Oficialităţi de la Chişinău au anunţat apariţia unor obstacole pentru includerea raioanelor Camenca şi Râbniţa în viitoarea euroregiune „Nistru”. Tiraspolul insistă ca cele două raioane să fie trecute în actele de fondare a euroregiunii cu menţiunea că sunt ale „republicii moldoveneşti nistrene”. Proiectul euroregiunii Nistru a fost lansat acum un an de Ucraina şi Republica Moldova, cu susţinerea Uniunii Europene şi prevede cooperarea la nivel local în diverse domenii – de la comerţ şi liberă circulaţie, până la proiecte ecologice sau culturale. Participanţii la euroregiune vor putea avea acces la fonduri europene de mai multe milioane de euro.

Noul episcop al Tiraspolului şi Dubăsarului Savva, numit în această funcţie pe 5 martie de sinodul bisericii ortodoxe ruse, a ţinut, joi, prima slujbă în catedrala din Tiraspol. În aceeaşi zi, fostul ierarh Iustinian, care a condus eparhia transnistreană a Mitropoliei Moldovei timp de 12 ani, l-a prezentat pe Savva liderului administraţiei transnistrene Igor Smirnov. Episcopul Savva a spus că a fost primit cu multă căldură de enoriaşi, dar şi de Sminrov, de la care a auzit multe cuvinte de bine la adresa fostului episcop. „Acum ne rămâne doar să continuăm faptele pe care el le-a început, spre binele poporului transnistrean”, a declarat episcopul Savva, citat de serviciul de presă al administraţiei transnistrene. Alegerea lui Savva a fost susţinută în şedinţa sfântului sinod de la Moscova şi de Mitropolitul Moldovei Vladimir.

Presedintele american Barack Obama a declarat ca una din prioritatile administratiei este sa impiedice Iranul sa obtina sau sa produca arme nucleare. Daca Iranul produce o bomba nucleara, a avertizat Obama, intregul Orient Mijlociu va intra intr-o cursa a innarmarii. De accea, Statele Unite sunt pregatite sa impuna, impreuna cu aliatii, sanctiuni agresive impotriva Iranului. Mai mult, Obama a precizat ca toate optiunile raman deschise, cand vine vorba de rezolvarea problemei iranienie. Pe de alta parte, la Moscova, premierul rus Vladimir Putin a anuntat ca prima centrala nucleara iraniana va functiona de la vara. Rusia a sprijinit Iranul sa contruiasca controversata centrala nucleara de la Busher.

Uniunea Europeană a cerut Georgiei să nu tensioneze situaţia din regiune, după ce o televiziune de la Tbilisi a transmis un fals reportaj despre o nouă invazie rusească. Aflat în vizită la Burxelles, premierul georgian Nika Gilauri a spus că falsul reportaj va fi obiectul unei anchete.

Venezuela şi Republica Belarus au încheiat mai multe acorduri economice în timpul vizitei preşedintelui Alexander Lukashenka la Caracas. Lukashenka a spus că ţara sa va lansa proiecte mixte cu Venezuela în domeniul gazelor şi petrolului, dar şi în modernizarea infrastructurii locale. Belarus ar urma să primească din Venezuela 80.000 de barili de ţiţei pe zi, începînd din luna mai. Republica Belarus este dependentă energetic în mare măsură de Rusia, dar în ultima vreme face eforturi să-şi diversifice sursele de energie.

Câteva mii de oameni au protestat în oraşul Lviv din vestul Ucrainei împotriva noului ministru al educaţiei Dmitro Tabachnyk care s-a pronunţat pentru o mai largă folosire a limbii ruse. Protestatarii îl acuză pe ministru că ar planifica o campanie împotriva limbii ucrainene şi că ar dori să acorde rusei un statut egal.

Şi tot săptămâna trecută, noua majoritate parlamentară din Ucraina a anuntat că va adopta o lege care va interzice ţării să se alăture vreunei alianţe militare, cum ar fi NATO. Este de aşteptat că decizia va fi salutată de Moscova. Legea, a precizat preşedintele Ianucovici, va întări statutul Ucrainei de ţară „nealiniată”.

