Doamnelor şi domnilor, bună ziua! De la microfoanele Vocii Basarabiei vă salută moderatorii emisiunii „Istoria în mişcare”- Petru Bogatu şi Valeriu Saharneanu. Tema dezbaterii de astăzi este urmatorul eveniment pe care îl anunţ în forma preluată de fluxurile de ştiri ale săptămînii. La 12 ianuarie curent, la Chişinău, s-a desfăşurat prima rundă de negocieri privind Acordul de Asociere RM -Uniunea Europeana. Delegaţiile celor două părţi au fost conduse de Gunnar Wiegand, Directorul Direcţiei pentru Relaţii Externe a Comisiei Europene şi de dna Natalia Gherman, viceministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene al RM. În studioul nostru se află Şeful delegaţiei moldoveneşti la negocieri- dna Natalia Gherman, viceministru. Bună ziua dna Gherman! Şi dnul Victor Chirilă, Director executiv al Asociaţiei pentru Politică Externă. Bună ziua!
Petru Bogatu, Valeriu Saharneanu vă stau la dispoziţie. Trebuie să anunţăm agenda emisiunii noastre, ca de obicei. Dialogăm aici pînă la ora 11 pe subiectul principal al emisiunii. La ora 11 ascultăm editorialul lui Dan Dungaciu care este exact la tema respectivă. Şi de la ora 11.30 pentru un orizont de timp de 20 minute noi vom deschide telefoanele pentru a dialoga cu radioascultătorii noştri. Deci avem o oră şi mai puţin de 45 minute deja. Valeriu, eu cred că din capul locului noi trebuie s-o rugăm pe dna viceministru să pună punctul pe I, să ne explice, să explice mai exact radioascultătorilor ce înseamnă un Acord de Asociere, pentru că acest Acord se negociază în cadrul Politicilor Europene de Vecinătate, pentru că şi foştii guvernanţi, şi actualii guvernanţi, vorbesc de aderarea la UE, politicile europene nu prevăd asta şi chiar Şeful delegaţiei pe care l-am numit acuma a subliniat acest lucru, că semnarea acestui Acord nu înseamnă demararea unui proces de aderare la UE pentru RM. Totodată, ei vorbesc de un grad mai avansat de colaborare a RM cu UE. Deci, vă rugăm să ne explicaţi care sunt diferenţele şi avantajele de care se va bucura RM în cazul semnării Acordului de Asociere şi diferenţele în raport cu fostul Plan de Acţiuni şi, totodată, să ne spuneţi, ce înseamnă totuşi un Acord de Asociere în condiţiile în care, din cîte înţeleg eu un statut riguros definit de membru asociat al UE nu există de fapt. Din punct de vedere politic putem sigur că vorbi despre orice, dar mă refer la nişte rigori de ordin juridic, la nişte uzanţe ale UE. Deci ce ar însemna pentru noi, pentru RM semnarea acestui Acord de Asociere?
Natalia Gherman: Aveţi perfectă dreptate. Evenimentul care s-a produs pe data de 12 ianuarie la Chişinău, a fost începutul anului diplomatic şi cu siguranţă va marca nu numai anul curent dar şi, cu siguranţă, anul viitor. Pentru că negocierile care au fost demarate la Chişinău, sunt un proces îndelungat, un proces intens de interacţiune între RM şi UE şi la încheierea procesului atunci cînd va fi gata Acordul de asociere putem vorbi cu siguranţă despre o integrare economică profundă, pe mai multe sectoare importante între Moldova şi UE precum şi o asociere politică adevărată. Vă spun că temele principale sau domeniile principale pe care le vom negocia se referă în primul rînd la un dialor politic aprofundat, reforma şi cooperarea în domeniul politicii externe şi de securitate. Deci asta este agenda in grupul de lucru nr.1, pe care l-am creat împreună cu colegii din UE. Grupul de lucru nr. 2 pe care l-am creat de comun acord, vom aborda cooperarea între Moldova şi UE in domeniu justiţiei şi afacerilor interne. Dialogul la acest capitol ar trebui să ne conducă la o cooperare aprofundată în domeniul vizelor, avîndu-se drept scop liberalizarea regimului de vize pentru cetăţenii RM. În grupul de lucru 3 vom discuta cooperarea aconomică sectorială, deci este vorba de aproape toate domeniile de importanţă majoră pentru dezvoltarea economică şi socială a ţării, dialogul macroeconomic, gestionarea finanţelor publice, cooperarea financiară, statistică, mediu, ocrotirea sănătăţii, energetică, transport şi toate celelalte. Şi în grupul nr.4 vom aborda problematica contactelor interumane. Vom avansa, dialogul şi cooperarea cu UE pe domeniile cultura, educaţia, ştiinţă, societatea civilă, cooperarea regională. În cadrul primei rude de negocieri a fost posibil de stabilit obiectivele generale a Acordului viitor, principiile şi dispoziţiile generale, elementele viitorului Acord, despre care deja vam povestit. Am convenit de asemenea şi un calendar al desfăşurării rundelor de negocieri. Astfel, următoarea rundă de negocieri va avea loc în luna martie la Bruxelles şi celelalte runde se vor desfăşura cu periodicitate de 8, maximum 10 săptămîni. Deci avem un plan de lucru bine convenit, bine conturat, şi suntem dispuşi să imprimăm acestui proces dinamismul necesar.
Valeriu Saharneanu: Dna Gherman, cum se întrezăresc negocierile, dificile, lisnicioase, pentru că l-am auzit pe dl prim-ministru Vlad Filat spunînd că în opinia sa, nu ar trebui să fie obstacole, şi el crede că fără dificultăţi aceste negocieri se vor derula?
Natalia Gherman: Pot să vă mărturisesc că prima rundă într-adevăr a decurs într-o atmosferă constructivă, amiabilă, de înţelegere deplină, şi pe unele elemente ale viitorului Acord deja am costatat o convergenţă mare de abordare, de definire a elementelor şi subiectelor incluse, precum şi a obiectivelor finale. Sunt domenii unde, cu siguranţă, negocierile vor derula mai dificil, bunăoară cooperarea economică sectorială, pentru că situaţia la ziua de astăzi în mai multe domenii incluse la acest capitol trebuie să fie reformată, modernizată şi esenţa negocierilor pe aceste capitole va consta în atragerea asistenţei şi angajamentului UE de a lucra cu RM pentru a reforma aceste domenii şi a le aduce la standardele şi normele UE. Bunăoară, aspectul de armonizare a legislativului este un element indispensabil al procesului de negocieri pe fiecare domeniu menţionat, vom stabili care este baza legislativă actuală în RM şi care sunt criteriile acquis-ului comunitaire, a legislaţiei UE, care Moldova trebuie să le preia gradual, să le adopte şi să le implementeze. Deci, aspectul de implementare pe măsura negocierilor este şi acesta un domeniu important, timpul nu va fi pierdut, pentru că acolo unde putem să asumăm aceste angajamente vom începe şi a le implementa concomitent cu negocierea celorlalte elemente ale acordului.
Reporteri: Înainte de a merge mai departe, vreau, tot aici, aceeaşi întrebare, avem un reprezentant al societăţii civile, care a urmărit acest proces şi în guvernarea trecută, şi aş vrea să fac o legătură dacă. Acelaşi lucru am vrut să spun, înainte de a merge mai departe, vreau să-l întreb pe dl. Chirilă ce spune expertiza independentă. Este adevărat că în urma acestui Acord vom asimila acquis-ul comunitar, ne vom europeniza, ca să zic aşa, dar sub aspect practic pentru că, să nu uităm finalitatea, în fond noi cu toţii ne dorim integrarea, aderarea efectivă la UE, sub aspect practic, ce spuneţi dvoastră, ce ar însemna?
Victor Chirilă: Eu cred că Acordul de Asociere pe care am început să-l negociem şi sper eu mult că va fi negociat cît mai curind posibil, pentru că în primul rînd, noi avem nevoie de el şi mai puţin UE. Acest Acord şi mandatul pe care statele membre ale UE l-au acordat delegaţiei Comisiei UE, este unul foarte clar, concis şi limitat în sensul aşteptărilor noastre. Într-adevăr acest mandat nu conţine perspectiva de aderare politică a RM la UE, însă acest mandat deschide RM calea spre integrarea europeană, adevărată. Pentru că ce am făcut noi pînă acum nu este cu adevărat integrare europeană. De acum, cu acest Acord se va începe integrarea europeană, pentru că mandatul delegaţiei Comisiei Europene prevede acordarea RM perspectiva integrării economice în spaţiul UE, şi integrarea economică probabil pentru ţara noastră în condiţiile în care este actualmente mult mai importantă decît aderarea politică. Ce prevede integrarea economică? Integrarea economică prevede că toate sectoarele economiei ţării noastre vor trebui să se sincronizeze din punct de vedere legislativ, insituţional şi al practicilor de lucru cu cele ale UE. Practic, vom avea treptat un proces de asimilare a legislaţiei Uniunii Europene care va aduce la crearea unui spaţiu comun de valori şi de practici juridice. Acest lucru cred că este şi mai important pentru că ne va schimba şi mentalitatea noastră, ne va schimba şi viziunea noastră asupra UE şi ne va pregăti pentru următorul pas care se numeşte aderarea politică. Numai astfel vom putea obţine ceea ce ne dorim noi. Deci,...
Reporteri: ---dar va fi acest pas, pentru că nu se pune problema extinderii UE, cel puţin pentru moment?
Victor Chirilă: nu se pune pentru moment, dar nu se închide uşa, uşa nu este închisă, în continuare suntem asiguraţi că această uşă este deschisă pentru noi. Este poate o banalitate, sună ca o banalitate pentru că se repetă foarte des acest lucru. Este o realitate, UE s-a schimbat în urma extinderii din ultimii ani, ea este obosită, se confruntă cu probleme economice, financiare, se confruntă cu probleme sociale, se confruntă cu probleme legate de reforma instituţiilor, faptul că acest Tratat de la Lisabona a fost parafat şi a intrat recent în vigoare, nu înseamnă că UE s-a transformat peste noapte. Procesul acesta urmează să aibă loc în următorii 5, poate 10 ani. Deci este un lucru de care trebuie să ţinem cont dacă într-adevăr vrem să obţinem ceea ce ne dorim. Trebuie să fim realişti. Perspectiva de integrare politică în UE trebuie s-o ţinem în vizor, trebuie s-o discutăm cu oficialii europeni, dar în acelaşi timp trebuie să luăm ceea ce putem acum de la UE, şi ceea ce este practic şi concret, este acest Acord de Asociere aşa cum este el. Dar, vom fi mult mai credibili în dorinţa aceasta a noastră de aderare politică, în momentul în care vom fi pregătiţi din punct de vedere şi al justiţiei, şi al economiei, şi al domeniului social. Atunci vom avea într-adevăr şanse reale să obţinem ceea ce ne dorim. Logica UE, din păcate, s-a schimbat. Chiar şi ieri, în discuţiile cu dl. Telicica, ex-negociator pentru accederea Cehiei la UE, care s-a aflat la Chişinău la invitaţia Asociaţiei pentru Politică Externă, zilele trecute, a menţionat că de fapt România de exemplu, Bulgaria, au obţinut perspectiva de integrare politică înainte de a face faţă, de a îndeplini criteriile de la Copenhaga. În cazul nostru problema se pune invers, logica este invers: îndepliniţi criteriile de la Copenhaga politice, economice, şi atunci veţi avea şansa să obţineţi perspectiva de integrare politică. Este altă logică. UE s-a schimbat, probabil a însuşit anumite lecţii din aceste 2 extinderi spre est, şi atingerii limitei extinderii să ....
