Diplomaţia moldoveană va discuta cu UE pentru a vedea care este disponibilitatea acestei instituţii pentru a desfăşura o misiune civilă în Transnistria, care să înlocuiască actualul format de menţinere a păcii, a declarat pentru NewsIn noul ministru de externe al R. Moldova, Iurie Leancă.

Una dintre noutăţile programului de guvernare al Cabinetului condus de Vlad Filat este obiectivul schimbării formatului trupelor de pacificare de pe Nistru şi înlocuirii actualului format - dominat de Rusia şi alcătuit din militari ruşi, transnistreni şi moldoveni - cu o misiune civilă cu mandat internaţional. "Acest lucru presupune că diplomaţia moldovenească va discuta cu ţările participante la formatul 5+2 (format la care participă, pe lângă părţile implicate - Republica Moldova şi Transnistria – şi Rusia, Ucraina şi OSCE în calitate de mediatori, SUA şi UE în calitate de observatori – n.r.), va discuta cu UE pentru a vedea care este disponibilitatea acestei instituţii de a derula o astfel de misiune de pacificare", a declarat într-un interviu pentru NewsIn şeful diplomaţiei de la Chişinău, Iurie Leancă.

Ministrul moldovean de externe va merge marţi şi miercuri, împreună cu premierul Vlad Filat, la Bruxelles, aceasta fiind destinaţia aleasă ca primă deplasare externă a noilor oficiali de la Chişinău. "În 29-30 septembrie, în chiar primele zile de activitate ale Guvernului, vom merge cu primul-ministru Vlad Filat la Bruxelles pentru a trece în revistă relaţiile pe care avem pe moment cu UE şi, ceea ce este şi mai important, să trasăm nişte obiective pe diverse segmente, să discutăm momentul demarării negocierilor privind Acordul de asociere, să evaluăm şi alte subiecte la fel de importante, cum ar fi liberalizarea regimului de vize, dar şi negocierile privind Acordul de liber schimb aprofundat", a spus Iurie Leancă în interviul pentru NewsIn. Ministrul a explicat că obiectivul Chişinăului este ca în viitorul acord ce va fi încheiat cu UE să fie introdusă o clauză prin care Republicii Moldova să i se ofere perspective mai clare în privinţa unei viitoare aderări. "(...) p oate vom reuşi să convingem partenerii noştri din UE şi din ţările membre că am putea să avansăm în cadrul aceluiaşi acord şi să includem o clauză care ar prevedea asocierea în sensul eligibilităţii Republicii Moldova pentru aderarea la UE", a dezvăluit Iurie Leancă. 

În ceea ce priveşte România, noul ministru de externe de la Chişinău este de părere că Bucureştiul "poate contribui la formarea unor politici mult mai consistente a UE" faţă de Republica Moldova.

În plan bilateral, diplomaţia moldoveană îşi propune să fie reactivate întâlnirile la nivel înalt şi să fie relansată activitatea comitetelor interministeriale. Consideră, de asemenea, că este nevoie de reluarea negocierilor pentru a finaliza "cadrul bilateral juridic", o referire la tratatul de bază şi la documentul privind administrarea frontierei. De asemenea, Chişinăul vrea să pună şi problema banilor pe care ar trebui să-i aibă un cetăţean moldovean în momentul în care solicită viză. "Sunt convins că vom găsi o reacţie promptă şi deschidere din partea Bucureştiului. Şi în cazul în care Bucureştiul are o anumită flexibilitate, sper să reuşim cel puţin să diminuăm această sumă", a spus şeful diplomaţiei moldovene.

P rintre priorităţile agendei ar mai fi, potrivit lui Iurie Leancă, "proiectele transfrontaliere, repunerea pe agendă a euroregiunilor, chiar şi cooperarea trilaterală care a existat în 1998 şi care în continuare ar fi benefică pentru Republica Moldova, dar şi pentru ambele ţări vecine".

