Diplomaţi ai celor 27 de ţări din Uniunea Europeană s-au întâlnit luni în Polonia cu omologii lor din şase foste republici sovietice, între care Moldova, incluse în programul Parteneriatul Estic. Organizată cu doar câteva zile înainte de summit-ul Uniunea Europeană-Rusia, de pe 31 mai-1 iunie, la Rostov-pe-Don, întîlnirea de ieri a avut scopul să arate sprijinul european pentru vecinii estici mai mici. Dar în lipsa unor iniţiative noi din partea Uniunii Europene, precum şi a mai multor miniştri de externe din ţările participante, evenimentul a fost mai puţin convingător decât se intenţiona. Alexandru Eftode rezumă relatarea primită de la corespondentul Europei Libere pe probleme europene, Ahto Lobjakas.

Întâlnirea de ieri, prima de acest fel în ultima jumătate de an, a avut o încărcătură simbolică pe care au încercat să o sublinieze mai multe ţări europene. Noile ţări membre precum şi deţinătoarea preşedinţiei rotative a Uniunii Europene, Spania au dorit să se asigure că Parteneriatul cu vecinii mai mici nu va fi umbrit de acordul aşteptat la apropiatul summit Uniunea Europeană-Rusia. La Rostov-pe-Don, peste o săptămână, se va anunţa cel mai probabil un plan de acţiuni pentru anularea regimului de vize între Uniunea Europeană şi Rusia.

Aşa încât, ministrul spaniol de externe, Miguel Angel Moratinos a descris întrevederea de ieri în staţiunea poloneză Sopot drept un semn al angajamentului european pentru întărirea relaţiilor cu Ucraina, Moldova, Republica Belarus, Georgia, Armenia şi Azerbaijanul. Moratinos a spus că este un gest politic prin care Uniunea Europeană a demonstrat că Parteneriatul Estic este una din priorităţile sale principale.

Cu toate acestea, Uniunea Europeană a evitat la convorbirile de ieri să dea asigurări Moldovei sau Ucrainei că vor ajunge înaintea Rusiei la un regim fără vize cu Uniunea Europeană – un subiect cu o încărcătură simbolică deosebită. Comisarul european pentru extindere, Stefan Fuele a spus că între ţările Parteneriatului Estic cea mai avansată în dialogul pentru ridicarea vizelor este Ucraina, care poate primi şi ea un plan de acţiuni, dar la două săptămâni după Rusia. Comisarul Fuele a spus că este un subiect complicat din punct de vedere tehnic şi sensibil din punct de vedere politic. Însă dialogul cu Ucraina a ajuns în punctul în care ţara poate primi un plan concret de acţiuni, lucru despre care Fuele a spus că speră să se întâmple la o conferinţă la mijlocul lunii iunie.

Moldova este următoarea la rând şi poate primi o foaie de parcurs mai târziu anul acesta. Georgia se afla doar la etapa unui acord de facilitare a obţinerii vizelor, Armenia şi Azerbaijanul se pregătesc doar de un regim simplificat. Toate cinci fie au început, ca în cazul Moldovei şi Ucrainei, fie aşteaptă să înceapă negocieri cu Uniunea Europeană pentru semnarea acordurilor de asociere, ceea ce le va permite să semneze şi acorduri de comerţ liber.

Cât despre Republica Belarus, ea nu primeşte nici un fel de asistenţă europeană din cauza refuzului preşedintelui Alyaksandr Lukaşenka să organizeze alegeri libere şi corecte.

Parteneriatul Estic a fost lansat în mai anul trecut la iniţiativa Poloniei şi Suediei, dar ţările sudice ale Uniunii Europene îl privesc ca pe un competitor nedorit pentru iniţiativele de strângere a legăturilor cu vecinii de peste Mediterană. Franţa şi Germania par îngrijorate că Parteneriatul Estic poate complica relaţia crucială şi strategică a Uniunii Europene cu Rusia. Aceste tensiuni s-au făcut simţite şi în culisele reuniunii de ieri de la Sopot. Printr-o decizie de ultim moment, înalta reprezentantă europeană pentru afaceri externe, Catherine Ashton s-a abţinut să participe, permiţîndu-i comisarului pentru extindere Fuele s-o reprezinte. Absenţa lui Catherine Ashton de la Sopot înseamnă că nici unul din reprezentanţii europeni care au participat la întâlnirea cu partenerii estici nu va merge la summit-ul cu Rusia de la Rostov-pe-Don. Ashton va fi singura dintre înaltele oficialităţi europene care va călători în Rusia la summit.