Valeriu Saharneanu:... dar această rigoare poate să ne ajute să ridicăm şi noi ştacheta, să fim şi noi mai exigenţi cu ceea ce trebuie să îndeplinim?...
Victor Chirilă: Se cere de la noi mai multă responsabilitate, de la politicienii noştri, de la societatea noastră mai multă responsabilitate decît se cerea de la politicienii români sau bulgari. Pentru că odată ce li s-a oferit perspectiva de integrare europeană ei erau într-un fel forţaţi, obligaţi, să îndeplinească anumite angajamente pe care le-a luat ţara faţă de UE. În cazul în care aceste angajamente nu erau îndeplinite, UE sau Comisia Europeană aveau tot dreptul moral şi politic să vină în faţa politicenilor să le spună: Dlor, aveţi anumite restanţe, nu veţi obţine următoarele lucruri, fie finanţe, asistenţă, fie nu trecem la negocierea următorului capitol de aderare, fie perspectiva de aderare va fi nu în 2007, dar la sfîrşitul...
Petru Bogatu : ...eu numai acuma îmi dau seama ce a avut în vedere cu adevărat Madam Deriu cînd, mai mulţi ani în urmă a spus: prindeţi trenul românesc şi bulgar, că de altfel o să aveţi probleme. Se putea călători şi fără bilet. Cred că vom reveni la acest subiect căci nu l-am epuizat. Dar să luăm rînd cu acest Acord negociat acuma. Premierul Filat spunea că în fond vor fi vizate 3 chestiuni: problema transnistreană, Acordul cu privire la zona de schimb comercial liber şi cea de a 3 chestiune vizată- liberalizarea vizelor. Deci, vizele, zona comercială liberă, de fapt şi chestiunea transnistreană .
În privinţa problemei transnistriene chiar aş vrea să ne spuneţi dna viceministru ce ar însemna asta. Este posibil să facem nişte paşi înainte, nişte progrese în urma negocierii şi semnării acestui Acord?
Natalia Gherman: Problematica transnistreană şi-a găsit locul ei în agenda primului grup de lucru, ceea ce ţine de cooperarea în domeniul politicii externe şi de securitate. RM a introdus acest subiect. UE a căzut de acord cu mai multe abordări pe care am reuşit să le prezentăm chiar în cadrul primei runde de negocieri şi, în primul rînd cu abordarea absolut logică şi firească precum că nesoluţionarea conflictului transnistrean la etapa actuală, nu este un obstacol în calea integrării europene a RM. Aceasta este poziţia comună care a fost discutată şi convenită în cadrul primei runde de negocieri. Ceea ce înseamnă că în capitolul respectiv al viitorului Acord, vom ajunge la un proiect de text de consens care ar reflecta şi stadiul actual al subiectului şi obiectivele, precum şi angajamentele ambelor părţi de a atinge aceste obiective, care sunt bine formulate. Deci, în ceea ce priveşte angajamentele pe care le aşteptăm din partea UE, putem să ne referim, bineînţeles, la continuarea din partea UE a eforturilor sale de facilitare a soluţionării politice a conflictului transnistrean printr-un angajament şi mai activ în cadrul formatului existent de negocieri, formatul „5+2”, prin contribuirea la măsurilor de consolidare a încredere între cele 2 maluri ale Nistrului, efort pe care UE l-a început deja cu succes şi îl promovează. Vom încerca să obţinem angajamentul UE de a contrinui la o eventuală reabilitare postconflictuală în urma atingerii unei soluţionări durabile a acestui conflict, şi multe altele. Deci problematica transnistreană este un aspect care defineşte RM la capitolul cooperării în domeniu politicii externe şi de securitate. Vom încerca să reflectăm adecvat. Şi tot la acest capitol vom vorbi şi despre eforturi comune în vederea stabilizării situaţiei în regiune în ansamblu.
Reporteri: Eu cred că e o realizare certă, pentru că dacă UE este de acord cu faptul că problema transnistreană nu este o piedică, un obstacol în calea apropierii noastre de UE, este o realizare, pentru că fosta guvernare, l-am auzit şi pe ex-preşedintele Voronin spunînd că atît timp cît nu reîntregim ţara, nu aderăm la UE sau nu avem nici o şansă şi nici nu avem nevoie, spune el. Deci cred că este un lucru foarte bun de acum a actualei guvernări.
Natalia Gherman: Este un început bun.
Reporteri: Populaţia din restul RM, partea dreaptă a Nistrului nu este considerată drept ostatec al acestei situaţii.
Victor Chirilă: Eu aş spune, ea nu este într-adevăr un obstacol, şi lucrul acesta îl realizau foarte mulţi. Şi foştii guvernanţi, pur şi simplu dînşii foloseau Transnistria ca un intrument de şantaj în raport cu UE pentru a obţine mai multe dividende politice şi poate mai multă implicare. Cred că a fost o abordare extrem de greşită şi nelalocul ei, politicianistă. Şi, de asemenea, această abordare, pentru mine, ridică foarte multe semne de întrebare vizavi de angajamentul într-adevăr proeuropean a fostei guvernări. Mă întreb deseori dacă într-adevăr se dorea integrarea europeană, punînd astfel...
Natalia Gherman: Eu aş vrea să adaug la acest capitol de asemenea şi să încerc să reversez argumentul. Dimpotrivă, integrarea europeană pragmatică, dinamică şi activă va constitui acest element de facilitare şi încurajare a efortului de reintegrare a ţării, pentru că Moldova va deveni o ţară mult mai atractivă pentru populaţia din stînga Nistrului, iar, pe măsură ce vom avansa în dialogul nostru pe aspecte de liberalizare a regimului de vize, creării unei zone de liber schimb cuprinzător şi aprofundat, deci, concetăţenii noştri din stînga Nistrului vor realiza şi mai multe beneficii în urma unei eventuale reintegrări cu restul ţării. Integrarea Europeană va facilita soluţionarea conflictului transnistrean, cu alte cuvinte.
Reporteri: Iar aici cred, în mod egal, Guvernul RM trebuie să lucreze pe această dimensiune europeană, dar şi pe dimensiune de est, cu Rusia, pentru că, Rusia şi Ucraina, iată Ucraina, după ziua de mîine, să vedem cum ni se va arăta. Cît de important este, dl. Chirilă, şi cum ar trebui să abordăm această problemă, în paralel?
Victor Chirilă: Problema transnistreană nu va fi un obstacol în integrarea noastră europeană atîta timp cît între autorităţile de la Chişinău, sau mai bine zis, autorităţile de la Chişinău vor încerca prin orice metode să angajeze politic autorităţile separatiste, ilegale, aşa cum sunt ele. Pentru a promova nişte proiete comune, infrastructurale, economice, sociale, în domeniul sănătăţii, educaţiei care ar evita escaladarea situaţiei în această regiune. În momentul în care situaţia ar scăpa de sub control, ferească Dzeu, cred că atunci va apărea o problemă în relaţia noastră cu UE şi UE cu siguranţă va spune că există o problemă pînă în cele din urmă. Atîta timp cît încercăm să folosim instrumentele pe care ni le oferă UE în domeniul sau în cadrul PEV sau Parteneriatului Estic, pentru a aduce Transnistria din punct de vedere economic, juridic, vamal în spaţiul legal al RM şi de a-i acorda şi nişte beneficii reale acestei regiuni, chiar dacă, cu riscul că şi anumite elemente, eu ştiu, care promovează ideea de independenţă faţă de RM ar putea să beneficieze, cu siguranţă sunt şi alţii care nu împărtăşesc această idee şi vor beneficia şi îi vom sprijini să schimbe optica supra viitorului cu RM. Deci, trebuie să folosim UE , instrumentele pe care ni le dă UE pentru a promova schimbarea în această regiune, schimbarea economică, schimbarea democratică. În special, am citit recent că UE va acorda un pachet de peste 1 mln de euro pentru a promova proiecte care să încurajeze societatea civilă de acolo. Trebuie de încurajat societatea civilă, nu din Transnistria, nu toţi sunt de acord cu viziunea noastră de a reintegra ţara, dar sunt foarte mulţi nemulţumiţi de situaţia la capitolul democraţie, drepturile omului şi de situaţia politică de acolo.
Trebuie să-i încurajăm pe ei, să creăm alternative, mai multe puncte de concurenţă în politică, socială în această regiune. Şi atunci, şi şansa de a schimba optica lor, viziunea lor va fi mai mare. Deci, eu cred că avem de a face cu un proces mult mai îndelungat decît îşi dorea dl. Voronin de schimbare în această regiune. Nu trebuie să ne grăbim, trebuie să fim răbdători, picătură cu picătură să schimbăm realităţile din acestă regiune, Smirnov nu este veşnic şi alţii, de asemenea, nu sunt veşnici. În schimb, UE va fi de acum în colo mai mult decît dl Smirnov şi actualul regim. Deja sunt schimbări reale care au survenit în urma, de exemplu, acelor facilităţi comerciale pe care ni le-a oferit UE. Datorită acestor facilităţi şi motivarea pentru întreprinderile din Tiraspol să se înregistreze la Chişinău a fost mult mai mare. Comerţul Transnistriei în proporţie de peste 50% este orientat spre UE. Eu cred că, iar situaţia lor economică este mai proastă decît în restul ţării. Deci acest lucru iarăşi este un avantaj pentru noi, pentru a-i ajuta să iasă din această problemă, poate împreună dacă nu vor autorităţile atunci să încercăm să ajutăm concetăţenii liberi.
