Rom Eng
Benzi RSS
Prima / Interviuri / Interviu cu Ministrul Afacerilor Externe şi Integrarii Europene Andrei Stratan: „În ultimul timp se întâmplă lucruri foarte stranii…”. Pavel Păduraru, Timpul, 19.06.2009
Interviu cu Ministrul Afacerilor Externe şi Integrarii Europene Andrei Stratan: „În ultimul timp se întâmplă lucruri foarte stranii…”. Pavel Păduraru, Timpul, 19.06.2009
Versiune tipar
19.06.2009

Vicepremierul Andrei Stratan, ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene, nu se regăseşte în lista electorală a PCRM pentru alegerile anticipate. Astfel, după ce a afirmat, pentru TIMPUL, că nu-l va trăda pe Vladimir Voronin, ministrul însuşi s-a pomenit trădat peste noapte. Potrivit surselor noastre, comuniştii au luat decizia de a-l scoate din liste pe Stratan la plenara de miercuri a CC al PCRM, anume ca urmare a declaraţiilor sale făcute pentru TIMPUL, precum că el va rămâne cu Voronin, dar nu cu comuniştii. În interviul de mai jos, pe care ni l-a acordat cu o zi mai devreme, Stratan încă se prezintă ca un aprig susţinător al preşedintelui în exerciţiu. Cu toate acestea, el relatează despre intenţiile insistente ale lui Mark Tkaciuk (supranumit „eminenţa cenuşie” a lui Voronin) de a-l exclude din viaţa politică. Ministrul încă se abţine să vorbească despre viitorul său politic.

- Dle ministru, aţi declarat anterior că veţi rămâne cu Voronin, dar nu cu comuniştii. Pentru multă lume, însă, Voronin este egal cu PCRM. Cum să vă înţelegem afirmaţia?- Eu am într-adevăr o atitudine deosebită faţă de V. Voronin, cu care am avut, în ultimii opt ani, o activitate comună foarte interesantă şi pozitivă, cu deschiderea unor noi posibilităţi pentru RM. Cu comuniştii, însă, nu pot să rămân în sensul de a îndeplini hotărârile plenarei sau ale congresului PCRM. Eu nu sunt membru de partid, dar dl Voronin este pentru mine preşedintele RM şi, evident, voi îndeplini în continuare indicaţiile sale. Acest lucru trebuie să-l înţeleagă inclusiv cei care stau la cârma PCRM, pentru că Ministerul Afacerilor Externe şi al Integrării Europene (MAEIE) nu e o filială a partidului, ci o instituţie guvernamentală care promovează interesele RM atât peste hotare, cât şi în formarea politicii interne. Ghidându-mă de principiul verticalităţii structurilor de stat, m-am consultat în toate problemele cu şeful statului, care este persoana responsabilă de promovarea politicii externe a statului. Ca şef al ministerului, nu mi-a fost prea simplu în aceşti ani - s-a scris şi în presă despre relaţiile dintre conducerea ministerului şi unele forţe politice, inclusiv din cadrul partidului de guvernământ. Astfel, MAEIE a rămas un bastion necucerit de cei care ar fi dorit să ne dirijeze.

- Cine din conducerea PCRM a încercat să vă dirijeze?- Eu nu am flexibilitate de a-mi promova propriile viziuni în cadrul unor foruri internaţionale, dar înainte de a participa la asemenea activităţi sunt convocate şedinţe speciale cu participarea factorilor responsabili de un domeniu sau altul, unde se formează poziţia RM vizavi de un oarecare subiect. Am realizat cu dl preşedinte mai multe obiective în interesul statului, apreciate în plan internaţional. Sunt ferm convins că astăzi, de ni s-ar propune să semnăm acordul de aderare la UE, preşedintele va semna documentul. Totodată, eu nu am angajamente faţă de vreo formaţiune politică sau faţă de vreo structură ierarhic superioară a PCRM şi aş dori ca această linie de demarcare să fie respectată. Altminteri, s-ar întâmpla nişte lucruri în detrimentul RM. Un alt comportament nici n-aş putea să-mi permit, căci n-aş fi înţeles de cei care într-adevăr mă cunosc.