Ministrul de externe a subliniat că indiferent care ar fi partenerul de dialog al Chişinăului, importantă este constanţa şi transmiterea aceluiaşi mesaj. El a vorbit despre o "dedublare" de care a suferit diplomaţia moldovenească în timpul guvernării comuniste. "Trebuie să avem răbdare, trebuie să avem consistenţă, ceea ce este foarte important – să vorbim şi la Moscova, şi la Washington, şi la Bruxelles cu acelaşi limbaj şi în aceeaşi termeni. Pentru că, din păcate, în ultimii ani diplomaţia moldovenească era bolnavă de o anumită dedublare – un mesaj era purtat la Moscova şi altul la Occident. Deci noi trebuie să ne uniformizăm mesajul şi să fim coerenţi şi sunt convins că atunci vom fi cu mult mai bine înţeleşi", a afirmat Iurie Leancă.

Pe această atitudine mizează şeful diplomaţiei şi în dialogul cu Moscova. "Partenerii ruşi nu se vor feri de anumite discuţii. Depinde cum discuţi cu ei. Şi relaţia noastră să va baza pe previzibilitate", a explicat ministrul.

În context, pentru a realiza toate aceste obiective, Iurie Leancă spune că este necesară o evaluare a Ministerului de Externe de la Chişinău, care va trebui profesionalizat. "Principiile competenţei şi transparenţei vor fi puse în capul mesei", a promis Iurie Leancă.

NewsIn redă integral interviul cu ministrul moldovean de externe, Iurie Leancă:

NewsIn: Programul de guvernare al noului executiv de la Chişinău, învestit vineri, prevede relaţii bune cu vecinii – România şi Ucraina – şi integrarea europeană drept vector de bază al politicii externe. Ce ar trebui făcut pentru a ajunge la o normalitate în relaţiile cu vecinii?Iurie Leancă: Normalizarea relaţiilor cu cei doi vecini este un obiectiv extrem de important, pornind de la faptul că Republica Moldova are un interes destul de mare să-şi edifice pe perimetrul frontierelor sale un climat de încredere şi de stabilitate. Este o poziţie conţinută şi printre priorităţile programului de guvernare al Cabinetului Filat, dar şi o poziţie consolidată a Alianţei pentru Integrare Europeană.

Avem o moştenire dificilă în acest sens, dar sunt convins că marea parte a problemelor care au existat pe agenda relaţiilor moldo-române au avut un caracter arbitrar, subiectiv şi artificial. Şi sunt convins că atunci când există voinţă politică în ambele capitale – şi am toată certitudinea că şi la Chişinău noul guvern împărtăşeşte această atitudine, şi la Bucureşti se va porni de la aceeaşi premiză – va exista deschidere, dorinţa de a negocia într-un context constructiv. Vom demonstra că atunci când există aceste elemente toate problemele se pot depăşi relativ rapid, în interesul ambelor ţări, şi, ceea ce este şi mai important, în interesul cetăţenilor ambelor ţări.

NewsIn: Ce priorităţi vedeţi pe agenda relaţiilor moldo-române?Iurie Leancă: Ştiţi deja că prin decretul preşedintelui Republicii Moldova a fost iniţiată procedura de abolire a regimului de vize cu România, iar prima decizie a Cabinetului Filat a fost cea de a anula hotărârea guvernului precedent de introducere a acestui regim pentru cetăţenii români. Acest regim a fost cea mai negativă acţiune care a adus prejudicii pentru Republica Moldova, prejudicii de imagine în primul rând. Ştiţi foarte bine că UE a condiţionat demararea negocierilor pe marginea Acordului de asociere prin abolirea acestui regim. Vizele au generat şi probleme interumane, au afectat interesele economice şi comerciale ale Republicii Moldova.