Recent vreau să spun am fost la Şoldăneşti, de Crăciun. Am remarcat o chestie foarte interesantă şi una, cred eu, o problemă pe care, noi trebuie să o soluţionăm. Mereu spunem RM trebuie să fie un punct de atracţie pentru cetăţenii ei din regiunea transnistreană. Eu vreau să spun că la Şoldăneşti foarte mulţi oameni privesc cu admiraţie spre preţurile mici de pe la Rîbniţa şi pleacă la cumpărături acolo. Deci, deocamdată este invers.
Valeriu Saharneanu: electricitatea mult timp a fost pe degeaba, şi gazele...
Victor Chirilă : uneori şi pensia lor este mai mare decît a cetăţenilor noştri care locuiesc în raioanele...
Valeriu Saharneanu : aşa a ştiut să lucreze Rusia.
Victor Chirilă : Aici ajung la Rusia. Rusia este foarte importantă pentru a soluţiona problema transnistreană, imi este greu să spun cum. În trecut s-au încercat mai multe metode de a discuta şi nu întotdeauna am avut succes, de aceea, probabil nici nu am avut o politică cooerentă faţă de Rusia, probabil nu am fost destul de clari în raport cu Federaţia Rusă, probabil n-am folosit toate mijloacele, fie şi internaţionale pentru a determina Rusia să-şi retragă forţele armate, de exemplu, sau, a-i arăta cu adevărat, eu ştiu, mizele, sau beneficiile pe care ar putea să le aibă retrăgînd armata, dar, în acelaşi timp, obţinînd un statut, eu ştiu, pentru minorităţile ruse care sunt acolo, sau filoruse care sunt acolo, care să le respecte într-adevăr drepturile sau să le ia în consideraţie îngrijorările. Eu nu exclud că sunt îngrijorări...
Petru Bogatu: Dvoastră credeţi că ei au grijă de minorităţile ruse ..se pare că la mijloc sunt obiective geopolitice, orice le-am propune s-ar putea să nu ţină cont...
Victor Chirilă: Noi trebuie să demonstrăm Europei că ţinem cont de ele, dar, în acelaşi timp, developînd adevăratele interese ale Federaţiei Ruse. Cred că ne va fi foarte dificil să facem de unii singuri lucrul acesta, probabil avem nevoie, iată dna viceministru vorbea despre statutul de asociat politic cu UE. Acest statut de asociat politic, de partener, de asociat politic înseamnă un dialog mult aprofundat în subiecte de politică externă, inclusiv Transnistria. Aici trebuie să ne concentrăm împreună cu UE, să angajăm UE şi SUA ca să creem o anumită presiune asupra Federaţiei Ruse să-şi revadă anumite poziţii în RM. Cu siguranţă sunt de acord cu dvoastră. Ţin să vă spun că Federaţia Rusă urmăreşte alte interese decît avem noi. Interesele lor ţin mai puţin cont de interesele noastre de a avea o ţară modernă, de exemplu, fără corupţie, în care se respectă drepturile omului, o ţară cu o securitate energetică solidă, o ţară europeană.
Reporteri: Ca să respecte drepturile omului, mai întîi ei trebuie să respecte drepturile. Bine, noi vom reveni şi la Rusia. Din păcate avem şi alte aspecte, nu numai Transnistria. Ceea ce am desprins eu că trebuie să avem răbdare, trebuie să nu ne grăbim sau să ne grăbim încet...Dar este şi un paradox aicea ...sau cum cîntă Pavel Stratan: grăbeşte-te încet de vrei la timp să-ntîrzii. Smirnov tot vrea integrarea noastră europeană pentru că înţeleg că-şi vor obţine independenţa. Vom reveni, la asta m-am referit, că vom reveni, dar să mergem înainte pentru că sînt cîteva aspecte legate de Acordul negociat, zona de liber schimb comercial. Dna Gherman, vă rog să ne spuneţi mai întîi să puneţi nişte accente logice, pentru că nu putem intra în amănunte. Ce ar însemna asta şi cînd, înainte de semnarea Acordului de negociere, după, cînd este posibil să apară această zonă?
Natalia Gherman: Aş vrea să vă spun că am ajuns la o înţelegere cu partenerii din UE precum că Acordul de liber schimb cuprinzător şi aprofundat va fi parte componentă a viitorului nostru Acord de Asociere. Ceea ce înseamnă că vom negocia în paralel mai multe domenii, inclusiv vom lansa negocierile Acordului de liber schimb pe parcursul anulu curent. Vreau să precizez, cooperarea sectorială economică pe care am lansat-o pe 12 ianuarie în contextul şi în cadrul convenit, va fi continuat pe parcursul anului curent şi anumite elemente vor fi continuate chiar şi în continuare. Însă, filiera de lansare a întregului paralel a Acordului de negocieri de liber schimb trebuie să fie foarte bine pregătită. Şi, în acest sens, avem un plan de acţiuni bine determinat. Deja suntem la etapa cînd UE ne-a transmis un chestionar la care trebuie să răspundem pînă la 1 februarie curent. Acesta este un fel de exerciţiu de autoevaluare a stadiului nostru de pregătire pentru lansarea negocierilor Acordului de liber schimb. În baza acestor răspunsuri care vor fi examinate de Comisia Europeană, Comisia Europeană va trimite un grup de experţi la începutul primăverii anul curent care vor lucra cu noi timp de 2-3 săptămîni şi vor evalua situaţia în toate domeniile sectoriale pe care o să le includem în viitorul Acord. Drept rezultat al acestei misiuni de evaluare vor fi elaborate un şir de recomandări de comun acord între RM şi UE pe care, neîntîrziat, vom începe a le implementa. Pe parcursul implementării acestor recomandări, Comisia Europeană ne va observa, ne va monitoriza. Deci vreau să vă spun că Consiliul UE trebuie să elaboreze partea componentă a mandatului de negocieri pentru UE privind lansarea negocierilor Acordului de liber schimb. Deci cele 27 de ţări membre ale UE încă urmează să acorde Comisiei Europene această parte componentă a mandatului care, la moment lipseşte. Deci, realistic, putem constata că spre vara anului cuent noi lansăm această parte a negocierilor. Negocierea pe această filieră presupun că va fi una un pic mai îndelungată decît pe celelalte elemente ale Acordului, pentru că ţine într-adevăr de integrarea economică profundă. Ori noi trebuie să evaluăm foarte bine etapa la care ne aflăm la moment, noi trebuie să prevedem anumite consecinţe ale impactului întroducerii zonei de liber schimb pentru mai multe sectoare ale economiei naţionale ...adverse chiar...exact. Efectul negocierilor la acest capitol ar consta în preluarea acquis-ului comunitaire, a regulior de joc pe piaţa internă a UE, pe sectoarele economiei naţionale unde sîntem compatibili, precum şi negocierea anumitei perioade de tranziţie sau graţierea la implementarea acquis-ului comunitaire, acolo unde nu suntem pe deplin pregătiţi, acolo unde avem nevoie de asistenţă suplimentară din partea Comisiei Europene, din partea statelor membre, pentru a avansa pe domeniu reformelor, pe domeniul modernizării în conformitate cu cerinţele UE. Deci aici, bănuiesc, ne vom confrunta cu mai multe dificultăţi, cu mai multe sfidări. Însă, înţelegerea generală care este promovată de actualul nostru guvern şi care intră în mandatul echipei mele de negociatori este de a facilita acest proces, avîndu-se în vedere înţelegerea că cît mai repede ne vom conforma normelor, standardelor UE la toate aceste capitole importante, cu atît mai repede putem vorbi despre integrarea profundă economică în UE. Şi este pe deplin în interesul cetăţenilor ca să avem normele şi standardele UE pe domenii economice sectoriale, implementate în practică cît se poate de repede. Este vorba de originea produselor, este vorba de normele fitosanitare, este vorba de liberalizarea sferei transporturilor deocamdată. Pentru că atunci cînd vorbim de liberalizarea în aviaţia civilă, putem vorbi de sigurarea unor condiţii de competiţie adevărată şi atunci preţurile la biletele AVE pentru cetăţenii noştri vor fi considerabil reduse, calitatea serviciilor aeriene va fi mai europeană. Putem vorbi realmente de crearea condiţiilor adecvate pentru atragerea investiţiilor străine în aceaste sectoare ale economiei naţionale. Deci, toate acestea sunt parte a viitorului Acord liber schimb. Totodată, nu ascund că pe anumite sectoare, pe anumite domenii va fi foarte greu de a deveni competitivi, în comparaţie cu partenerii din aceleaşi sectoare din partea UE. Este foarte dificil de a fi competitiv pe domeniul agriculturii de exemplu şi situaţia trebuie ameliorată în primul rînd. Deci bănuiesc că în mai multe domenii incluse în agricultură, vom analiza perioada de tranziţie şi vom încerca să atragem aceste investiţii şi aceste programe de asistenţă pentru ca să aducem aceste sectoare la nivelul cuvenit şi aşteptat.
Valeriu Saharneanu: Deci, acest domeniu poate deveni prioritar pentru guvernarea noastră, se impune prioritar.
Natalia Gherman: Aşa este. Vor fi şi alte domenii nu mai puţin importante, noi le vom aborda în ansamblu şi asta şi va fi conţinutul negocierilor viitorului Acord de liber schimb.
Petru Bogatu: Dl. Chirilă, este capabilă RM să se racordeze, să se conformeze acestor principii care se impun pentru o zonă de liber schimb? Nu vorbesc de voinţă politică, voinţă politică este. Vorbesc de aspectele mintale, vorbesc de probleme de genul corupţiei, justiţiei care nu este independentă, birocratizării excesive. În aceste condiţii eu şi vă întreb şi vă pun această întrebare. Pentru că acum cîţiva ani, vorbeam cu unul din reprezentanţii UE aici care spunea că: sunt minţit la tot pasul de factorii discreţionali din RM, era vorba de implementarea Planului de Acţiuni UE-RM, şi eu le spuneam, zicea Comisarului European, vă amăgiţi pentru că vă amăgiţi pe voi. Eu stau aici un an, doi, şi plec. Aceasta este întrebarea, suntem capabili să facem faţă?