- Circulă ideea că PCRM şi R. Moldova sunt conduse din umbră de către Mark Tkaciuk. Care e rolul acestuia în actul de guvernare?- Poate că Tkaciuk îşi imaginează că el conduce ţara sau poate că visează, dar, în realitate, este departe... Consilierii preşedintelui sunt obligaţi să-şi expună opiniile asupra tuturor problemelor, însă prea mult se exagerează cu notele ce i se dau, dar pe care nu le merită „atotputernicul” Tkaciuk. El ar putea contribui la hotărârea unor probleme, dar mai mult din punct de vedere negativ, iar intenţiile sale sunt mai mult distructive decât constructive. Finalmente, deciziile le ia şeful statului, iar propunerile consilierilor sunt părticele ale întregului tablou ce se pictează.

- În ce mod Tkaciuk a încercat să intervină în activitatea MAEIE?- Aş putea aduce multe pilde. Chiar când am fost numit ministru, el mi-a propus două persoane la funcţiile de viceministru. Eu am refuzat să le accept. Şi cred că am procedat corect, deoarece mai târziu am aflat că „diplomaţii” respectivi n-au prea avut intenţia să lucreze în interesul RM… Periodic, Tkaciuk scrie şi lasă pe masa preşedintelui diferite note şi acte, care au din start scopuri negative. Spre regret, lucrul acesta s-a resimţit, uneori, şi în activitatea ministerului nostru. Nedorind ca MAEIE să-şi expună părerea asupra unor probleme - păreri care diferă de viziunile sale -, Tkaciuk ne creează tot soiul de impedimente. În 2007, el i-a scris un raport dlui Voronin, în care cerea să mi se acorde „cartonaşul roşu” pentru „procesul de integrare al RM în UE”... Presupun că astfel Tkaciuk vrea să dirijeze MAEIE şi să devină un fel de filtru între mine şi preşedintele ţării... În cercurile Puterii e cunoscut comportamentul său distructiv şi încercarea sa de a mă prezenta doar în culori negre în cadrul PCRM. Sunt nişte jocuri bine organizate, care urmăresc ca Stratan să nu pună virgula acolo unde trebuie, să zâmbească mai tare în faţa unui ministru de Externe decât în faţa altuia etc. Şi Secretariatul de integrare europeană, creat anul trecut pe lângă guvern, a fost capodopera dlui Tkaciuk, care intenţiona să redirecţioneze în afara ministerului domeniul integrării europene. Şi tocmai miercuri, la şedinţa guvernului, s-a decis ca funcţiile Secretariatului să fie întoarse ministerului, deşi timp de un an eu nu ştiu cu ce s-a ocupat această structură. Am fost, probabil, o persoană care prezenta pericol, dar nu ştiu pentru cine. Până la urmă s-a demonstrat cine şi cât costă şi cred că nu fauna din curtea regală trebuie să hotărască viitorul RM. În general, în ultimul timp se întâmplă nişte lucruri foarte stranii... Eu voi rămâne pe poziţia mea, deoarece întotdeauna am spus lucrurilor pe nume şi nu m-am străduit să influenţez pe cineva.

- Şi analiştii politici sesizează o situaţie de criză în PCRM. După ieşirea din partid a lui Marian Lupu, n-aţi fost curtat şi dvs. să vă detaşaţi de Voronin?- Necunoscând din interior problemele partidului, pot să mă expun doar ca un cetăţean - n-am simţit ca în PCRM să se întâmple ceva periculos, care ar putea să influenţeze la destrămarea partidului. Probabil, au fost nişte jocuri în campania postelectorală care ar putea continua mai departe.

- Care a fost atmosfera din fracţiunea PCRM după alegerea eşuată a preşedintelui din 3 iunie?- Poate că cineva ar fi dorit să incite spiritele în fracţiune, pentru a-i atrage pe alţii de partea sa, ca să aibă unele profituri politice ulterioare... Până la urmă, nu s-a întâmplat nimic deosebit.

- Se creează impresia că Lupu, de s-ar fi detaşat sincer de Voronin, ar fi avut curajul s-o facă până la 3 iunie. Nu credeţi că el face în continuare jocul comuniştilor?- Numai dl Lupu ar putea să vă răspundă obiectiv dacă ăsta e un scenariu al dumnealui sau al altcuiva, care-şi creează un aerodrom de rezervă pentru orice eventualitate. Se discută şi despre aceasta în cercurile politice. Deci, să nu excludem nicio variantă.

