la Convenţia Espoo).

Toate obiectivele CHEAP Dnestrovsk sunt situate la o distanţă de 5 km de la frontiera de stat cu Republica Moldova, fapt care oferă, de asemenea, motive de a afirma că nu există nici un impact negativ asupra ecologiei statului vecin cu Ucraina.

Monitorizarea debitului râului Nistrul se efectuează încă din 1985. Pe întreaga perioadă de observaţie s-a stabilit natura ciclică a debitului, în timp ce media fluctuaţiilor anuale este destul de mare - de la 97,5 metri cub/sec la 460 metri cub/sec (date înregistrate la staţia meteo Mogilev-Podolsk), iar media-multianuală - 279 metri cub/sec. Media anuală minimă a debitului de la lansarea primului agregat hidroenergetic (1981 - 2006) constituie 162 metri cub/sec - 1987. Media multianuală a debitului de la lansarea nodului hidraulic complex Dnestrovsk (anii 1981 - 2008) se ridică la 274 metri cub/sec. În plus, fluctuaţiile debitului râului Nistru sunt similare cu cele ale râurilor Prut, Bugul de Sud, Tisa, bazinele cărora se află în apropiere.

În plus, vreau să atrag atenţia asupra faptului că nodul hidraulic complex Dnestrovsk, datorită regimului de reglementare a apei din râul Nistru, oferă o oportunitate de a preveni sau de a diminua inundaţiile naturale şi expunerea la apă a aşezărilor umane, atât din Ucraina, cât şi din Republica Moldova. În timpul inundaţiilor masive în vara anului 2008, reglementarea debitului râului Nistru în regiunea nodului hidroenergetic a permis diminuarea cu 30% a consecinţelor negative pentru Republica Moldova.

În acest context, trebuie de remarcat că pericole mult mai reale pentru mediu poartă construcţia şi funcţionarea terminalelor moldoveneşti de petrol, mărfuri şi pasageri din apropierea localităţii Giurgiuleşti pe malul Dunării.

Ucraina, făcând un pas de bună voinţă în reglementarea problemelor de frontieră, nu s-a aşteptat  ca partea moldovenească va construi, în apropierea imediată de teritoriul Ucrainei,  un obiectiv periculos pentru mediu.

Greu de imaginat ce consecinţe ar avea o eventuală deversare de petrol pentru Pridunavya ucraineană. Produsele petroliere figurează printre cei mai răspândiţi şi persistenţi poluanţi şi reprezintă un mare pericol pentru ecosistemele acvatice, precum şi pentru utilizarea şi consumul apei. Ca rezultat al exploatării terminalului: transbordarea, spălarea tancurilor şi a cisternelor petroliere, deversarea apei de balast etc., o parte a produselor petroliere deja nimeresc direct în Dunăre.

Creşterea numărului de treceri a navelor şi manevrarea lor în imediata apropiere a portului ucrainean Reni, de asemenea, creşte riscul potenţial de dezastre ecologice, ca urmare a eventualelor naufragii a vaselor. Ca să nu mai menţionăm faptul că aceste activităţi trebuie să corespundă cu prevederile Convenţiei de la Espoo.

Adeseori  s-a vorbit că  problema privind  proprietatea şi  alocarea  a 13 hectare de teritoriu inundabil  pentru CHEAP Dnestrovsk este condiţionată de construcţia liniei electrice de înaltă tensiune 330 kV Novodnestrovsk-Bălţi. Ucraina deja de 2-3 ani, refuză să semneze un acord tripartit cu Republica Moldova şi Banca Mondiala cu privire la construcţia liniei de 330 kV Novodnestrovsk-Bălţi. Care ar fi cauzele unui astfel de refuz şi pe cât  acesta are legătură cu construcţia CHEAP Dnestrovsk?

După cum ştiţi, în prezent, Republica Moldova a renunţat la importul de energie electrică ucraineană. În acest context apare întrebarea cu privire la oportunitatea şi necesitatea de construire a  noi linii de înaltă tensiune, inclusiv şi construcţia liniei de 330 kV Novodnestrovsk (Ucraina) - Bălţi (Moldova).

A fost sau nu invitată Moldova să participe la construcţia CHEAP Dnestrovsk şi în ce condiţii?

Aşa cum am mai remarcat, încă din anul 1990, respectivul complex energetic se află în subordinea Ucrainei, care îl gestionează, îi finanţează construcţia şi asigură funcţionarea lui. În acelaşi timp, Republica Moldova nu a luat parte niciodată la construcţia centralei.

Dacă CHEAP Dnestrovsk va fi construită, Moldova ar putea beneficia de o parte din energia electrică produsă aici?

CHEAP Dnestrovsk a fost proiectată să funcţioneze în regim ciclic, consumând energia electrică ieftină şi în exces a centralelor atomice şi termice produsă pe timp de noapte şi  să asigure puterea de vârf în timpul zilei, ceea ce în mod semnificativ va spori stabilitatea funcţionării şi securitatea reţelelor energetice.

După finalizarea procedurilor tehnice de aderare a Ucrainei şi a Republicii Moldova la Uniunea pentru Coordonarea Transportului Energiei Electrice (UCTE), CHEAP Dnestrovsk va reprezenta o contribuţie semnificativă a Ucrainei la securitatea energetică a Europei.

La rândul său Ucraina nu a refuzat niciodată Moldovei furnizarea de energie electrică. Astăzi situaţia este astfel încât nu se ştie din care motive Republica Moldova a renunţat la furnizarea de energie electrică ucraineană, care a  reprezentat de fapt, 70% din volumele consumate de ţara dumneavoastră. Şi livrările erau efectuate la preţuri semnificativ mai joase decât cele din Ucraina.

În cazul în care Guvernul RM va adopta o hotărâre de reluare a achiziţiilor de energie electrică ucraineană, Ucraina este pregătită să examineze propunerile moldoveneşti.

Vă mulţumesc foarte mult!

A consemnat Ion PREAŞCA

 
comments powered by Disqus
Prima / Interviuri / Interviu cu ES Serghei Pirojkov: „Partea ucraineană nu ştie nimic despre existenţa presupuselor cerinţe ale Guvernului Republicii Moldova de acordare a unei cote din CHEAP Dnestrovsk”. Ion PREAŞCA, Magazin Economic,ECONOMIST
Adresa
str. Sciusev 64, MD-2012 Chisinau, Republica Moldova


Tel.: +373-22-224430, 210986
Fax:
+373-22-210986, 233950 office@ape.md
Noutăţi  |  Analize  |  Opinii/Comentarii  |  Interviuri  |  Declaraţii  |  Documente  |  Conferinţe  |  Studii  |  Evenimente  |  UE - problematica transnistreana  |  Multimedia  |  APE în MassMedia  |  Friedrich Ebert Stiftung  |  Proiecte  |  Negociatori europeni
Copyright © 2019 Asociaţia pentru Politica Externă din Moldova.
Toate Drepturile Rezervate

Acest site a fost elaborat si lansat cu sprijinul Ambasadei Marei Britanii in Republica Moldova
TRIMARAN - IT Solutions Company // web, interactive, motion and software development solutions // http://www.trimaran.md, B2B and B2C solutions  /  Branding & Graphic Design Services / Website Design and Development  /  E-Commerce Systems / Software Application Architecture and Development / Multimedia solutions  /  2D/3D modeling & animation solutions / Video & Post Production / contact@trimaran.md
O soluţie Trimaran
Vizitatori: 483400
ultima actualizare: 23.01.2018