Rom Eng
Benzi RSS
Prima / Interviuri / Nicu Popescu: Izolarea internaţională crescîndă a Transnistriei include un risc de destabilizare internă. Radio Europa Liberă. 31.08.2009.
Nicu Popescu: Izolarea internaţională crescîndă a Transnistriei include un risc de destabilizare internă. Radio Europa Liberă. 31.08.2009.
Versiune tipar
31.08.2009

Doamnelor şi domnilor, bună ziua. Sunt Viorica Zaharia şi vă salut la emisiunea săptămânala a postului de Radio Europa Liberă „Dialoguri”. Astăzi vom discuta despre criza politică de la Chişinău şi posibilul impact asupra relaţiei Chişinău-Tiraspol şi în a doua parte a emisiunii – pacienţii versus dificultăţile din sistemul de sănătate al regiunii transnistrene.

În debutul emisiunii, ca de obicei, un buletin de ştiri, prezentat de Radu Benea:

Guvernul de la Chişinău şi-a dat miercuri demisia şi a prezentat-o vineri oficial la prima şedinţă a noului Parlament. Zinaida Greceanîi va rămâne premier interimar, până la formarea unui nou guvern. Alianţa pentru Integrare Europeană, formată din patru partide – Partidul Liberal, Partidul Liberal Democrat, Alianţa Modlova Noastră şi Partidul Democrat - are destule mandate în noul Parlament ca să formeze guvernul, dar nu suficiente pentru a alege noul preşedinte al ţării. La şedinţa de vineri Alianţa l-a ales pe preşedintele Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, în funcţia de preşedinte al Parlamentului şi a anunţat că la funcţia de şef al statului va fi propus liderul Partidului democrat, fostul comunist Marian Lupu, iar la cea de prim ministru va fi propus liderul PLDM, Vladimir Filat.
*****
Autorităţile din Osetia de Sud şi Abhazia au sărbătorit miercuri un an de când regiunile lor au fost recunoscute ca ţări independente de către Federaţia Rusă. Până acum, în afara Rusiei independenţa celor două regiuni a recunoscut-o numai Nicaragua. Celelalte ţări şi instituţiile internaţionale le consideră în continuare părţi ale teritoriului Georgiei. Rusia a cerut în această săpătmână recunoaşterea internaţională a Abhaziei şi Osetiei de Sud. Într-o declaraţie a ministerului rus de externe se spune că această recunoaştere este necesară pentru a permite observatorilor internaţionali să se reîntoarcă în cele două regiuni. La începutul acestui an, misiunile de observatori ONU şi ai Uniunii Europeene au fost obligate să părăsească zona din cauză că Moscova a refuzat să le prelungească mandatul.

*****
Comisia de anchetă a procuraturii generale din Rusia a declarat că militari ucrainieni şi membri ai unor organizaţii paramilitare naţionaliste ar fi luptat alături de armata georgiană în timpul conflictului militar cu Rusia de vara trecută. Ministrul ucrainean al apărării, Konstantin Sadilov a negat că militari din Ucraina au participat la războiul ruso-georgian din august 2008.

*****
Liderul suprem al Iranului, aiatolahul Ali Hamenei a declarat că nu există nici o dovadă privind implicarea unor puteri străine în protestele opoziţiei de după alegerile predineţiale din luna iunie. Declaraţia liderului suprem contrazice acuzaţiile anterioare ale conservatorilor de la Teheran că demonstraţiile antiprezidenţiale ar fi fost sprijinite de Statele Unite şi Marea Britanie cu scopul de a răsturna structura clericală din Iran, acuzaţie respinsă de aceste ţări.

Mulţumesc Radu, mai multe informaţii găsiţi, doamnelor şi domnilor, pe pagina din internet a Europei Libere.

Săptămâna aceasta la Chişinău, aşa cum aţi auzit şi la ştiri, partidele intrate în noul Parlament Partidul Comuniştilor pe de o parte şi, de cealaltă parte Partidul Liberal, Partidul Liberal Democrat, Alianţa Moldova Noastră şi Partidul Democrat, care au constituit o alianţă post electorală numită pentru integrarea europeană, au continuat să se acuze reciproc de nedorinţa de a coopera în a alege seful statului şi organele puterii. Neajungerea la un compromis pe aceste subiecte poate conduce la noi alegeri anticipate în anul 2010.