- Vorbeaţi despre progresul relaţiilor RM-UE, dar după ultimele evenimente de la Chişinău se pare că asistăm la un regres. Cine a organizat evenimentele din 7 aprilie?- Cred că anume comisia creată de către şeful statului va fi obligată să demonstreze adevărul despre acea zi şi sper că reprezentanţii instituţiilor internaţionale îşi vor delega experţi, care ne vor ajuta să urgentăm finalizarea investigărilor. În linii generale, ca ministru de Externe, aş vrea să menţionez că evenimentele respective ne-au servit foarte rău în plan extern. Practic, am fost respinşi într-o oarecare măsură din toate procesele la care RM este parte şi care înregistrau o dinamică pozitivă. Nu s-a meritat ca prosperarea democraţiei noastre să se răsfrângă astfel.

- Şi cine e de vină?- E greu de spus. Aici trebuie să medităm, iar aprecierile concrete despre cele întâmplate urmează să fie expuse de către instanţele de judecată. În plan extern, însă, repet, imaginea RM a rămas ştirbită. Astfel, vom avea nevoie de timp ca să reconstruim relaţiile cu partenerii internaţionali şi să le dovedim că, de fapt, au avut de suferit toţi cei care locuiesc în RM.

- Bine, dar dl Voronin nu a aşteptat nicio decizie a judecăţii, grăbindu-se să acuze România, să impună regimul de vize şi să-l expulzeze din RM pe ambasadorul Teodorescu. Anume el a şi pornit tensionarea relaţiilor cu UE.- Acesta nu a fost punctul de pornire, ci unul în care trebuia să clarificăm lucrurile şi care ne-au dat tot temeiul să-l declarăm persona non grata pe ambasadorul român. Anterior, la sfârşitul lui martie, conform rigorilor Convenţiei de la Viena, l-am invitat pe dl Teodorescu la MAEIE şi i-am solicitat ca Bucureştiul să nu se implice în protestele de la Chişinău în perioada campaniei electorale. I-am înmânat nota corespunzătoare, iar dumnealui a citit-o şi a aruncat-o pe masă, după care s-a ridicat şi a plecat. E un caz ieşit din comun. Materialele ce se află astăzi la dispoziţia organelor competente par să demonstreze implicarea unor persoane din România în evenimentele din 7 aprilie. Dar mai repet o dată că toate concluziile le va trage comisia şi Procuratura Generală, care a pornit un dosar în acest caz.

- De ce n-a fost acceptat ca ambasador Mihnea Constantinescu?- Aici s-au încălcat flagrant procedurile internaţionale de numire a unui diplomat, autorităţile RM fiind puse în faţa unui fapt ca şi cum împlinit. N-a fost solicitat acceptul nostru şi a lipsit o decizie bilaterală privind numirea noului ambasador.

- Nici după ce Consiliul de Miniştri al UE ne-a atenţionat că nu va negocia un nou acord cu ţara noastră până la aplanarea crizei actuale, nu consideraţi pripită impunerea regimului de vize pentru România?- Consiliul de Miniştri nu s-a referit concret la relaţiile dintre RM şi România, ci a discutat cadrul general şi traiectoria de cooperare politică dintre RM şi UE pentru viitor. E important că a fost adoptată decizia mult aşteptată de noi despre începerea negocierilor privind acordul de asociere RM-UE, ceea ce înseamnă un succes al ambelor părţi. România, ca ţară-membră a UE, a avut posibilitatea să-şi expună poziţia în cadrul Consiliului, iar comentariile să le facă experţii în politică externă. Părerea mea e că MAE român ar fi trebuit să prezinte o poziţie pozitivă, salutând adoptarea deciziei favorabile pentru RM şi expunându-şi disponibilitatea să se implice în procesul de negocieri. Dar, mă rog, asta este situaţia.