Victor Chirilă: Probleme sunt ca şi în cazul Bulgariei şi României. Pentru România a fost nevoie de cel puţin 10 ani, cel puţin aşa este stipulat în Acordul de Asociere pe care România l-a semnat cu UE încă în anii 90 şi a fost într-adevăr o perioadă de tranziţie de 5 ani în cazul agriculturii. Cred că, în ce ne priveşte, cu agricultura stăm mai prost decît România, deci aici tranziţia probabil ar putea să joace în defavoarea noastră, pentru că este nevoie într-adevăr să liberalizăm situaţia, să creăm condiţiile cît mai curînd posibil pentru atragerea investiţiilor străine. Statul nu are condiţii ca să modernozeze agricultura, să o ridice de la nivelul în care se află acum. De aceea cred că motorul armonizării noastre legislative, sincronizării instituţionale in diferite domenii nu numai agriculturii, trebuie să fie investiţiile străine, trebuie să fie antreprenorii noştri, cei care sunt într-adevăr interesaţi să se adapteze la normele UE cît mai curînd posibil pentru a-şi vinde producţia în spaţiul UE, pe pieţele statelor membre. Birocraţii întotdeauna se vor mişca încet. Trebuie să creăm condiţii ca antreprenorii să fie acel motor al transformărilor necesare pentru a ne apropia de standardele UE. Şi în agricultură în primul rînd. Dacă vrem să schimbăm lucrurile în agricultură trebuie să permitem în primul rînd investitorilor străini să cumpere pămînt pentru a crea industrii de prelucrare a produselor noastre agricole şi animaliere. Nimeni nu va investi în agricultură dacă nu are siguranţa că pămîntul pe care îl arendează îl poate controla pentru o perioadă de mai mulţi ani.
Petru Bogatu: Va fi foarte greu, în condiţiile în care UE reduce producţia de vinuri, de exemplu. La noi este o ramură esenţială. Deci, nu se va întîmpla ca în Portugalia cînd a intrat, practic agricultura lor a fost dată peste cap, s-a creat în loc cu totul altceva.
Victor Chirilă: Eu deci sunt născut la ţară şi am părinţi care sunt proprietari de pămînt. Le vine foarte greu să prelucreze acest pămînt pentru că nu au resurse. Îi ajutăm noi cu bani pentru a plăti pentru lucrările agricole....
Petru Bogatu: ...resurse nu au pentru că nu au axistat politici să încurajeze această activitate. A existat măciuca guvernării...
Valeriu Saharneanu:...eu cunosc mici businessmen de la ţară care au renunţat să mai producă carne şi să o vîndă pentru că erau puşi într-o situaţie oribilă, să lucreze degeaba practic şi au renunţat. Au lăsat acest business şi au plecat în Italia la munci.
Petru Bogatu:...bine dar să mergem mai departe. Cu pămîntul este o temă aparte. Îl chemăm şi pe dl Cosarciuc probabil. Chiar săptămîna trecută am avut o discuţie cu un reprezentant al societăţii civile şi a spus că dacă deschidem această cutie a Pandorei, vînzarea pămîntului, atunci cînd ţăranul este lipit pămîntului şi pămîntul nu are valoare, atunci foarte repede ne putem pomeni că nu avem de fapt teritoriu în RM care să ne aparţină.
Victor Chirilă: Din cîte ştiu eu, deja la sate, are loc procesul de cumpărare a pămîntului pentru ai noştri şi fermierii îl vînd pe preţuri de nimic...pe piaţa internă...Petru că acele persoane cunosc foarte bine că va veni momentul în care pămîntul va deveni o marfă şi atunci preţul va creşte enorm, peste noapte şi acei oameni vor deveni milionari în cîteva zile. Deci sunt nişte oameni care profită de situaţia din agricultură care se află acum. Părinţii mei ar dori foarte şi alţii, şi rudele, ar dori să închirieze pămîntul, dar cui?
Petru Bogatu: Probabil că am întîrziet cu vreo 15 ani sau 20 cînd trebuia să apară un program. Încă premierul Mircea Drug vorbea de Programul Naţional de Redresare a Agriculturii pe vremea aceea, şi pe vremea preşedintelui lui Snegur. Dar, să mergem, zic, mai departe pentru că într-adevăr trebuie să . Este ora 11. trebuie să-l ascultăm pe Dan Dungaciu. Şi mai adresez o întrebare dnei Gherman. Editorialul lui se numeşte „ Cîtă Moldovă şi cîtă Rusie?”...
Dan Dungaciu: „ Cîtă Moldovă şi cîtă Rusie? De fapt am o hartă a conductelor de gaz cu mine. Această precizare a fost făcută de baroneasa Caterine Ashtone, Înaltul Reprezentant pentru PESC a UE, neoficila Ministru de Externe a UE la audierile de la Parlamentul European. Faptul că a ţinut să facă această remarcă este extrem de semnificativ pentru harta mentală a uneia din diriguitorii politicii externe europene, dar şi unul dintre răspunsurile Bruxelles-ului în apariţia acestor poziţii după ratificarea Tratatului de la Lisabona de la faimoasa întrebare a lui Kissinger: Eu cînd sun la Europa, la cine sun?. O precizare care nu poate şi nu trebuie să ne lase indiferenţi, pentru că în geanta de birocrat a baronesei britanice nu credem să fi existat vreo hartă a statelor incluse în Parteneriatul Estic, inclusiv cea a RM. Inutil să reluăm aici comentariile făcute de presa internaţională sau de experţii europeni în general sceptice la adresa omului numarul 2 din Comisia Europeană şi personajul cu practic cele mai multe atribuţii în sistemul de reprezentare şi promovare a UE. Rîspunzînd la întrebările membrilor Comitetului pentru Politică Externă, Caterine Ashtone, a precizat că unul dintre scopurile ei este să facă Europa să: „vorbească cu o singură voce”, în chestiuni stringente cum ar fi a Afganistanul sau relaţiile cu Rusia. În ceea ce priveşte ultimul subiect faţă de care atenţia a fost maximă, britanica a precizat că UE trebuie să menţină relaţii bune cu marele său vecin, adăugînd că ea se va preocupa şi de a rezolva şi problemele existente şi de a nu crea altele noi pentru că „trebuie să avem relatii puternice cu Rusia”. Declaraţiile sunt semnificative şi în perspectiva vizitei la Moscova pe care o pregăteşte Comisarul britanic, justificată astfel, „cred că este indispensabil să ne dezvoltăm relaţiile cu Moscova şi intenţionez să stimulez acest proces în cursul vizitei mele la Moscova.”
Fireşte, nu Chaterine Ashtone singură face politica externă a UE, dar rolul ei va fi semnificativ deoarece şi faptul că la o întrebare legată de dilema lui Kisinger ea a spus că în situaţia de criză majoră, unul dintre telefoanele la care se va suna va fi şi al său. Chestiunea este alta. Dirscursul Înaltului Reprezentant, oricît de neconvingător pe alocuri, sugerează o atmosferă care corabolată cu alte semnale euroatlantice, indică o abordare din ce în ce mai controlată faţă de Rusia, una care merge pe consens, pe cooperare şi pe evitarea dorarelor contondente. Inclusiv pe această atmosferă se baza şi celebra Agenţie Strateford din SUA cînd făcea predicţia că în 2010 Rusia va fi în ascensiune, cel puţin în spaţiul fostei URSS. Trebuie să facem obligatoriu o paranteză la acest punct şi ea se referă la alegerile din Ucraina care vor marca semnificativ regiunea şi vor contribui la conturarea unei politici euroatlantice, inclusiv faţî de Moscova. Rezultatul alegerilor va fi hotărîtor pentru evoluţia Kievului, în special pe termen lung. Fireşte, este greu să faci calcule în ceea ce priveşte politica de la Kiev, dar nu pot să nu observ că un eventual mandat dublu al viitorului Preşedinte îl va duce pe acesta în 2017 în faţa deciziei hamletiene a Ucrainei. Va pleca sau nu va pleca flota rusă din Crimeea? În plus, atmosfera politică de la Kiev face ca dilema pro Rusia, pro Vest să se estompeze puternic. Nici unul dintre candidaţi nu este ceea ce pare a fi sau ceea ce s-a crezut că este la un moment dat. Viziunea maniei este de tip alb-negru nu are ce căuta aici. Recenta vînzare a Uniunii industriale din Dombas, colos industrial cu puternice conexiuni în Polonia şi Ungaria, către nvestitorii ruşi indică faptul că Iulia Timoşenco nu mai joacă în nici un caz cartea antirusească. Afacerea prin care grupul moscovit a intrat în posesia pachetului majoritar pentru cca 2 mlrd de dolari este finanţată prin intermediul Băncii de Dezvoltare a Rusiei, unde, premierul Putin deţine poziţia de preşedinte al bordului. Deşi perfectată prin decembrie 2009, afacerea a fosrt anunţată abia acum cu scopuri electorale evidente pentru actualul premier ucrainean. Totdată, oboseala şi dezamăgirea electoratului ucrainean dublată de imposibilitatea unei clarificări pînă la capăt a scenei potice de la Kiev, fac ca premisele pentru stabilizare şi compromis să fie semnificative, iar eventuale alegeri parlamentare să fie evitate. Orice s-ar întămpla însă Moscova jubilează. Indiferent ce echipă va ajunge la preşedenţia Ucrainei şi.a asigurat un partener de dialog solid la Kiev. Încheiem paranteza şi trecem la Moldova, nu înainte de a preciza însă că relaţia diplomatică dintre cele 2 state vecine a demarat rapid, parcă într-o tentativă de a echilibra relaţia cu Bucureştiul, Chişinăul s-a mobilizat urgent şi solitar, semnînd deja un Tratat de semnificaţie cu Kievul. Dincolo de asta însă, cel mai important eveniment regional s-a petrecut pe relaţia vest la 12 ianuarie 2010 cînd au demarat negocierile privind Acordul de Asociere între RM şi UE. E singurul gest pe care Chişinăul îl putea face şi el trebuie salutat în consecinţă. E un pas înainte şi unul în direcţia cea bună.
Evaluarea lui completă ţine însă de viziunea fiecăruia, privind partea plină sau partea goală a paharului. Cea plină este evidentă, este vorba despre un tip de relaţie cu Bruxelles pe care Chişinăul nu a mai avut-o niciodată şi nici nu ar fi putut spera la ea în eventualitatea rămînerii la putere a regimului comunist. Este însă doar un început. Ucraina negociază de vreo 3 ani acest Acord, dar fără succes deocamdată. Totodată, deşi termenii sună familiar, Acord de Asociere, semnificaţia lor se schimbă faţă de ceea ce ştiam pînă acum, nu e vorba de garanţii pentru integrare, ci de liberalizarea regimului de vize care nu înseamnă drept de muncă în UE şi negocierea prevederilor privind stabilirea unei zone de comerţ liber şi aprofundat cu UE. Nu e puţin, dar Chişinăul trebuie să fie conştient că, parafrazînd o vorbă celebră, drumul european înseamnă 1% inspiraţie şi 99% transpiraţie, asta în condiţiile în care actuala coaliţie se menţine la putere şi va duce mai departe negocierile. Dacă nu, Chişinăul cade de pe harta europeană. Cum să evaluăm toate aceste lucruri? Altminteri, ce înseamnă astăzi politica europeană faţă de RM? Problema este următoarea, ţinînd seama de atmosfera din regiune şi de starea de spirit din uniune, cum se va poziţiona Bruxeles-ul faţă de vecinătatea estică în condiţiile în care doreşte o politică consensuală cu Moscova? Este acest Acord de Asociere maximum pe care UE este dispusă să îl dea sugerînd Moscovei că nu-i arde de nici o extindere în viitorul previzibil. Dar întrebarea decisivă pentru noi este legată de poziţia capitalelor europene răsăritene faţă de Chişinău. În condiţiile în care în viitor Bruxelles va insista pe viitor să se vorbească cu voce unică în politica externă a Europei inclusiv faţă de Rusia, ce atitudine vor adopta acestea, cînd vor fi dispuse să se sacrifice şi cu preţ? Aici stă în realitate întrebarea cheie pentru diplomaţiile regionale, inclusiv cea a Bucureştiului. Dar despre asta cu alt prilej. De la Bucureşti, pentru Vocea Basarabiei, Dan Dungaciu.