Următorul pas este să instituţionalizăm dialogul politic. Este suficient să ne uităm la experienţa altor ţări – Polonia şi Ucraina, de exemplu – unde există acest dialog sistematic, care aduce coerenţă şi consistenţă relaţiilor bilaterale. Aceasta înseamnă în primul rând întâlniri la nivel înalt, înseamnă relansarea activităţilor comitetelor interministeriale şi aducerea în prim-plan a problemelor care trebuie soluţionate în mod prioritar în beneficiul real al cetăţenilor. Printre aceste priorităţi ar fi, în opinia mea, proiectele transfrontaliere, repunerea pe agendă a euroregiunilor, chiar şi cooperarea trilaterală care a existat în 1998 şi care în continuare ar fi benefică pentru Republica Moldova, dar şi pentru ambele ţări vecine.

Şi bineînţeles că este nevoie de reluarea negocierilor pentru a finaliza cadrul bilateral juridic. Bucureştiul a răspuns prompt şi pozitiv la abordările reprezentanţilor coaliţiei democratice de la Chişinău privind utilitatea semnării acestor documente, care ar reflecta şi evoluţiile de pe continent, faptul că prin România, ţară membră a UE şi NATO, suntem vecini cu aceste instituţii.

Şi cred că negocierea acestor documente - Tratatul de bază, care ar reflecta şi spiritul unui parteneriat strategic european - poate fi reluată într-o perspectivă apropiată şi sunt convins că vom putea avansa foarte rapid. La fel şi cu documentul tehnic privind administrarea frontierei.

Una dintre priorităţi este şi Convenţia privind micul trafic la frontieră. Aproape un milion de oameni ar fi putut beneficia de avantaje importante de pe urma semnării Convenţiei. Acest document este destul de tehnic din punctul de vedere al negocierii, şi unul cadru, pentru că nu ar fi un pionerat – astfel de convenţii există între alte ţări membre ale UE şi ţările vecine. Cred că astfel de documente ar putea fi negociate foarte repede, semnate şi imediat puse în aplicare. Iar rodul şi beneficiile le vom vedea într-o perspectivă foarte rapidă.

Ar trebui, de asemenea, să se revină şi asupra problemei banilor pe care ar trebui să-i aibă un cetăţean moldovean în momentul în care solicită viză. În acest moment cetăţenii moldoveni trebuie să prezinte dovadă că deţin 500 de euro, ceea ce constituie un impediment important pentru foarte mulţi cetăţeni moldoveni, în condiţiile în care un salariu mediu lunar este de aproximativ 250 dolari. Trebuie să examinăm şi experienţa şi cerinţele altor ţări la acest capitol. Sunt convins că vom găsi o reacţie promptă şi deschidere din partea Bucureştiului. Şi în cazul în care Bucureştiul are o anumită flexibilitate sper să reuşim cel puţin să diminuăm această sumă. La fel cum ne-a reuşit nouă, Republicii Moldova, după intervenţia lui Vladimir Filat, în calitatea lui de atunci de lider al Partidului Liberal Democrat, să suspendăm decizia Kievului de a cere prezentarea la frontieră a unor sume imporntate de bani de către cetăţenii moldoveni.

Sunt convins că noile autorităţi de la Chişinău vor depune eforturi pentru a angaja şi partenerii din Ucraina într-un dialog activ, deschis, pentru a inventaria şi pe această direcţie toate problemele care s-au acumulat pe perioada guvernării comuniste şi pentru a încerca să găsim soluţii rapide, în mod special la problemele de ordin economic şi pentru a lansa un dialog politic foarte activ. Avem suficiente domenii de interes comun unde sunt convins că vom reuşi să găsim compromisul necesar pentru a ne mişca înainte.
În felul acesta sunt convins că noua guvernare va reuşi să instituie pe perimetrul frontierelor Republicii Moldova ceea ce eu numesc un climat de stabilitate şi de încredere de la care vor avea de beneficiat atât cetăţenii Republicii Moldova, cât şi situaţia din regiune.