- Când veţi anula regimul de vize pentru România?- La finele lunii curente, preşedintele Voronin va efectua o vizită la Bruxelles, unde va avea întrevederi cu şefii Comisiei Europene şi ai UE. Vom discuta şi despre vize, şi despre relaţiile cu România. Sperăm că-i vom convinge pe partenerii noştri europeni să liberalizeze şi regimul de vize pentru cetăţenii RM, deoarece noi nu prezentăm niciun pericol pentru UE - cei care au dorit să plece, au plecat deja. Poate că anume Tratatul de Parteneriat şi Cooperare cu România (l-am numit aşa după ce Bucureştiul a refuzat să semneze cu noi un nou Tratat politic) va convinge autorităţile române să demonstreze necesitatea abolirii regimului de vize pentru cetăţenii RM. Ar fi o poziţie corectă, ce ar debloca toate suspiciunile în relaţiile noastre cu România. Mai mult, cu toată stima mea faţă de Parteneriatul Estic, nu aceasta e calea RM pentru integrare în UE. Dacă până acum ne-am aflat practic în coşul Balcanilor occidentali, n-ar fi fost nimic ieşit din comun dacă Bruxellesul ar finaliza negocierile asupra acordului de asociere cu RM şi ne-ar atribui statutul de candidat pentru aderarea la UE. Insistenţa lui Băsescu de a ne include în pachetul Balcanilor de Vest am auzit-o la diferite emisiuni, dar nu atunci când s-a discutat despre Parteneriatul Estic, când nimeni dintre şefii statelor UE nu s-a ridicat să solicite reconfirmarea plasării RM în pachetul balcanic. Şi acum, Bucureştiul procedează invers, invocând că UE nu trebuie să negocieze cu RM din oarecare motive. Cât priveşte problema vizelor pentru România, ea urmează să fie soluţionată în cadrul unei şedinţe comune cu colegii din UE şi cei de la Bucureşti.

- În cazul acesta, RM n-ar trebui să pună interdicţii în privinţa vizelor pentru statele UE, aşa cum a procedat faţă de România?- Noi aplicăm aceleaşi norme ca şi instituţiile consulare ale României. În acest context, să ştiţi că am rămas uimiţi de noua condiţie pentru eliberarea vizelor cetăţenilor RM, care necesită prezentarea unui document bancar, având gaj 500 euro. Pe de o parte, colegul meu Cristian Diaconescu menţionează că acest lucru este o invenţie, iar pe de altă parte, pe site-ul secţiei consulare a ambasadei de la Chişinău aceste cerinţe sunt stipulate. Interesele politice din campania electorală de peste Prut n-ar trebui să aibă o amprentă negativă asupra consolidării relaţiilor dintre ţările noastre. Să nu uităm că toate declaraţiile autorităţilor de la Chişinău cu referire la România au urmat după cele ale demnitarilor de la Bucureşti. Iar noi până în prezent nu am primit un răspuns clar despre motivul refuzului autorităţilor române de a semna documentul politic şi cel privind frontiera de stat cu RM…

- Preşedintele Traian Băsescu a explicat că nu semnează aceste acte, fiindcă suntem de acelaşi sânge…- Da, e corect ceea ce spune dl Băsescu, dar declaraţiile îi aparţin dumnealui. Noi putem să le comentăm sau nu...

- Sunteţi de acord că suntem acelaşi sânge?- Aici trebuie să testăm, să trecem probele respective. După atâtea evenimente istorice prin câte au trecut, s-ar putea ca moldovenii să aibă deja alt sânge…

- Dar că vorbim aceeaşi limbă e adevărat?- Evident, numai că în RM ea se numeşte moldovenească, conform denumirii statului. Cred că azi, în sec. XXI, putem vorbi limbi identice, dar să nu ne înţelegem. La fel, putem vorbi limbi diferite şi să ne înţelegem perfect, dacă excludem divergenţele dintre noi.

- Tensionarea relaţiilor noastre cu UE se observă şi din indiferenţa guvernării faţă de Rezoluţiile PE şi a APCE, în special în ceea ce ţine de respectarea drepturilor omului şi libertatea mass-media.- Nu e vorba de indiferenţă. Noi am studiat foarte atent aceste documente şi să nu credeţi că ele se prăfuiesc pe o policioară din biroul unui demnitar. Rezoluţiile însă poartă un caracter de recomandare şi soluţionarea acestor probleme se poate realiza inclusiv prin concursul experţilor europeni. Ei ar putea să aplice şi la noi procesul de reforme implementat în ţările lor în perioada de preaderare la UE. Dacă nu ne vom ghida de aceleaşi norme şi criterii ca şi colegii din Europa, ne va fi foarte dificil să negociem aderarea la UE. În privinţa mass-media, ambasadorul SUA mi-a comunicat recent că a discutat cu dl preşedinte despre delegarea unor experţi americani în RM, pentru a ne ajuta să schimbăm lucrurile.

- Pentru rezolvarea problemei televiziunii publice nu avem nevoie de experţi, ci doar de retragerea monopolului lui Voronin asupra acesteia. Sunteţi de acord că el nu va ceda mai ales acum, când ne aşteaptă o nouă campanie electorală? - Acum se discută şi despre oferirea accesului la televiziune pentru toate partidele şi cred că se va găsi numitorul comun…

- De ce poliţiştii care au comis crime la 7 aprilie se află în libertate, iar şeful lor, Gh. Papuc, a fost numit din nou ministru de Interne?- Procuratura Generală investighează toate aceste cazuri, iar procurorul general a avut întrevederi cu reprezentanţii structurilor internaţionale şi europene, care au vizitat RM. Există dorinţa să adoptăm o decizie corectă, dar nu una pripită şi nu e corect să învinuim pe cineva că a procedat abuziv în luarea unei decizii sau în aplicarea forţei.