Invitatul emisiunii de azi, la telefon, este analistul politic de la Londra Nicu Popescu, cu care încercăm să vedem mai întâi ce scenarii ar fi mai previzibile pe viitorula propiat pe relaţia Chişinău Tiraspol după ce în Republica Moldova s-a creat o nouă configuraţie de putere?

Nicu Popescu: „Cred că este prea devreme să vorbim despre scenarii concrete, dar ce putem spune cu certitudine la această etapă este că problemele politice interne atât în R. Moldova, cât şi în Transnistria, vor consuma întreaga energie politică a elitelor încă mult timp. Cred că intrăm într-o fază în care elitele politice de pe ambele maluri ale Nistrului vor fi practic exclusiv consumate de problemele şi crizele politice interne şi de aceea cred că vom asista la şi mai puţin interes mutual referitor la problema transnistreană. În Moldova cred că problemele interne vor preocupa populaţia cel mai mult şi orice guvern va trebuie să se ocupe în primul rând de aceste probleme atât politice cât şi economice. În aceste condiţii cred că există riscul unei destabilizări politice şi economice mai mari în interiorul Transnistriei în condiţiile în care Transnistria într-adevăr stă în faţa pericolului de a fi izolată pe plan internaţional mai mult decât a fost până acum şi să devină şi mai puţin importantă atât pentru percepţia publicului din R. Moldova cât şi pentru actorii din regiune – Ucraina, Rusia Moldova şi UE. Deci această perioadă de introspecţie nu cred că este o ştire bună pentru Transnistria.

Europa Liberă: Rezultatele alegerilor din Republica Moldova, care i-au lăsat pe comunişti, până acum la guvernare, oarecum în opoziţie şi a condus la formarea unei alianţe de partide liberale şi democratice, pare să fie un prilej pentru anumite forţe de la Tiraspol de a relansa speculaţii de genul că venirea liberalilor la putere va facilita dezlipirea Transnistriei de Moldova prin unirea acesteia cu România. Cum comentaţi asemenaa atitudini?

Nicu Popescu: „Cred că este o interpretare eronată şi falsă. În primul rând fosta opoziţie din R. Moldova vine cu un mesaj pro-independenţă foarte clar şi doreşte să dezvolte parteneriate strategice atât cu UE cât şi cu Rusia şi Ucraina. În plus, vedem că se conturează un mesaj mult mai explicit în favoarea respectării drepturilor minorităţilor naţionale. Practic toate partidele din opoziţie, inclusiv PL şi PLDM au încercat să adopte un discurs mai favorabil minorităţilor naţionale din R. Moldova. Toate aceste formaţiuni s-au angajat să dezvolte relaţii mai puţin conflictuale cu partenerii externi, inclusiv Rusia şi Ucraina şi, în aceste condiţii, R. Moldova ar avea şansa de a-şi accelera mişcarea spre UE, relansarea reformelor politice şi economice şi cred că în condiţiile în care R. Moldova va avea succese vizibile pe direcţia europeană cred că atunci şi presiunea internă din Transnistria asupra autorităţilor locale care în mare parte nu reuşesc să modernizeze regiunea ar putea creşte. Deci dacă doriţi, cu cât mai de succes va fi proiectul de europenizare a R. Moldova, cu cât mai europeană va fi Moldova cu atât mai puţine argumente vor avea elitele politice de la Tiraspol să menţină status quo-ul. Or, şi cetăţenii din partea stângă a Nistrului îşi doresc să călătorească liber în Europa, îşi doresc să aibă salarii bune şi îşi doresc să exporte cât mai multe bunuri în UE, să fie respectaţi la locul de muncă sau în viaţa politică. Şi în mare parte procesul de europenizare a R. Moldova, dacă este accelerat, poate crea mai multe probleme pentru elitele din regiunea transnistreană.

Europa Liberă: Aş insista totuşi pe ideea vahiculată de fapt pe ambele maluri ale Nistrului că liberalii vor uni Moldova cu România. Chiar atât de ușor se pot schimba graniţele în interiorul Uniunii Europene, România fiind o ţară membră a UE?