-------------------------------------------------------------------------------------------
 
Diplomaţia europeană şi cea moldovenească depun eforturi să obţină includerea a cel puţin două raioane transnistrene – Camenca şi Râbniţa – în euroregiunea Nistru, care urmează să fie creată până la finele acestui an. Ultimele evoluţii legate de pregătirea acestui ambiţios proiect european demonstrează că procesul va fi unul dificil.

Tiraspolul cere ca în documentele de creare a euroregiunii să fie menţionată apartenenţa raioanelor Camenca şi Râbniţa la „republica moldovenească nistreană”, condiţie pe care Chişinăul nu o poate îndeplini, pentru că o entitate nerecunoscută nu poate să figureze într-un document internaţional.

Iată ce a declarat în legătură cu aceasta, Europei Libere, şeful biroului pentru reintegrare al guvernului Republicii Moldova, Ion Stăvilă: „Suntem dispuşi să manifestăm o flexibilitate cât se poate de mare, dar există o limită a flexibilităţii noastre, deoarece ea nu trebuie să aducă atingere principiilor fundamentale de care ne ghidăm în procesul de reglementare şi anume respectarea suveranităţii şi integrităţii Republicii Moldova”.

Amintim că ideea înfiinţării euroregiunii Nistru a fost lansată acum un an de autorităţi din Ucraina, Moldova şi Transnistria, cu susţinerea Comisiei Europene. Ea urmează să includă 3 raioane din dreapta Nistrului, raioanele Camenca şi Râbniţa de pe malul stâng, iar din partea Ucrainei – regiunea Viniţa. În decembrie anul trecut, miniştrii de externe de la Chişinău şi Kiev au semnat o declaraţie prin care anunţă oficial intenţia creării Euroregiunii Nistru şi se solicită susţinerea financiară şi tehnică a Uniunii Europene, prin mecanismele Parteneriatului Estic.

Despre impasul în care a ajuns procesul de constituire a acestei platforme de cooperare regională şi posibile soluţii discutăm astăzi cu invitata noastră, economista Galina Şelari, director-executiv al Centrului de Investigaţii Strategice şi Reforme. Dnă Şelari, cum aţi comenta situaţia creată după mai bine de un an de eforturi susţinute pentru lansarea euroregiunii?

Galina Şelari: „În principiu, această ştire cu nuanţă negativă din istoria nenăscutei încă euroregiuni Nistru este caracteristică, într-un sens anume, pentru dialogul oficial dintre malurile drept şi stâng ale Nistrului. Din păcate, devine deja o tradiţie când, s-ar părea că ajunşi la numai o jumătate de pas de compromis, una dintre părţi – şi nu contează care anume, atunci când compromisul nu este atins - începe să manifeste inflexibilitate, adesea nemotivat, şi atunci problema, actuală şi foarte importantă pentru scopul comun, pentru conducerea de pe malurile stâng şi drept ale Moldovei – care înseamnă grija faţă de oameni, totul pentru bunăstarea şi în numele oamenilor, aşa şi rămâne nesoluţionată”.

Radu Benea: De ce anume forma unei euroregiuni a fost aleasă pentru realizarea acestor scopuri comune, cum le-aţi numit, ale autorităţilor de pe ambele maluri ale Nistrului şi în ce mod concret s-ar putea manifesta interesul lor comun?

Galina Şelari: „Prima euroregiune – nu vă speriaţi – a apărut în 1953, de aceea ele au o istorie lungă. Există deja două asociaţii internaţionale a euroregiunilor, unde se poate face schimb de experienţă. La baza conceptului de euroregiune a fost pusă o idee simplă: să fie create condiţii pentru dezvoltarea unor teritorii de frontieră care, în virtutea unor tradiţii sau circumstanţe istorice, au aparţinut ba unui stat, ba altuia – depinde numai de punctul de referinţă – şi asemenea teritorii pe bătrânul continent european sunt foarte multe, dar ele au interese comune, tradiţii, relaţii foarte adânci, istorice, ş.a.m.d. Şi acest lucru mi se pare foarte important, pentru că scopul oricărei euroregiuni este, în primul rând, ridicarea bunăsării, stabilirea dialogului, aprofundarea lui, eliminarea barierelor vamale acolo unde există şi asigurarea celor patru libertăţi economice fundamentale. De aceea, toate aceste principii ce stau la baza concepţiei euroregiunii ni se potrivesc cât se poate de bine”.