- Câtă încredere putem avea în procurori, dacă victime ale poliţiei susţin că au fost bruscate şi la procuratură, iar alţii se tem să apeleze la instituţiile statului? - După lege, Procuratura trebuie să investigheze imparţial orice caz, pentru că aceasta îi este menirea - să fie corectă cu toate părţile.

- Cum apreciaţi faptul că dreptul la vot al cetăţenilor RM aflaţi peste hotare ar putea fi încălcat la 29 iulie în mai mare măsură decât la 5 aprilie, alegerile având loc într-o zi de muncă? Dându-şi seama că în străinătate are un electorat ostil, PCRM creează special aceste condiţii?- Am toată statistica cu privire la participarea la alegeri a cetăţenilor RM de peste hotare şi numărul lor n-ar putea să influenţeze radical asupra procentajului de vot în favoarea vreunui partid. Aţi putea să-mi spuneţi că n-am deschis un număr suficient de secţii, dar noi nu putem expedia, bunăoară, o notă către MAE al Marii Britanii, solicitând ca în fiece oraş englez să fie deschise ghişee pentru desfăşurarea alegerilor. Există şi unele standarde. Mie nu mi-s clare afirmaţiile unor experţi în domeniul dreptului internaţional, precum că, totuşi, ar fi trebuit să facem acest lucru. Procesul electoral din ţara noastră are loc numai pe teritoriul RM - respectiv în sediile ambasadelor şi ale consulatelor.

- Cât de mare este „vina” Moscovei în tensionarea relaţiilor cu România şi cum se explică faptul că înainte de negocierile cu demnitarii europeni de după 7 aprilie, atât Dvs., cât şi dl Voronin v-aţi întâlnit mai întâi cu oficiali ruşi?- Moscova nu s-a implicat în mod special şi noi nu primim de la nimeni instrucţiuni în ce priveşte politica externă a RM. Nu suntem într-un vacuum politic şi, fireşte, trebuie să discutăm problemele importante cu toţi partenerii internaţionali. Dacă am epuizat la nivel bilateral subiectele ce s-au acumulat, aflându-mă Praga, am rugat conducerea Comisiei Europene să creeze o comisie pentru deblocarea situaţiei de conflict cu România. Adică nu numai cu Rusia am discutat, dar şi cu UE. Nefiind o ţară care să influenţeze situaţia geopolitică din regiune şi să promoveze o politică separată, Republica Moldova trebuie să menţină relaţii apropiate cu toate celelalte state.

- Vă mulţumesc pentru interviu.

 
comments powered by Disqus
Prima / Interviuri / Interviu cu Ministrul Afacerilor Externe şi Integrarii Europene Andrei Stratan: „În ultimul timp se întâmplă lucruri foarte stranii…”. Pavel Păduraru, Timpul, 19.06.2009
Adresa
str. Sciusev 64, MD-2012 Chisinau, Republica Moldova


Tel.: +373-22-224430, 210986
Fax:
+373-22-210986, 233950 office@ape.md
Noutăţi  |  Analize  |  Opinii/Comentarii  |  Interviuri  |  Declaraţii  |  Documente  |  Conferinţe  |  Studii  |  Evenimente  |  UE - problematica transnistreana  |  Multimedia  |  APE în MassMedia  |  Friedrich Ebert Stiftung  |  Proiecte  |  Negociatori europeni
Copyright © 2019 Asociaţia pentru Politica Externă din Moldova.
Toate Drepturile Rezervate

Acest site a fost elaborat si lansat cu sprijinul Ambasadei Marei Britanii in Republica Moldova
TRIMARAN - IT Solutions Company // web, interactive, motion and software development solutions // http://www.trimaran.md, B2B and B2C solutions  /  Branding & Graphic Design Services / Website Design and Development  /  E-Commerce Systems / Software Application Architecture and Development / Multimedia solutions  /  2D/3D modeling & animation solutions / Video & Post Production / contact@trimaran.md
O soluţie Trimaran
Vizitatori: 483400
ultima actualizare: 23.01.2018