Nicu Popescu: Cred că mai degrabă este o percepţie profund greşită din anii 90 această agitare a spectrului integrării dintre Moldova şi România. Nici partidele politice de la Chişinău, nici majoritatea populaţiei din Moldova şi nici din România nu doresc unirea acestor două state, în acelaşi timp majoritatea populaţiei din România şi R. Moldova îşi dorește nişte relaţii bune, pragmatice, care respectă independenţa R. Moldova dar care fac posibilă integrarea mai rapidă a R. Moldova în UE. Deci cred că principala miză în relaţiile moldo-române ţine de accelerarea integrării în UE şi nu de unirea dintre Moldova şi România.

Europa Liberă: Şi dacă revenim la frământările politice din interiorul Moldovei, cât de posibilă vi se pare perspectiva unor noi alegeri parlamentare anticipate în anul 2010, pentru că în acest an deja nu mai pot fi organizate noi alegeri?

Nicu Popescu: Cred că posibilitatea unor alegerilor anticipate este destul de mare şi acest tip de procese politice este destul de dur pe termen scurt dar nu trebuie să tratăm aceste crize politice temporare drept o problemă strategică pentru viitorul Moldovei. În absolut nici un stat din Europa Centrală care acum se află în UE schimbările politice, transformarea lor în state europene, nu s-a făcut fără tensiuni politice, fără probleme, fără alegeri anticipate, de exemplu Letonia a avut 8 prim-miniştri timp de 10 ani înainte de aderarea la UE, sugerând un nivel de instabilitate politică internă destul de mare, în acelaşi timp aceste state au reuşit să să reformeze, să se modernizeze şi să adere la UE şi dacă doriţi în primele faze ale democratizării unor state se întâmplă că cultura politică din aceste state nu permite o tranziţie aparent stabilă şi deseori aceste crize politice, conflicte dintre elite, fac parte din procesul de democratizare. Important este faptul că acest tip de tensiuni politice se soluţionează politic, fără recurgere la arme şi tensiuni. Şi cred că acest lucru se întâmplă în cazul R. Moldova în care toate forţele politice mizează în primul rând pe instrumente politice de gestionare a crizei.

Europa Liberă: Dle Nicu Popescu, vă mulţumim. Vă reamintesc doamnelor şi domnilor, că am discutat cu analistul politic de la Institutul pentru Studii Europene cu sediul la Londra, Nicu Popescu. Iar corespondenta Europei Libere la Tiraspol a încercat să afle de la oameni de rând dacă cunosc evoluţiile politice de la Chişinău şi la ce se aşteaptă de la noua configuraţie de putere?

Au fost voci ale locuitorilor Tiraspolului culese de corespondenta noastră în regiune Oxana Berejanskaia.

Indiferent de evoluţiile politice de pe o parte şi de alta a Nistrului, cu sprijinul Uniunii Europene în următoarele luni urmează să înceapă reconstrucţia câtorva instituţii medicale din regiunea transnistreană. Este vorba de Centrul de perinatologie, maternităţii şi centrului de transfuzie a sângelui de la Tiraspol. Proiectul de reconstrucţie are şi acordul oficialilor de la Tiraspol. Reporterii Europei Libere au încercat să afle în ce condiţii lucrează acum instituţiile medicale din regiune şi ce părere au pacienţii despre serviciile medicale. Elena Cioina:

Un raport recent al ombudsmenului din Transnistria atestă o situaţie deplorabilă la Spitalul Clinic Republican de la Tiraspol, de exemplu. Potrivit raportului, încăperile necesită reparaţii urgente pentru că unele ar fi în stare avariată, inventarul medical este învechit, lipsesc preparate elementare, chiar şi aspirină şi soluţie fiziologică.

Şi în alte instituţii medicale din regiune situaţia nu ar fi mai bună, potrivit ministerului Sănătăţii de la Tiraspol, care, în persoana ministrului Ivan Tkacenko revendică de câţiva ani modificarea sistemului de salarizare a medicilor şi introducerea în Transnistria a medicinei prin asigurare după modelul Federaţiei Ruse. Deocamdată însă modificări nu au fost operate şi salariile medicilor rămân la un nivel foarte jos, aproximativ 150 de dolari. În prezent, 50 la sută din personalul medical este de vârsta pensionării.

La ultima întrevedere cu şeful administraţiei regionale, Igor Smirnov, ministrul Sănătăţii Ivan Tkacenko a declarat că aceste probleme afectează calitatea serviciilor medicale şi slăbesc încrederea populaţiei în sistemul de sănătate al regiunii. Astfel că pacienţii care îşi pot permite cheltuieli suplimentare caută să se trateze în instituţiile medicale din dreapta Nistrului, în Ucraina şi chiar în Rusia. Asta dacă, pe lângă cetăţenia transnistreană, deţin şi cetăţenia Moldovei, Ucrainei sau Rusiei.