Radu Benea: Cum anume, într-o regiune de conflict?

Galina Şelari: „Din perspectiva stării conflictuale ce există din păcate şi pe care este absurd să o negăm, euroregiunea poate deveni un fel de proiect pilot în cadrul căruia pot fi eliminate acele bariere vamale care există de facto între maluri, pot fi eliminate de facto barierele în calea circulaţiei persoanelor, iar aceste bariere există, poate fi simplificată circulaţia mărfurilor între Moldova şi Transnistria, între Moldova, Transnistria şi Ucraina. Iată, în opinia mea, acele scoputi nobile care sunt îndreptate cu adevărat spre îmbunătăţirea vieţii oamenilor, într-un mod foarte concret”.

Radu Benea: Dnă Şelari, aţi putea să aduceţi nişte exemple de cooperare rezultativă în cadrul unor euroregiuni din spaţiul estic?

Galina Şelari: „În Est, cei mai activi participanţi ai unor euroregiuni sunt: Belarus – pe care aş menţiona-o în primul rând, Rusia şi Ucraina. Există mai mult de 10 euroregiuni la care participă ţări membre ale CSI. Prima a fost creată între Ucraina şi Polonia în 1993 şi de atunci se dezvoltă cu succes. Acum, membri activi ai euroregiunilor sunt şi teritorii ale Federaţiei Ruse, în tandem cu Ţările Baltice - Kaliningrad şi regiunea Pskov, precum şi Karelia, în tandem cu Finlanda. Regiunile se dezvoltă foarte bine şi nimănui nici nu-i trece prin cap că un teritoriu sau altul, din această cauză, va trece în componenţa altui stat! Deşi toţi aceşti participanţi ai mişcării euroregiunilor, în diferite perioade istorice, au făcut parte ba dintr-un stat, ba din altul. De aceea, cred că înfiinţarea euroregiunii Nistru pentru „asimilarea” unuia sau altuia într-o direcţie sau alta este, mi se pare, ceva cu totul absurd. O asemenea abordare, sunt convinsă, reflectă dorinţa cuiva de a găsi motive pentu a zice „nu”. Există o vorbă veche: vrei să rezolvi o problemă – găseşti soluţia, nu vrei – găseşti motive. Eu cred că în cazul de faţă avem de-a face cu motive”.

Radu Benea: Ținând cont de actuala stare de lucruri din economiile Moldovei, Transnistriei şi Ucrainei, cât de motivate ar fi cele 3 părţi să se implice într-o asemenea formă de cooperare ca euroregiunea?

Galina Şelari: „Criza pentru ţări e ca o boală grea pentru om. Dacă omul luptă cu boala, asta îl determină să-şi schimbe radical atitudinea faţă de sine, faţă de cei din jurul său şi îl forţează de multe ori să acţioneze altfel. De aceea, este evident că şi pe malul drept şi pe malul stâng al Nistrului e nevoie de schimbarea concepţiei, atitudinii. Cu structura economică pe care o avem în prezent, fără să schimbăm nimic, noi nu vom avea o dezvoltare durabilă. Şi eu cred că acest lucru este înţeles pe ambele maluri ale Nistrului, nu numai pe teritoriul moldovean, dar şi pe cel ucrainean. La această concluzie a ajuns şi conducerea tuturor participanţilor la euroregiune, ca şi donatorii noştri externi. Da, motivele sunt diferite, nivelul de dezoltare al raioanelor este diferit şi e clar că şi efectele vor fi diferite, dar toţi înţeleg nevoia schimbării. Şi poate că tocmai aceasta este şansa pe care situaţia noastră complicată ne-o oferă acum să schibăm ceva. Măcar pe un teritoriu separat. Dar haideţi să privim acest proiect ca pe unul de încercare şi să vedem ce va ieşi: dacă nu vom încurca, ci vom ajuta”.