Valeriu Saharneanu, Petru Bogatu: Ăsta a fost editorialul. Cade Chişinău de pe hartă sau rămîne pe hartă. Aşa cum a spus Dan Dungaciu, de altfel el este în linii mari de acord cu comentariile dvoastră. Ne-a mai rămas să ne spuneţi încă ceva despre vize, da, cînd va fi liberalizat regimul de vize. Pentru că se fac speculaţii mai multe pe această temă. Oricum, şi liberalizarea regimului de vize depinde de modul în care se va negocia Acordul de Asociere.
Natalia Gherman: Este probabil cel mai sensibil element al procesului de negocieri şi aş vrea să vă spun că sunt deja anumite premise importante pe care le-am obţinut încă la sfirşitul anului trecut pentru demararea acestui dialor în privinţa vizelor. Aş vrea să reamintesc că pe 21 decembrie la Bruxelles a avut loc reuninuea Consiliului de Cooperare RM- UE la care a participat pimul-ministru al RM, dl. Vladimir Filat, cu delegaţia naţională. În premiera, în rezultatul acestui Consiliu a fost adoptată o declaraţie comună Moldova- UE. Un paragraf important în textul acestei declaraţii s-a referit exclusiv la cooperarea Moldova şi UE în domeniul justiţiei, afacerilor interne, şi perspectiva lansării dialogului în problematica vizelor, avîndu-se drept scop pe viitor liberalizarea regimului de vize pentru cetăţenii RM atunci cînd vor fi gata condiţiile pentru acest proces. Deci acest element important, segment important s-a regăsit în agenda de activitate a unui grup de lucru, grupul numărul 2, creat în contextul negocierilor viitorului Acord de Asociere şi conştietizăm pe deplin importanţa atribuirii acestui segment de negocieri unui caracter cît se poate de dinamic şi operaţional. În acest scop deja, în luna februarie curent RM va fi vizitată de un grup de experţi din partea UE în scopul evaluării stadiului nostru de pregătire pentru lansare a dialogului privind vizele. Ce intră în substanţa acestui dialog? Deci, noi trebuie să reformăm asemenea domenii importante precum managementul migraţiei şi azilului, gestionarea proceselor migraţionale, combaterea migraţiei ilegale şi a traficului cu fiinţe umane. Trebuie să asigurăm securitatea la frontierele RM precum şi securitatea documentelor noastre de călătorie, ori emiterea paşapoartelor cu date biometrice este o precondiţie importantă pentru a trece la regimul liberalizat de vize pentru toate ţările care parcurg acest drum. Combaterea corupţiei, crimei organizate, cooperarea poliţienească, deci toate aceste elemente sunt absolut indispensabile. În cadrul negocierilor vom ajunge la formule coordonate de angajamente din partea ambelor părţi. Moldova se va angaja de a reforma aceste domenii. UE prin intermediul dialogului pe problematica vizelor, se va angaja de asemenea a ne asista şi a contribui la avansarea standardelor şi performanţelor noastre pe segmentele menţionate. Deci, după încheierea vizitei acestui grup de experţi din nou vom coordona un şir de acţiuni foarte concrete pe care neîntîrziat vom începe a le implementa. Dacă vom demonstra că suntem pe deplin capabili de a reforma şi îmbunătăţi situaţia în aceste domenii, vom putea spera eventual la o foaie de parcurs pe care UE de regulă o oferă ţărilor care doresc liberalizarea regimului de vize pentru cetăţenii săi.
Această foaie de parcurs eventual va conţine şi o anumită cronologie, şi anumite semnale în ceea ce priveşte perioade de timp în care trebuie să continuăm şi, eventual să finalizăm aceste reforme pe care le demarăm în anul curent. Însă vreau să adaug din start că nu totul depinde doar de RM şi de eforturile noastre consacrate. Aceasta este o decizie politică în primul rînd din partea UE, din partea celor 27 ţări membre care au politici, abordări pe alocuri diferite, în problema mobilităţii în general ca un subiect important inclusiv politica în internă a fiecărei ţări, stat membru. Apropo, Italia se află printre ţările care din start au sprijinit şi n-ea încurajat să lansăm acest dialog pe marginea vizelor, în pofida faptului că avem un număr de cetăţeni foarte considerabil pe teritoriul statului italian. Deci spre surprindere, şi mai multe semne de întrebări şi mai multe formulări să zicem pe deplin justificate pe care am intrat în dialog cu aceste ţări, au parvenit din partea statelor, care din motive de politică internă, care nu au nimic în comun cu relaţiile cu RM le formulează într-o manieră mai rezervată şi care nu au emigranţi, diaspore din partea RM. Deci asta ţine de o decizie de consens din partea tuturor statelor membre ale UE şi pe măsură cum vom negocia cu Comisia Europeană prevederile viitorului nostru Acord, nu vom rata nici o şansă de a ne angaja în dialogul bilateral anume cu aceste ţări, care, la momentul actual au fost de acord privind lansarea dialogului în problematica vizelor cu RM, dar totodată este nevoie de aprofundarea relaţiilor noastre bilaterale pe domeniu justiţiei şi afacerilor interne cu aceste ţări ca să ajungem la un nivel de înţelegere şi ma avansat.
Petru Bogatu: Dl. Chirilă, Dan Dungaciu spunea că 3 ani negociază Ucraina acest acord, s-a împotmolit. Noi în cîţi ani reuşim să negociem acest Acord? Eu înţeleg că dna Gherman şi puterea politică se arată optimişti. Din punctul dvoastră de vedere, adică de cît timp vom avea nevoieşi cum ar putea situaţia din Ucraina, alegerile prezidenţiale, o eventuală instalare în funcţia de prezedinte a Ucrainei a lui Ianucovici chiar şi a Iuliei Timoşenco, deci cum pot toate acestea să se răsfrîngă asupra situaţiei de la noi, asupra integrării noastre europene?
Victor Chirilă: Într-adevăr, în cazul Ucrainei, Acordul de Asociere se negociază de mai mult de 3 ani, dar problemele. De fapt Ucraina urma să semne acest, preconiza să finalizeze negocierea în toamna anului trecut. Dar, din cauza problemelor politice interne, au rămas în urmă cu negocierea Acordului. Partea componentă a Acordului de Asociere este şi Acordul privind crearea zonei de liber schimb. Ori aici ei au rămas cu mult în urmă. S-a negociat doar 3 capitole din peste 10 capitole în total, capitole precum: proprietatea intelectuală, de exemplu foarte dificile, agricultura, au rămas neatinse şi industria, au rămas neatinse, şi acest lucru sigur a avut un impact negativ asupra mersului negocierilor, în general asupra Acordului de Asociere. Cred că în cazul nostru, p rocesul de negocieri ar putea să dureze mai repede, dacă, co p condiţie extrem de esenţială, dacă actuala Alianţă pentru Integrare Europeană va contiau să exite, va continua să funcţioneze coorent, va continua să facă faţă, să găsească modalităţi de a găsi consens în subiecte unde pot apărea divergenţe.
Valeriu Saharneanu: dacă vom urma proastele exemple ...
Victor Chirilă: Dacă vom urma proastele exemple ale Ucrainei, probabil că vo ajunge şi noi peste 3 ani spunînd că mai avem de negociat încă Acordul de liber schimb cu UE. Sau mai ştiu eu alta.
Valeriu Saharneanu: Alianţa, de calitatea ei depinde dacă Moldova va rămîne pe harta Europei sau harta va cădea jos, cum a spus Dan Dungaciu.
Victor Chirilă: Este un examen pentru noua generaţie de politicieni care apare acum. Să sperăm că raţiunea va domina, pentru a avea acest consens şi ca să prevaleze raţiunea este nevoie de comunicare chiar şi în probleme care există foarte mari divergenţe şi să fie ţinute în frîu ambiţiile politice care sunt fireşti pentru orice politician. De aceea cred că noi avem şanse să mergem mult mai repede decît Ucraina doar cu această mare condiţie. Dar, referitor la evoluţiile din Ucraina, indiferent cine va cîştiga, este părerea mea personală, indiferent cine va cîştiga, Ianucovici sau dna Timoşenco, integrarea europeană va rămîne pentru Ucraina un obiectiv dominant şi acest lucru trebuie exploatat de noi.
Faptul că ei vor avea o altfel de atitudine faţă de Rusia, este bine. Sunt probabil interese determinate de anumite grupe economice şi politice din Ucraina. Acest lucru iarăşi trebuie să fie luat în consideraţie de noi şi, de ce nu, poate exploatînd această predilecţie pentru integrarea europeană, şi ţinînd cont de relaţiile bune pe care Ucraina ar putea să le aibă cu Rusia, am putea să o angajăm mai mult în soluţionarea problemei transnistrene. Nu va fi uşor pentru că sunt o mulţime de mici probleme tehnice pe care urmează să le soluţionăm noi. Avem însă un atu în mînecă, se numeşte integrarea europeană, se numeşte UE. S-a demonstrat în trecut că împreună cu UE, dacă există un dialog trilateral cu Kiev-Chişinău- Bruxelles, se pot face lucruri bune şi EUBAM este un exemplu în acest sens, cu toate deficienţele pe care le are în continuare. Dar EUBAM este o prezenţă a UE în regiune şi există semnale că atribuţiile, rolul acestei misiuni vor fi extinse în viitor. Mai ales în contextul demarcării frontierii, EUBAM se pare că va fi implicat, unul din actorii acestui proces. Cred că nu ar trebui să exagerăm poziţia prorusă sau filorusă a viitoarei conduceri de la Kiev. Există cazul dlui Kucima, care a venit filorus şi a plecat ucrainean. Şi acelaşi lucru cu siguranţă va fi, ştiind bine faptul că dl. Kucima are sau avea o influenţă şi probabil că a păstrat această influenţă asupra dlui Ianucovici, cu siguranţă că lucrurile nu vor diferi foarte mult. Acum Ucraina nu este Rusia, este o societate civilă mult mai puternică, sunt nişte partide bine consolidate în regiune.
