Cred că gestul minim de care ar trebui să se bucure Republica Moldova din partea UE ar fi o liberalizare a regimului vizelor, a regimului comercial.

Zilele trecute în Parlamentul european au fost audiaţi noii comisari propuşi pentru portofoliile ce ţin de relaţiile externe ale Uniunii. Va exista, în premieră, un comisar pentru extindere şi politica de vecinătate care, altfel spus, se va ocupa de ţări din categorii diferite: ţări candidate la aderare şi altele, cum e şi Moldova, care sunt abia la începutul acestui drum.

La această funcţie, amintim, e nominalizat cehul Stefan Fule, care în cadrul audierilor şi-a reafirmat crezul într-o Europă extinsă şi consolidată. „Viitorul Europei de Est, aşa cum îl văd, este ca fiecare ţară să poată să decidă ea însăşi să fie mai aproape de Uniunea Europeană şi mai aproape de Rusia”, a declarat Stefan Fule. El a precizat că nu vede nici o contradicţie aici şi că în opinia sa aceste ţări nu trebuie să aleagă între relaţii mai bune cu Uniunea Europeană sau relaţii mai bune cu Rusia.

La audierea comisarului pentru extindere şi vecinătate au răsunat şi întrebări privitoare la viitorul Republicii Moldova. Iar noi l-am întrebat în ajun pe invitatul ediţiei din această dimineaţă, euro-parlamentarul român Traian Ungureanu, membru al grupului Partidului Popular-European, la ce ar putea să se aştepte ţări ca Republica Moldova, din Estul Europei, care abia negociază nişte acorduri de asociere cu UE, de la schimbările structurale din interiorul Uniunii?

Traian Ungureanu: Din păcate, trebuie să spun că nu se poate aştepta Republica Moldova la mare lucru sau, altfel spus, se poate aştepta în continuare la susţinerea românească, se poate aştepta la continuarea proiectului de politică externă regional al preşedintelui Băsescu, unul dintre oamenii care a pus pe agendă această problemă. Dacă e să vorbim de planul de ansamblu al politicii externe al Uniunii Europene, lucrurile nu s-au schimbat în aşa fel încât să putem trage speranţe că Moldova va deveni o temă de prim rang.

Europa Liberă: Reforma Uniunii Europene prin Tratatul de la Lisabona a adus funcţii noi ca cea de preşedinte al UE, de ministru de externe şi a unui comisar care se va ocupa şi de extindere, şi de politica de vecinătate. Cât de importante sunt, cel puţin simbolic, aceste funcţii pentru o ţară aspirantă ca Republica Moldova?

Traian Ungureanu: Simbolic sunt importante si atit. Ne aflăm în momentul în care UE a făcut un pas, în orice caz nu a făcut un pas înainte şi nici un pas înapoi, a făcut un pas lateral dacă vreţi. De ce? Pentru că apariţia noilor funcţii, şi mă refer aici la funcţia de preşedinte şi la funcţia de înaltul reprezentant pentru politică externă, de ministrul de externe cum ar veni al UE, e formală, ea nu aduce schimbări de substanţă din mai multe motive. Calitatea persoanelor care au fost alese, e vorba de doi oameni aproape necunoscuţi, fără notorietate, fără autoritate, doi oameni care vor fi, prin urmare, trataţi aşa cum tratezi două personaje care nu sunt bine definite. În al doilea rând, chiar dacă apar funcţiile formale, ce nu apare în continuare, este o politică externă adevărată a UE. Pe scurt, UE va avea un serviciu politic extern, va trebui să inventeze, să concretizeze până la urmă ambasade, ambasadori, un întreg aparat diplomatic.

Lipseşte un singur lucru, o politică externă reală. Asta ce înseamnă? Că Uniunea Europeană nu are încă un răspuns la provocările şi la temele de politică externă pe care le are în faţă în acest moment şi, de fapt, le are de mai mult timp încoace. O parte importantă a temelor de politică externă europeană sunt temele de politică de vecinătate ale UE, şi aici intră şi Moldova, şi mai ales Federaţia Rusă, o temă în care UE continuă să fie un partener fără iniţiativă şi lipsit de replică. Rusia continuă să dicteze sau să impună mersul politicii externe. Avem în faţă aşa numitul „Plan Medvedev” lansat la sfârşitul anului trecut. Din partea Uniunii Europene avem cel mult mişcări de acomodare.

Europa Liberă: Dle Ungureanu, reforma UE a atins şi sistemul de luare a deciziilor. Ar putea să se simplifice sau să complice asta anumite decizii legate să zicem de liberalizarea comerţului sau a regimului de vize pentru Republica Moldova în viitor, chiar dacă Moldova va reuşi să facă toate temele pe acasă?

Traian Ungureanu: Eu cred că asta e minimul care s-ar putea face pentru Republica Moldova. Apariţia unui guvern, a unei puteri de stat pro-europene este un eveniment important, pe care nu cred că Uniunea Europeană îl sesizează cu adevărat sau aşa cum s-ar cuveni în acest moment. Cred că gestul minim de care ar trebui să se bucure Republica Moldova din partea UE ar fi tocmai o liberalizare a regimului vizelor, a regimului comercial, în general al relaţiilor între Republica Moldova şi UE, şi sper că acest lucru să se întâmple. Nu sunt foarte optimist şi repet, ce constatăm de un timp, şi nu s-a schimbat încă în materie de viziune a Uniunii Europene, e o politică timorată, deseori incompetentă şi, în orice caz, mai tot timpul dominată de respectul sau mai bine zis, de subordonarea obiectivelor de politică externă a UE în faţa intereselor Federaţiei Ruse.

Europa Liberă: Liberalizarea vizelor ar fi o decizie politică sau se ia după îndeplinirea condiţiilor pe care trebuia să le întrunească ţara?

Traian Ungureanu: Asta e întotdeauna valabil, pentru că nu poţi să obţii un regim de vize liberalizat dacă nu dai semne că în interior nu faci paşi înainte. Pe de altă parte, decizia de liberalizare a regimului de vize este şi o decizie politică mult mai amplă în care vor intra calcule legate de poziţia Federaţiei Ruse, în care vor intra calcule legate de poziţia statului român şi mă îndoiesc că acest lucru se va face foarte repede. Mă îndoiesc că liberalizarea va face paşi înainte rapid.

Europa Liberă: Aţi putea menţiona câteva lucruri concrete pe care ar trebui să le realizeze pe plan intern Republica Moldova ca să poată să obţină în perspectivă liberalizarea vizelor?

Traian Ungureanu: Nu sunt eu cel care trebuie să le spună moldovenilor şi aşa foarte greu încercaţi în ultimii ani, ce trebuie să facă. Dar pot să spun altceva, ştiu că în genere Uniunea Europeană este foarte sensibilă la credibilitatea şi la gradul de performanţă al aparatului de justiţie dintr-o ţară cu care UE se află în discuţii, ca să zic aşa. Asta cred că e foarte important. Apoi cred că situaţia mediilor de informare este din nou foarte importantă, mai ales că în cazul Moldovei pornim de la o situaţie foarte proastă în materie. Nu cred că Moldovei i se poate cere imposibilul în momentul de faţă. Nu cred că i se pot cere criterii de performanţă economică ieşite din comun, asta nu poate să o ceară nimeni. În ce priveste justiţia, mediile de informare şi funcţionarea administraţiei, asta cred că e aşteptat şi cred că asta, sau măcar în parte paşi înainte, le poate face Republica Moldova.