-------------------------------------------------------------------------------------------

Pe 28 martie, în regiunea transnistreană, vor avea loc alegeri locale. Numărul exact al candidaţilor la funcţiile de deputaţi în consiliile raionale şi orăşeneşti şi de şefi ai administraţiilor săteşti nu este cunoscut deocamdată, deşi până la alegeri a mai rămas doar o singură săptămână. Potrivit Comisiei Electorale Centrale de la Tiraspol, întârzierea este datorată numeroaselor procese judiciare în care concurenţii electorali îşi apără dreptul de a fi aleşi. Interesul populaţiei din regiune faţă de campania electorală şi dorinţa de a participa la aceste alegeri diferă de la o localitate la alta. Detalii are colega mea, Diana Răileanu.

În timp ce la Tiraspol, principalul oraş din Transnistria, cursa pentru fotoliul de deputat în consiliul orăşenesc este în toi, la periferiile regiunii acest proces decurge mult mai anemic. Pentru locuitorii orăşelului Pervomaisk, din raionul Slobozia, de exemplu, viitoarele alegeri în administraţia locală nu par să le inspire prea multe speranţe în schimbare. Niciun afiş sau panou electoral nu trădează faptul că în această săptămână campania electorală se află pe ultima sută de metri. Atributele electorale lipsesc, pur şi simplu, de pe străzile oraşului.

Oamenii spun că politica nu-i interesează. Majoritatea afirmă că nici nu cunosc cine sunt candidaţii. Cu toate acestea, ei spun că şi-ar dori foarte mult ca noii aleşi locali să lucreze cu mai multă râvnă.

„Nu se întâmplă mai nimic. Nu se prea vede ca deputaţii să lucreze”.

„Nu ştiu prea multe despre candidaţii înscrişi în campanie, nu am cunoscut pe niciunul dintre ei”.

„Îi cunosc pe candidaţi şi voi participa neapărat la alegeri. Promit multe, dar câte or să facă? Avem atâtea probleme. Acoperişurile şi subsolurile caselor sunt în stare deplorabilă. Poate că vor aloca, în sfârşit, mijloace financiare pentru a le repara. Poate, îi vor ajuta pe cei de la gospodăriile comunale să-şi primească salariile restante”.

Pasivitatea electoratului poate fi explicată oarecum prin faptul că mulţi dintre locuitorii orăşelului Pervomaisc, situat la graniţă cu Ucraina, lucrează în ţara vecină. Acolo îşi pot găsi mai lesne un loc de muncă, care, pe deasupra, este mai bine plătit decât în Transnistria.

Alexandru Craciun locuieşte în Pervomaisc de mai bine de 20 de ani. El consideră că oamenii nu ar trebui să fie indiferenţi faţă de faptul cine şi cum le va reprezenta interesele în consiliile locale.

„Nu-i cunosc pe deputaţii anteriori, dar e vina mea. Politica mă interesează într-o măsură foarte mică. Îi cunosc pe doi dintre noii candidaţi. Am văzut nişte fluturaşi electorali. Campania electorală e destul de anemică şi e păcat. De asta depinde viitorul nostru. Oamenii însă nu-şi dau seama. Trebuie să înţeleagă că e important să participe la alegeri chiar dacă votează împotrivă, pentru că dacă altcineva în locul tău va vota pentru un candidat nedemn va fi cu adevărat grav”.

Actualele alegeri în consiliile locale pot deveni un soi de repetiţie generală a viitoarelor alegeri parlamentare, care se vor desfăşura în regiunea transnistreană în luna decembrie. Conform prognozelor, rata de participare la alegerile locale din martie va fi foarte joasă şi ar putea să nu depăşească 25 la sută. Şeful administraţiei orăşeneşti de la Tiraspol, Victor Costârco, le-a cerut conducătorilor întreprinderilor să asigure prezenţa alegătorilor la vot. Alegerile pot fi declarate valide dacă la acestea vor participa cel puţin un sfert din electoratul regiunii.