Petru Botatu:..sperăm că Moldova nu este Ucraina la proastele exemple zic, dar ...
Victor Chirilă: Rusia va avea probabil surprize după următorii ani.
Valeriu Saharneanu: Poate aflăm de la dna Gherman, cît de mult mizează pe efortul României ca să îndeplinim aceste condiţii, să le depăşim mai rapid, ca să putem realiza tot... luînd în vedere şi declaraţiile Bucureştiului şi ale lui Traian Băsescu, avînd în vedere că România este deja stat membru a UE, va fi avocatul? Să vedem deci postura de avocat.
Natalia Gherman: Bineînţeles că mizăm şi pe asistenţa României, şi pe asistenţa de fapt a tuturor statelor membre ale UE. La această etapă avem nevoie de acest ajutor şi în domeniul de consiliere politică, şi în domeniul de consiliere sectorială şi sîntem recunoscători UE pentru decizia de a trimite, la solicitarea guvernului RM, un grup de consilieri de rang înalt pe cele mai importante domenii care vor sta la baza procesului de negocieri. Deci, în timp de mai puţin de o lună, în Moldova va sosi un grup de consilieri de rang înalt, fiecare dintre ei va lucra la ministerele noastre, la insituţiile noastre implicate în procesul de negocieri şi această va reprezenta un ajutor direct persoanelor care iau decizii pe aceste segmente, şi care vor formula politicile sectoriale în concordanţă cu normele şi criteriile UE. În acelaşi timp, în cadrul Programului Parteneriatul Estic, a fost lansată iniţiativa privind consolidarea capacităţilor instituţionale în ţările membre ale Parteneritului, şi vreau să vă spun că RM prima a apelat la acest instrument. Ieri şi alaltăieri am fost vizitaţi de un grup de experţi din partea Comisiei Europene care au vizitat cel puţin 11 insituţii, ministere şi agenţii care vor negocia şi, ulterior, implementa prevederile viitorului Acord. Au fost identificate priorităţi şi necesităţi foarte de reformare şi consolidare a capacităţii instituţionale în aceste departamente şi agenţii. Va fi elaborat un plan cadru de reformă, de comun acord cu Comisia Europeană şi neîntărziat se va merge pe implementarea acestor prevederi. Ori asta implică nu numai reforma administrativă dar şi sporirea capacităţii capitalului uman.
Ne vom axa pe 3 domenii importante: reforma administrativă, după cum vam spus, şi agenţiile care sunt pe faza de executare, implementare; domeniul supremaţiei legii, drepturilor omului, libertăţilor fundamentale; şi, sporirea capacităţilor noastre pe segmentul comerţului. Deci aceşti 3 piloni vor fi foarte importanţi sub aspectul consolidării capacităţilor instituţionale şi a capitalului uman. Reformarea instituţiilor implicate în aceste 3 blocuri se va începe, după cum am menţionat, pe parcursul anului curent, va fi continuată pe măsură ce vom negocia Acordul de Asociere, astfel încît să ajungem la faza de implementare cu capacitatea sporită pentru a face acest lucru din toate punctele de vedere. Deci, contăm în continuare pe sprijinul şi pe asistenţa tuturor ţărilor membre ale UE şi a Comisiei Europene în general.
Petru Bogatu: Reforma administrativă, vă rog, pe scurt să punctaţi care ar fi priorităţile? Vă întreb asta pentru că pe acest drum, al reformei administrative în ultimii 20 de ani s-a mers şi înainte, şi înapoi, şi s-a luat-o şi hăisa, pardon, şi razna. Deci au fost diferite probleme. Deci pînă la urmă ne-a jucat festa situaţia sub toate aspectele date. Şi acum ne confruntăm şi cu o birocraţie excesivă, şi cu corupţie.
Natalia Gherman: Aici nu vom inventa nimic nou, ci vom prelua cele mai bune practici existente în statele membre ale UE, ţinîndu-se cont bineînţeles de specificul nostru şi de situaţia actuală, la moment. Vom merge pe optimizarea, ceea ce înseamnă reducerea numărului de instituţii, comasarea anumitor domenii din punct de vedere logic şi funţional, dar şi investirea în capacitatea persoanelor care lucrează şi vor lucra în aceste instituţii prin atragerea mai multor programe de instruire pe domeniile menţionate, schimburi de experienţă, de vizită. În ceea ce priveşte în primul rînd vizitarea insituţiilor omoloage din ţările membre ale UE şi preluarea experienţei la faţa locului, invitarea persoanelor, experţilor care vor face cursuri de instruire la noi în ţară, şi foarte multe alte domenii, descentralizarea ş.a.m.d. deci există un plan concret de acţiuni, ori această acţiune de consiliere de rang înalt care va sosi în curînd în RM ne va ghida în implementarea acestui plan de azi înainte pentru că ei sunt invitaţi în Moldova pentru cel puţin un an şi jumătate pentru a lansa procesul efectiv, astfel încît să-l putem continua ulterior.
Victor Chirila: Eu cred ca aici avem o problemă mare. Şi în trecut am asistat la diferite instruiri, experienţe, şi eu sunt unul din beneficiarii acestor cursuri de instruire, şi la Chişinău, şi la Viena, şi la Bruxelles, şi la Strasbourg şi sunt recunoscător pentru acestea. M-au ajutat să mă formez ca specialist atunci cînd funcţionam, lucram în Ministerul de Externe. Sigur este bine optimizarea instituţiilor, este un lucru foarte bun. Dar, mă tem că toată această asistenţă pe care UE ne-o oferă şi ne va oferi poate eşua. Şi va eşua pentru că avem un serviciu public nereformat, avem un serviciu public cu angajaţi care se duc la lucru de parcă s-ar duce la scos la carieră sare. De ce? Pentru că salariile sunt proaste, nu sunt motivaţi, adesea lucrează în aceeaşi funcţie ani la rînd, nu vîd nici o perspectivă. Deci lucrurile trebuie schimbate de noi, în primul rînd de guvern şi trebuie de început de la a crea o atmosferă, să creem nişte motivaţii mult mai practice pentru funcţionarii noştri şi să începem de la salarizare. Să începem să facem reforma salarizării, pentru că, vă dau un exemplu: în noiembrie am fost la o conferinţă la Bruxelles, şi cu această ocazie m-am întilnit cu un fost coleg de al meu de la Ministerul de Externe, care a lucrat la Ministerul de Externe în anii 90, pe urmă a lucrat în Balcani la Misiunea OSCE. S-a întors de la Misiunea OSCE în 2005, dacă nu greşesc la Ministerul de Externe. Dl. Stratan nici nu s-a uitat în ochii lui şi nici nu l-a primit practic şi i-a spus că nu are nici un job pentru el, nu are o funţie pentru el la Ministerul de Externe. Deci, un diplomat cu o carieră bogată diplomatică. Şi atunci a plecat la Bucureşti şi a aplicat pentru un post la Ministerul de Externe şi a fost acceptat. Acum lucrează la Ministerul de Externe în calitate de Secretar I. Deci el, în calitate de Secretar I la MAE a României are salariu de peste aproximativ 1500 de euro. Întrebaţi care este salariul unui Secretar I la MAE a RM? Probabil în jur de 300 dolari.
Petru Bogatu: Un politician german îmi spunea mai mulţi ani înainte, ca să combaţi corupţia, mai întîi trebuie să oferi salarii decente cel puţin, şi după asta porneşti la, pentru că pînă atunci nu ai nici o şansă. Şi ceea ce spuneţi este adevărat. Nu numai pe diplomaţi. Juriştii, economiştii, cu toţii cunpaştem oameni care au avut burse, au studiat în Occident, pe la Sorbona, în altă parte, şi acuma lucrează în România, în diferite ministere, poliţişti chiar. Cunosc oameni care au ajuns Înalţi ofiţeri de poliţie acolo. Nu numai corupţia Petru, eu cred că şi tragerea de inimă. Atunci cînd un funcţionar este motivat, îl trage inima să lucreze. Ori aşa, vine şi îşi petrece ziua pur şi simplu la o masă de birocrat şi... da, dar corupţia este cancerul, Valeriu, cancerul societăţii. De acord, dar eu zic că toate astea sunt împreună...
Victor Chirilă: O administrare eficientă a ţării să avem, trebuie să avem şi nişte oameni care vin la lucru nu flămînzi şi bine îmbrăcaţi şi care ştiu că îşi pot asigura familia din salariul pe care il primesc, pentru că nu au alte surse de venit. Şi atunci probabil corupţia şi dorinţa de a lua mită va fi mai mică sau va fi şi precauţia mai mare de a lua mită. De aceea, cred că problema salarizării, reforma salarizării pentru viitorii ani trebuie să fie o prioritate, dacă dorim într-adevăr să schimbăm lucrurile.
Valeriu Saharneanu: Dacă dorim într-adevăr să nu fie o foaie de hîrtie doar acest Acord de Asociere, dar într-adevăr să înregistrăm nişte progrese pe cest drum, sigur că trebuie să facem şi am sosit şi ora cînd trebuie să deschidem telefoanele. Dar mai avem o întrebare şi deschidem telefoanele. O întrebare şi pentru dna Gherman şi pentru dl. Chirilă. Eu înţeleg deci că trebuie să avansăm, trebuie să ne apropiem de standardele europene fără să avem obiectivul integrării. Dar noi nu suntem nici Norvegia sau Islanda care nu sunt membre ale UE, dar beneficiază, deci, de toate privilegiile de care se bucură UE. Eu înţeleg că şi Romano Prodi atunci cînd spunea că toate beneficiile le vom împărţi cu vecinii, mai puţin instituţiile. Dar, totuşi, specialiştii, analiştii, cei care analizează situaţia din ţările limitrofe UE şi care semnează Acorduri de Asociere sau alte documente de cooperare cu UE, spun că apare aşa-zisul efect al outsider-ului, deci cînd eşti legat sub toate aspectele economic, politic, psihologic de UE, dar oricum eşti ca un copil cu părinţi care nu-s ai tăi. Şi, deci, RM riscă şi ea să se pomenească şi ea o ţară foarte apropiată de UE, dar care va fi, totuşi, o ţară de mîna a doua. Nu vom avea senzaţia unei societăţi totuşi nedereptăţite?