Am încercat să aflăm ce soluţii au bolnavii oncologici din regiune. Am aflat că la Tiraspol ei nu pot face tratamente complexe decât proceduri de chimioterapie. Iată ce ne-a spus un locuitor al Tiraspolului, Valerii Mihailovici, pe care l-am găsit internat la Institutul Oncologic din Chişinău:

„În anul 2007 am fost operat aici la Chişinău de cancer al cavităţii bucale. Nu ştiu cum m-am îmbolnăvit, deşi fumez din copilărie, cred ca nu e din cauza fumatului. Nu am buletin moldovenesc dar ma tratez aici pe gratis pentru ca există un acord intre institutiile medicale de la Tiraspol şi Chişinău şi tratamentul meu aici este achitat din bugetul Transnistriei. Cu Ucraina, Tiraspolul nu are un asemena acord, aşa că majoritatea pacienţilor oncologici vin aici, la Chişinău. Eu vin des incoace şi sunt primit destul de bine. În general, despre ce probleme poate fi vorba? Suntem un stat, pe care nu ştiu de ce l-au despărţit acum, trebuie să fim un stat.”

Directorul Institutlui Oncologic, Ion Cernat, spune că anual cam 500 de pacienţi cu maladii oncologice din regiunea transnistreană se tratează gratis la Chişinău: „Dacă ei au buletin moldovenesc, beneficiază de tratament integral gratuit, cei care nu au cetăţenia Republicii Moldova, se duc la Tiraspol şi ministerul lor al sănătăţii le dau nişte contracte în care este specificat costul oricărui tip de tratament şi ministerul lor ne transferă ulterior banii pentru tratamentul acestor bolnavi. Aici nu sunt probleme, este un mecanism foarte bine pus la punct, banii sunt transferaţi la timp.
Grupul de experţi moldo-transnistrean pentru probleme sociale urma să iniţiaze cooperări dintre Chişinău şi Tiraspol similare celei pentru tratarea bolnavilor oncologici şi în privinţa pacienţilor cu forme grave de tuberculoză şi celor infectaţi cu virusul HIV. Astfel ca ei să fie trataţi gratuit în instituţiile din Chişinău.”

Unul din responsabilii de sectorul sănătăţii de la Tiraspol, Svetlana Arcadieva, a declarat că Tiraspolul ar fi interesat de o asemenea colaborare cu Chişinăul. Deocamdată însă nu se cunoaşte dacă s-a ajuns la vreo înţelegere în această privinţă.

Cu acest material, încheiem, doamnelor şi domnilor, ediţia de astăzi a dialogurilor. Sunt Viorica Zaharia, vă mulţumesc pentru atenţie şi până săptămâna viitoare vă urez toate cele bune. Aici e Radio Europa Liberă.

 
comments powered by Disqus
Prima / Interviuri / Nicu Popescu: Izolarea internaţională crescîndă a Transnistriei include un risc de destabilizare internă. Radio Europa Liberă. 31.08.2009.
Adresa
str. Sciusev 64, MD-2012 Chisinau, Republica Moldova


Tel.: +373-22-224430, 210986
Fax:
+373-22-210986, 233950 office@ape.md
Noutăţi  |  Analize  |  Opinii/Comentarii  |  Interviuri  |  Declaraţii  |  Documente  |  Conferinţe  |  Studii  |  Evenimente  |  UE - problematica transnistreana  |  Multimedia  |  APE în MassMedia  |  Friedrich Ebert Stiftung  |  Proiecte  |  Negociatori europeni
Copyright © 2020 Asociaţia pentru Politica Externă din Moldova.
Toate Drepturile Rezervate

Acest site a fost elaborat si lansat cu sprijinul Ambasadei Marei Britanii in Republica Moldova
TRIMARAN - IT Solutions Company // web, interactive, motion and software development solutions // http://www.trimaran.md, B2B and B2C solutions  /  Branding & Graphic Design Services / Website Design and Development  /  E-Commerce Systems / Software Application Architecture and Development / Multimedia solutions  /  2D/3D modeling & animation solutions / Video & Post Production / contact@trimaran.md
O soluţie Trimaran
Vizitatori: 512903
ultima actualizare: 23.01.2018