NewsIn: În ce măsură poate avansa agenda europeană a Republicii Moldova odată cu îmbunătăţirea relaţiilor cu România?Iurie Leancă: Se spune foarte clar şi în programul de guvernare că experienţa pe care a acumulat-o România este una necesară pentru a ne ajuta să parcurgem acest traseu cât mai repede şi cu mult mai puţine costuri şi eforturi.

Pe de altă parte, România, ţară membră a UE, are acum un cu totul alt potenţial decât îl avea în 1998-1999 când am început să vorbim despre integrarea europeană. Bucureştiul poate influenţa sau eventual grăbi unele decizii pe care le va lua Comisia Europeană, UE pe ansamblu, privind relaţia Republica Moldova.

Deci avem de preluat experienţă, avem de beneficiat de pe urma aquis-ului comunitar tradus deja în română şi putem beneficia de asemenea de pe urma expertizei pe care o au ministerele, expertiză de care vom avea nevoie pentru a demara negocierile privind acordul de asociere, pentru a evita greşelile comise deja de România sau de alte ţări care au parcurs acelaşi traseu.

NewsIn: Ideea că România ar putea fi avocatul Republicii Moldova în UE va fi readusă în actualitate?Iurie Leancă: Pentru mine mai puţin contează definiţia – avocat, locomotivă, susţinător… Ideea este că, chiar dacă am face abstracţie de anumite elemente de comunitate de limbă, de comunitate culturală, istorică şi aşa mai departe, România este unicul nostru vecin vestic, România este unica ţară membră a UE şi NATO cu care ne învecinăm. Şi în acest sens bineînţeles că România este interesată să aibă un vecin la frontiera sa previzibil, stabil, care nu emană şi generează fluxuri de migraţie ilegală, fluxuri de contrabandă, ci care ştie să se guverneze. Şi atunci România este interesată să ne sprijine pentru a ne putea guverna bine. Şi fiind ţară membră a UE, România poate contribui la formarea unor politici mult mai consistente a UE faţă de noi.

Şi în acest sens obiectivul nostru foarte important, care este clar reliefat şi în programul de guvernare, va consta în crearea unui grup cât mai mare şi mai larg de prieteni ai Republicii Moldova în cadrul UE.

NewsIn: Una dintre noutăţile programului de guvernare al Cabinetului Filat este obiectivul schimbării formatului trupelor de pacificare de pe Nistru şi înlocuirii actualului format dominat de Rusia, format din militari ruşi, transnistreni şi moldoveni, printr-o misiune civilă cu mandat internaţional. În ce măsură credeţi că este o idee realizabilă şi în ce măsură ar putea avea susţinere în formatul "5+2" pentru reglementarea transnistreană?
Iurie Leancă: Cineva dintre deputaţii comunişti a şi spus că această idee este una care ar putea să pericliteze pe ansamblu procesul de negocieri. Totuşi, nu este o abordare nouă, ea se află pe agenda politicii externe moldovene de cel puţin 10 ani şi chiar pe timpul guvernării comuniste diplomaţia moldovenească s-a pronunţat din timp în timp pentru înlocuirea trupelor de menţinere a păcii din zona de securitate de pe Nistru cu o forţă intenaţională sub egida unei organizaţii intenaţionale – şi bineînţeles că în cazul nostru preferinţa ar fi pentru UE. Din moment ce am zis că ne integrăm în UE, este firesc să-i acordăm un rol cât mai mare în găsirea soliţiilor la problemele cu care ne confruntăm.
Pe de altă parte, acest obiectiv trebuie să-l percepem ca pe un proces. Un proces ce trebuie demarat acum şi este evident că pentru a ajunge la o astfel de decizie va fi nevoie de un consens. Acest lucru presupune că diplomaţia moldovenească va discuta cu ţările participante la formatul 5+2 (format la care participă, pe lângă părţile implicate - Republica Moldova şi Transnistria – şi Rusia, Ucraina şi OSCE în calitate de mediatori, SUA şi UE în calitate de observatori – n.r.), va discuta cu UE pentru a vedea care este disponibilitatea acestei instituţii de a derula o astfel de misiune de pacificare.
Eu sunt convins că vom putea găsi argumente care, dacă va fi mintea deschisă, îi va convinge şi pe cei de la Tiraspol de anumite avantaje. Pentru că, vrem sau nu, mecanismul de menţinere a păcii din 1992 este unul parţial învechit deja şi este bine să ne gândim să-l ajustăm la rigorile zilei de astăzi.