Victor Chirilă: Eu cred că acum sarcina principală este să obţinem măcar ceea ce au Norvegia şi alte state care sunt într-un fel outsideri.
Petru Bogatu: Tocmai că Norvegia nu doreşte să devină, noi dorim. Ea este prea bogată, noi suntem prea săraci. Deci, vor fi părinţi vitregi pentru noi europenii sau nu?
Victor Chirilă: Pe măsură ce nevom conecta tot mai profund cu UE în diferite sectoare, cu siguranţă că şi viziunea UE asupra viitorului nostru se va schimba. Dar totul depinde de noi. Responsabilitatea este mai mare în cazul de faţă pentru politicienii noştri şi pentru noi, decît pentru politicienii României la vremea lor, în anii 90. De aceea trebuie trebuie să mergem pas cu pas să obţinem acest Acord de Asociere, să integrăm economia noastră în piaţa comună a UE, să conectăm sistemul nostru energetic la cel a UE, să schimbăm ecartamentul în primul rînd. Am vorbit aici de rolul României. Rolul României este foarte important. Dacă se doreşte o conectare reală, fizică a ţării noastre cu UE, se va face prin România, prin poduri, drumuri, căi ferate, prin sisteme energetice. Aici României îi revine un rol important. Nici Ungaria, şi nici Cehia, şi nici Polonia nu ne poate ajuta în sensul ăsta, dacă vrem să schimbăm ceva. Cu cît vom fi mai profund conecaţi cu spaţiul UE prin astfel de obiecte infrastructurale, cu atît inevitabil va fi şi perspectiva de a obţine integrarea politică în UE.
Valeriu Saharneanu: Mai prindem vreun tren? Că trenul României şi Bulgariei l-am scăpat.
Natalia Gherman: Eu aş spune că perspectiva europeană este foarte importantă şi ne va ghida în tot ceea ce întreprindem şi facem la moment şi acest aspect se va menţine permanent în demersul diplomatic al RM în dialogul cu UE, însă nu trebuie să pierdem timpul. Trebuie să începem implementarea profundă a reformelor în RM, astfel încît, peste ceva timp, putem demonstra că suntem într-adevăr eligibili pentru aderarea la UE ca un stat membru cu drepturi depline.
Petru Bogatu: Eligibili suntem toţi cînd cumpărăm un bilet de loterie să cîştigăm. Toţi cîştigă, unul cîştigă. Luăm telefoane. Vă rog la 884146, 422162. este cineva, aşteaptă de mult timp. Alo, bună ziua!
Vorbitor 1: Alo, bună ziua! Ion Mocanu. Ştiţi ce vaş spune eu: atita politică se face pe sama UE. Dar ştiţi asta se face în timp. Numai e cheltuială de bani. Dar cel mai bine ar fi dacă toţi politicienii vor lucra pentru reunirea Basarabiei cu patria mamă, cu România. Ar fi cu mult mai repede şi fără probleme.
Petru Bogatu: Am înţeles mesajul, dar vă rog întrebarea, dacă aveţi o întrebare.
Vorbitor 1: e chin şi numai bani cheltuiţi. Banii aceştia ar trebui dă vină la ţăranul de rînd. Dar noi ţinem atîţea politicieni pe care îi plătim.
Petru Bogatu: Da, mulţumim!
Vorbitor 1: Trebuie de unit cu România, de făcut nişte Comitete şi eu vă spun că numai asta ar rezolva cît mai repede şi cît mai ieftin.
Petru Bogatu: Pentru noi ieftin, dar pentru România ce facem noi? Oricum trebuie să ne aducem, dl. Chirilă, dna Gherman, nu trebuie să ne aducem la o condiţie, cel puţin la nivelul României, ca să nu provocăm răsturnarea României pe altă, ori România este ţară membră a UE, nu ca să umblăm prin sate şi să adunăm semnături daca ne unim. Nu ştiu dacă mai merge.
Valeriu Saharneanu: da, dar oricum îi rugăm pe radioascultători să pună întrebări. Noi suntem informaţi. Nu a fost o întrebare, a fost o afirmaţie.
Vorbitor 2: Alo! Bună ziua! De la Glodeni. Atenţia prioritară faţă de Acordul de Asociere cu UE nu va fi cumva în detrimentul cooperării bilaterale cu ţările din comunitatea europeană? De exemplu, după cum ştim, pînă în ziua de astăzi, Moldova are aşa Acord cu Portugalia, una din ţările mai vechi din Comunitatea Europeană, şi pare-mi-se cu încă o ţară. Asta-i una. Şi a 2 întrebare dna Gherman, vă rog frumos chiar să vă notaţi: debirocratizarea consulatelor şi ambasadelor. Credeţi-mă că să vii la 300 km la ambasadă pentru o ştampilă pentru care se cere 100 şi ceva de euro că ţi-o dă în regim de urgenţă mai cere încă ceva dublu, se dublează suma. Şi chair atitudinea faţă de populaţie, de băştinaşi, de moldovenii de acolo, cultura şi altele îi mult mai joasă faţă de funcţionarii din serviciile autohtone a ţării cu pricina. Vrasăzică asta e întrebare care numaidecît trebuie de hotărît pentru că populaţia care lucrează acolo legal, care au şi cetăţenie deacuma a ţării respective. Vrasăzică nu simt căldura şi atitudinea faţă de dînşii în aceste consulate care ar trebui să fie normală faţă de populaţia din Moldova. Vă mulţumesc!
Natalia Gherman: În primul rînd aş vrea să mă refer la prima afirmaţie şi să spun că dimpotrivă, negocierea şi implementarea Acordului de Asociere nicidecum nu va fi în detrimentul relaţiilor bilaterale ale RM cu ţările UE, ci va consolida substanţial această relaţie. Ori Comisia Europeană negociază cu noi acest acord în baza unui mandat foarte clar, care a fost oferit din partea celor 27 de ţări membre şi avansarea standardelor în toate domeniile menţionate la cele ale UE, ne va face mult mai compatibili cu partenerii din UE pe toate aspectele şi segmentele incluse în cadrul negocierilor. În ceea ce priveşte situaţia la ambasadele şi consulatele ale RM peste hotarele ţării, aici, din păcate, trebuie să constatăm că situaţia a fost nu din cele mai bune şi pozitive şi a fost acumulat, într-adevăr, un număr semnificativ de plîngeri din partea cetăţenilor noştri care se adresau la lucrătorii consulari ai Moldovei peste hotare. Actula conducere a Ministerului, dacă aţi observat, a lansat un proces de reformare profundă în primul rînd al misiunilor noastre de peste hotarele ţării. Au fost rechemaţi deja majoritatea şefilor misiunilor diplomatice şi consulare şi s-a mers pe schimbarea aprofundată a corpului ambasadorial. Sînt anvizajate mai multe proiecte de instruire adecvată a consulilor Moldovei peste hotarele ţării care trebuie să corespundă tuturor rigorilor şi criteriilor europene care trebuie să ajungă cu demersuri, cu mesaje şi cu interacţiune cu cetăţenii noştri peste hotare. Ambasadele noastre vor fi transformate şi trebuie să fie transformate în centre de dialog, de cooperare pentru cetăţenii noştri aflaţi în capitalele respective. În acest scop, apropo, vom deschide în anul curent şi prima reprezentanţă diplomatică la Madrid, unde avem o importantă diasporă moldovenească, un consulat la Iaşi. Deci lucru de schimbare a atitudinii şi abordării deja s-a pornit şi eu sper, cu asistenţa societăţii, va fi dus la bun sfîrşit, aşa cum ne-o dorim cu toţii.
Valeriu Saharneanu: Va fi de lungă durată. Dar cu tarifele, aţi putea foarte repede, foarte urgent să schimbaţi tarifele pentru serviciile pe care le oferiţi diasporei de acolo.
Natalia Gherman: Aşa este. Asta bineînţeles ţine de o anumită coordonare pe interior, iar totul este în mîinile noastre şi totul poate fi realizat.
Vorbitor 3: Alo! Bună ziua! Dnă viceministru, aţi amintit acum 2 clipe de Spania şi tocmai întrebarea mea se referă la Spania. În luna mai sau iunie, anul trecut, unul dintre viceminiştrii de externe de atunci şi-a efectuat o vizită la Madrid şi la întoarcere a declarat că s-a ajuns la o înţelegere cu autorităţile de acolo, că Spania mai reprezenta o ţară din spaţiul Shenghen care are ambasadă la Chişinău pentru a-i încredinţa eliberarea vizelor pentru Spania cetăţenilor moldoveni ca aceştia să nu plece la Bucureşti sau la Kiev. Acum în ultimul timp se vorbeşte despre, aţi spus si dvoastră numai ce, despre deschiderea ambasadei RM la Madrid, nu şi despre deschiderea ambasadei Spaniei la Chişinău. Şi mai există centrul comun de eliberare a vizelor la ambasada Ungariei. Spania nu se numără printre ţările acestea. Întrebarea mea: care dintre aceste variante, deschiderea ambasadei Spaniei la Chişinău, desemnarea unei ţări de către autorităţile spaniole care să elibereze vize pentru Spania, sau aderarea Spaniei la centru de vize de pe lingă ambasada Ungarie, deci care dintre aceste variante este mai realistă şi mai apropiată în timp? Mulţumesc!
Natalia Gherman: Vreau să confirm că toate aceste variante şi obţiuni fac parte din dialogul nostru bilateral cu autorităţile Regatului Spaniei. Aderarea Spaniei la centrul comun de eliberare a vizelor care funcţionează cu mult succes pe baza ambasadei Ungariei la Chişinău pare a fi o variantă realizabilă şi probabil cea mai scurtă, în ceea ce priveşte perioada de timp. După cum am menţionat, am făcut un efort major şi am luat decizia de a deschide ambasada Moldovei la Madrid. Deci, aşteptăm bineînţeles un demers similar, ceea ce ţine de baza de reciprocitate în efectuarea unor asemenea mesaje din partea Madridului. Acest demers încă nu a venit, dar vreau să vă asigur că în cadrul discuţiilor mele cu Secretarul de Stat pentru Afaceri Europene al Regatului Spaniei pe data de 26 şi 27 ianuarie curent eu cu siguranţă voi aborda şi acest aspect pentru că voi efectua o vizită de lucru în Spania. Printre subiectele pe care le voi aborda, după cum vam menţionat, va figura şi acest element foarte important. În rest, agenda discuţiilor mele cu partenerii spanioli se va referi, bineînţeles şi la priorităţile preşedenţiei spaniole la Consiliul UE. Ori lansarea negocierilor Acordului de Asociere a RM cu UE a coincis cu preluarea de către Spania a preşedenţiei la UE.
Vorbitor 4: Mariana. Vreau să vă întreb stimaţi domni dacă este suficient ca cei care negociază Acordul să fie doar nişte tehnocraşi mărunţi şi nu oameni care să aibă cel puţin idee de pericolul care ne paşte din est, oameni care nici măcar nu conştientizează importanţa României şi o pun pe acelaşi cîntar cu alte ţări? Dacă e suficient să fie doar nişte tehnocraţi şi dacă cu ei ajungem să intrăm în acel spaţiu valoric mult rîvnit de noi? Mulţumesc!
Victor Chirilă: Cred că sunt nişte diplomaşi bine pregătiţi în cadrul delegaţiei noastre pentru negocierea acestui Acord. De asemenea, sunt funcţionari din diferite ministere care ştiu foarte bine realităţile din diferite sectoare. Ori politicienii, mă îndoiesc că ştiu aceste lucruri. Dînşii sunt preocupaţi de plasarea direcţiilor prioritare, strategice ale ţării. Ei trebuie să se gindească la cele spuse de dvoastră, care sunt pericolele din partea estului, care sunt avantajele din partea vestului, care este importanţa României. Ei sunt cei care stabilesc mandatul pentru tehnocraţi. Tehnocraţii nu negociază din propria lor, eu ştiu, de pe pereţi. Ei sunt politicienii care stabilesc limitele şi conşinutul mandatului şi în baza acestui mandat dînşii negociază. Deci, cred că este un pic exagerată această temere că tehnocraţii care fac parte din delegaţie sunt nişte peroane ignorante. Dimpotrivă sunt nişte persoane bine alese şi cred eu că vor face faţă obiectivelor puse în faţă de politiceni.
Natalia Gherman: Şi eu aş vrea să adaug la formularea acestui răspuns. Deci, în echipa mea de negociatori sînt apropo, peste 50 de participanţi care reprezintă toate instituţiile naţionale implicate pe fiecare domeniu pe care l-am discutat. Deci majoritatea, chair toţi participanţii sunt la nivel de viceministru sau director, sau vicedirector de agenţie implicată. Şeful echipei de negociere este vicepremier, viceministru al Afacerilor Externe şi integrării Europene, dl. Iurie Leancă, şeful Comisiei Naţionale pentru integrare europeană este primul-ministru al RM, dl. Vlad Filat. Cum a spus şi colegul meu, Victor Chirilă, mandatul nostru la negocieri este elaborat de toate structurile puterii pentru că negociază executivul şi Acordul de Asociere între RM şi UE de fapt este un Acord între Guvernul RM şi UE. Iar, vreau să menţionez în acelaşi context că în elaborarea acestui mandat şi pe parcursul negocierilor, noi avem un obiectiv foarte clar şi pe care am început să-l implementăm- de a consulta societatea civilă în cadrul grupului de lucru privind contactele interumane, noi vom aborda dialogul cu UE, în elaborarea şi implementare politicilor în domeniul soccietăţii civile. Şi acest Consiliu de Participare care este compus din mai multe fundaţii şi ONG-uri creat la sfîrşitul anului trecut pe lîngă Guvernul RM, este un participant foarte activ pe segmentul respectiv. Societatea va fi informată şi prin intermediul mass-media şi contăm foarte mult pe interesul şi pe sprijinul pe care ne-ar putea acorda mass-media în promovarea obiectivelor acestui proces şi în informarea corectă a cetăşenilor despre fiecare etapă a negocierii Acordului de Asociere .
Vorbitor 5: Buză ziua dl. Saharneanu! Bună ziua dvoastră şi la toţi invitaţii dvoastră! Am către dvoastră li către multstimata dnă Gherman căte o întrebare. Referitor la postul dvoastră, dl Saharneanu: în Chişinău şi în toată republica cînd o să fie Vocea Basarabiei în fiecare casă?...
Valeriu Saharneanu: Am să răspund luni dimineaţă...
Vorbitor 5: Mulţumesc!
Către dna Gherman: dna Gherman, se ştie foarte bine că în perioada alegerilor din aprilie şi iulie 2009, foarte mulţi concetăţeni ai noştri care se află peste hotare, în special în Dublin, în Irlanda de multe ori au apelat către fosta guvernare comunistă de a fi organizate alegeri şi în aceastî ţară, fiindcă acolo sunt foarte şi foarte mulţi cetăţeni de ai noştri. Eu consider că dacă nu 100, 99% din aceşti concetăţeni ai noştri au viziuni democratice. Cum credeţi dvoastră, anul ăsta o să fie organizate alegeri în această ţară? Poate este cazul de înfiinţat o ambasadă poate un consulat, pentru că apar foarte şi foarte multe probleme care practic nu ţine piept ambasada din Marea Britanie dacă se duce o dată în 3luni sau chair şi într-o lună, nu ţine piept la toate întrebările care apar.
Valeriu Saharneanu: Încă nu ştim dacă anul acesta vor fi alegeri, nu-i bătut în cuie.
Natalia Gherman: Întrebarea este pertinentî într-adevăr şi creau să vă asigur că instituţia pe care o reprezint este pe deplin conştietă de importanţa asigurării unui proces electoral şi a votării cetăţenilor noştri la un eventual scrutin viitor în condiţii mult mai bune în comparaţie cu scrutinele precedente. Deci, aici este nevoie iarăşi de o interacţiune şi o cooperare cu partenerii noştri străini, pentru că deschiderea secţiilor de votare pe perioada electorală în ţările unde nu avem ambasade sau consulate, ţine de aranjamentele bilaterale şi este parte a negocierilor cu fiecare stat aparte. Dar, examinăm cu cea mai mare atenţie şi practicile existente în alte ţări de asigurare a votării electronice. La momentul actual studiem experienţa Estoniei care, a avansat considerabil în realizarea acestui obiectiv pentru comunităţile estoniene de peste hotarele ţării. Ori Estonia este şi ea un stat mic care nu dispune de o reţea mare de ambasade şi consulate în toat statele lumii. Vom avea nevoie şi de sprijimul Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie, şi, nu în ultimul rînd, a Comisiei Europene. Comisia Central Electorală din RM la insistenţa şi la propunerea noastră deja examinează un şir de proiecte în acest sens. Şi, este important, ca pînă la viitorul scrutin, aceste elemente noi, aceste modificări să fie adoptate în legislaţia nostră electorală, în Codul Electoral.
Valeriu Saharneanu: Foarte importante informaţii ne spuneţi aici. A fost ultima întrebare, da? Acum trebuie să cunoaşteţi rezultatele ultimului sondaj care a fost dat publicităţii ieri. Iată întrebarea: în cazul în care duminica viitoare sunteţi chemaţi la urne ca să votaţi aderarea RM la UE, cea mai mare parte- 61% răspund DA, 15% răspund- NU, adică sunt împotrivă, 5 %din cei intervievaţi nu ar participa la vot, 19 % din respondenţi nu au fost în stare să exprime limpede care ar fi opţiunea lor. Este important 61% ştiu ce au de făcut, ştiu că integrarea europeană este o soluţie pentru RM, dar vedeţi că este şi o bună parte din electoratul nostru care.
Petru Bogatu: Este adevărat că în alte dondaje făcute de alte instituţii..
Valeriu Saharneanu: Dar este foarte important să vă spun şi despre relaţiile cu ţările vecine. Iată cu România au votat că sunt relaţii bune 76%, dar vă amintiţi în iulie 2009, aceste relaţii erau calificate drept bune şi foarte bune de doar 22% din respondenţi. Iată un salt. Acum sunt 76%. Şi un ultim mesaj acuma, la final de emisiune. Cum vedeţi RM pe acest drum european într-un viitor previzibil? Asta ne interesează foarte pe scurt, pentru că după ce i-am convins pe radioascultători că depunem eforturi şi că RM are toate şansele să se apropie de UE.
Victor Chirilă: Eu văd un an plin de provocări pentru AIE şi în primul rînd va trebui să facă faţă noului val de scumpiri care a apărut acum. Cu siguranţă, am observat că mulţi cetăţeni înţeleg că nu guvernul este de vină, nu acest guvern este de vină pentru aceste scumpiri. Factorul extern este. Dar acest lucru nu trebuie să-i liniştească pe autorităţi. Această viziune se poate schimba, starea de spirit se poate schimba foarte rapid, dacă guvernul nu va lua nişte măsuri ca să atenueze efectul negativ al acestor scumpiri în următoarele luni sau pe parcursul anului. Nu exclud că situaţia economică s-ar îmbunătăţi datorită faptului că şi regiunea iese încet, încet din criză şi datorită asistenţei financiare pe care o vom primi. Plus sunt probleme legate de reforma constitutională care, iarăşi, nu totul este clar cum decurge lucrurile. Sunt multe elemente ce ţin de această reformă care ar putea să creeze anumite tensiuni între partidele Alianţei. Plus la aceasta, iarăşi, nu este clar, vom avea sau nu vom avea alegeri, nu este o opţiune coerentă, clară din partea tuturor partidelor. Foarte multe incertitudini, dar cu siguranţă dialogul este soluţia, dialogul dintre cele 4 partide este soluţia la toate aceste probleme şi raâiunea. Şi eu sper că actuala generaţie de politicieni înţelege acest lucru. Altfel cred că, dacă societatea se va dezamăgi în ei, se va dezamăgi nu numai de integrarea europeană dar şi de generaţia care promovează această idee şi cred că este cel mai grav lucru care s-ar putea întîmpla. Şi eu sper foarte mult căa acest lucru nu se va întîmpla.
Natalia Gherman: Şi eu aş conta foarte mult pe înţelegerea societăţii a sfidării şi dificultăţilor pe care, cu siguranţă, le vom confrunta în procesul integrării europene. Însă trebuie să înţelegem cu toţii că nu există altă cale ,acest porces este ireversibil şi acest proces ne va conduce la acea asociere politică, integrare economică cu UE, fără de care nu putem conta eventual la aderarea la acest spaţiu comun de valori, ceea ce este UE şi unde trebuie să ne regăsim şi noi, RM, un loc bine meritat. Vă mulţumesc.
Petru Bogatu: Şi noi vă mulţumim! Cred că aici punem punct emisiunii. Vă amintesc, la emisiunea noastră- Istoria în mişcare- în această sîmbătă au participat dna Natalia Gherman, viceministru al Afaceriloir Externe şi Intergrării Europene şi domnul Victor Chirilă, director executiv al Asociaţiei pentru Politică Externă. Petru Bogatu, Valeriu Saharneanu vă urează o zi bună în continuare.