NewsIn : Ca noutate faţă de situaţia actuală programul de guvernare prevede şi iniţierea unui parteneriat strategic cu SUA, dar şi cu Ucraina. Iurie Leancă: În 1999 am avut deja cu SUA un plan bilateral de acţiuni care prevedea trei componente – dialog pe problemele de securitate, dialog politic şi pe dimensiunea economică, comercială, de atragere a investiţiilor. Nu este un element absolut nou. Pornind de la ideea că SUA sunt astăzi unica superputere în lume, de poziţia lor depind evoluţiile nu doar în vecinătatea imediată, ci şi în alte regiuni.

SUA au un interes prentru regiunea noastră şi expresia acestui interes sunt şi iniţiativele şi sprijinul destul de consistent arătat de SUA pe parcursul anilor. SUA a manifestat şi disponibilitatea de a ne sprijini financiar prin programul Provocările Mileniului, program de care, din păcate, guvernarea precedentă nu a ştiut să beneficieze. Sunt convins că vom reuşi, împreună cu partenerii de la Washington, să identificăm zonele de interes comun şi să beneficiem de sprijinul lor în consolidarea independenţei, în consolidarea aspiraţiilor europene şi sprijinirea acestora.  

NewsIn: În ceea ce priveşte obiectivul de obţinere pentru Republica Moldova a statului de ţară asociată la UE, care este unul din punctele principale din programul de guvernare, pare să fie un obiectiv ambiţios. În ce interval de timp îl vedeţi realizabil?Iurie Leancă: Asocierea are în prezent un statut ceva mai diluat. Dacă asocierea în anii ‘90 însemna clar eligibilitatea ţării pentru aderarea la UE, acum acordul de asociere, cel puţin cel pe care l-au iniţiat ucrainenii, care, din păcate pentru noi, ne-au devansat la acest capitol, nu mai prevede automat acesta clauză – cea a finalităţii mişcării politice.
Din punctul meu de vedere este important, aşa cum spunea şi Napoleon, să ne angajăm şi după aia vom vedea care va fi finalitatea. Acum, suntem în situaţia de a porni de la negocierea acestui Acord de asociere. Sunt convins că pe parcursul negocierii acestui acord vom da dovadă de consistenţă, de credibilitate atât pe plan intern, cât şi pe plan extern, nu doar la capitolul declaraţii frumoase, dar şi la capitolul acţiuni concrete. Şi dacă ne vom mişca rapid şi sigur pe această cale poate vom reuşi să convingem partenerii noştri din UE şi din ţările membre că am putea să avansăm în cadrul aceluiaşi acord şi să includem o clauză care ar prevedea asocierea în sensul eligibilităţii Republicii Moldova pentru aderarea la UE.  

NewsIn: S-a discutat mult în ultimul timp despre faptul că, în relaţia cu UE, Republica Moldova ar putea fi inclusă fie în pachetul cu Ucraina, fie în cel al Balcanilor de Vest. Unii analişti spun că Chişinăul „a pierdut trenul Balcanilor”. Iurie Leancă: Dacă mai poate fi sau nu fi prins acest „tren” urmează să evaluăm. Şi cred că vizita de la Bruxelles pe care o vom efectua cu primul-ministru Vlad Filat în 29-30 septembrie ne va fi în sensul asta edificatoare. Dar cred că cel mai important pentru Republica Moldova este să obţinem tratarea în funcţie de performanţele pe care o ţară le îndeplineşte, ceea ce scrie şi în Parteneriatul Estic.

NewsIn: În relaţiile cu Rusia, programul noului guvern prevede dezvoltarea relaţiilor strategice fixate în Tratatul de bază cu acest stat în baza principiului egalităţii suverane, a respectului mutual şi a unei cooperări reciproc avantajoase. Cum va fi abordat subiectul retragerii trupelor ruse din Republica Moldova? În mod sigur Rusia nu doreşte reluarea discuţiilor la acest subiect. Iurie Leancă: Noi ne-am propus să reluăm un dialog pe ansamblu, să discutăm toate problemele care există într-o manieră deschisă şi civilizată şi să încercăm să identificăm nişte acorduri de compromis. Şi sunt convins că vom reuşi să avansăm.
Dar trebuie să avem răbdare, trebuie să avem consistenţă, ceea ce este foarte important – să vorbim şi la Moscova, şi la Washington, şi la Bruxelles cu acelaşi limbaj şi în aceeaşi termeni. Pentru că, din păcate, în ultimii ani diplomaţia moldovenească era bolnavă de o anumită dedublare – un mesaj era purtat la Moscova şi altul la Occident. Deci noi trebuie să ne uniformizăm mesajul şi să fim coerenţi şi sunt convins că atunci vom fi cu mult mai bine înţeleşi.

Partenerii ruşi nu se vor feri de anumite discuţii. Depinde cum discuţi cu ei. Şi relaţia noastră să va baza pe previzibilitate. Dacă vă uitaţi cum au evoluat relaţiile cu Moscova din 2001 până în 2009, acestea au fost extrem de sinusoidale şi acest lucru nu este în interesul Republicii Moldova.

NewsIn: Care vor fi primele acţiuni pe direcţia politicii externe pe care le veţi întreprinde?Iurie Leancă: În 29-30 septembrie, în chiar primele zile de activitate ale Guvernului, vom merge cu primul-ministru Vlad Filat la Bruxelles pentru a trece în revistă relaţiile pe care avem pe moment cu UE şi, ceea ce este şi mai important, să trasăm nişte obiective pe diverse segmente, să discutăm momentul demarării negocierilor privind Acordul de asociere, să evaluăm şi alte subiecte la fel de importante, cum ar fi liberalizarea regimului de vize, dar şi negocierile privind Acordul de liber schimb aprofundat.
 
În acelaşi timp, trebuie să facem în mod prioritar o evaluare a ceea ce este astăzi Ministerul de Externe. Din păcate, în ultimii opt ani maniera de activitate, începând cu angajarea viitorilor diplomaţi, a fost una bizantină, opacă, netransparentă. Ministerul s-a dezis, benevol am impresia, de anumite pârghii pe care le are orice minister la dispoziţie, cum ar fi conferinţele de presă şi briefinguri sistemice săptămânale. Este nevoie în acest sens de reinstalarea poziţiei de purtător de cuvânt al Ministerului de Externe. Aceste pârghii sunt o şansă nemaipomenită de a comunica şi pe interior, dar de a transmite mesaje şi în afară.

Primul-ministru Vlad Filat a vorbit şi despre necesitatea profesionalizării Ministerului de Externe de la A la Z – acest lucru înseamnă de la cel mai tânăr angajat şi terminând cu funcţiile de ambasadori. Principiile competenţei şi transparenţei vor fi puse în capul mesei. Doar astfel Ministerul de Externe va reuşi să-şi recapete poziţia sa de odinioară în procesul de luare a deciziilor, ceea ce ne va servi pentru a elabora şi promova o politică externă profesionistă în interesul cetăţenului Republicii Moldova.