Rom Eng
Benzi RSS
Prima / Opinii/Comentarii / Un gest de bunăvoinţă sau o lovitură pentru Sheriff? Radio Europa Liberă. 23.01.2012.
Un gest de bunăvoinţă sau o lovitură pentru Sheriff? Radio Europa Liberă. 23.01.2012.
Versiune tipar
26.01.2012

Noul lider transnistrean Evgheni Şevciuk a scutit produsele moldoveneşti de taxa de 100 de procente. Înaltul Comisar pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, Thomas Hammarberg, a vizitat Tiraspolul. Şi ce spune practica internaţională despre misiunile de menţinere a păcii?

Aşa cum a promis în campania electorală, noul lider al Transnistriei, Evgheni Şevciuk, a anulat taxa de 100 de procente impusă mărfurilor moldoveneşti de către fosta administraţie. Iar noul premier al regiunii, Piotr Stepanov, a criticat politica „izolării economice” promovată de fostul regim al lui Igor Smirnov.
 
Amintim că taxa de 100 de procente la mărfurile moldoveneşti a fost introdusă în martie 2006 de Igor Smirnov, ca răspuns la ceea ce Tiraspolul numeşte blocada economică a regiunii. Pe 3 martie 2006, Moldova şi Ucraina au obligat exportatorii transnistreni să joace după reguli de comerţ internaţionale şi să intre în câmpul legal, înregistrându-se la Chişinău.
 
Măsura restrictivă impusă de Smirnov i-a afectat însă, mai mult, se pare că tot pe transnistreni: în primul rând, întreprinderile ce aduceau materie primă de pe malul drept al Nistrului, inclusiv cele gigant, cum este şi fabrica de textile Tirotex, a fost afectată şi reţeaua de comerţ ce comercializa produse alimentare şi alte mărfuri moldoveneşti, dar şi micii negustori transnistreni care supravieţuiau din comerţul între cele două maluri ale Nistrului.

Economistul transnistrean Serghei Melnicenko crede şi el că regiunea transnistreană va avea numai de câştigat din anularea taxei de 100 de procente la mărfurile moldoveneşti.

Serghei Melnicenko: „Cred că această măsură va permite mărfurilor moldoveneşti să concureze mai mult pe piaţa de consum. În culisele puterii de la Tiraspol circulă şi părerea că măsura ar fi îndreptată de fapt împotriva binecunoscutei companii Sheriff din Transnistria, care se ocupă de importul şi livrarea unor mari cantităţi de produse alimentare. Eu cred că nu se poate exclude acest fapt şi că măsura respectivă ar fi o tentativă de a liberaliza piaţa produselor alimentare. O ofertă mai bogată creează o mai mare concurenţă pe piaţă, ceea ce ar putea să ducă la scăderea preţurilor. Şi o asemenea versiune nu se poate exclude.”
 
Amintim că firma Sheriff despre care se spune că ar sta în spatele partidului Obnovlenie l-a sprijinit în campania electorală din decembrie în Transnistria pe Anatoli Kaminski, oponentul lui Evgheni Şevciuk, devenit între timp noul lider al administraţiei regiunii.
 
Serghei Melnicenko e de părere că anularea taxei de 100 de procente nu va putea să determine Chişinăul să renunţe la actualul regim de comerţ pentru agenţii economici din Transnistria, introdus în 2006. De aceea, o miză mai realistă pentru Tiraspol ar putea fi reluarea circulaţiei mărfurilor pe cale ferată prin regiune şi exportul lor direct în Ucraina, fără a ocoli, cum se întâmplă în prezent, câteva sute de kilometri ca să ajungă în vama moldo-ucraineană. De altfel, este o distanţă pe care sunt nevoiţi să o parcurgă, ocolind Transnistria, şi exportatorii moldoveni.
 
Serghei Melnicenko: „Este cea mai actuală problemă în relaţiile economice dintre Moldova şi Transnistria. Cu atât mai mul că în ultimul an în acest sens s-au întreprins mai mulţi paşi şi s-au luat anumite decizii. Însă punctul pe „i” aşa şi nu a fost pus, chiar dacă au fost implicaţi şi observatorii, şi garanţii, - pentru că nu numai partea transnistreană este interesată de rezolvarea acestei probleme economice complexe, dar şi Ucraina şi Rusia. Dacă există un interes comun, cu atât mai mult înseamnă că problema trebuie rezolvată cât mai repede posibil.”
 
Este limpede însă, adaugă economistul din Tiraspol, că problemele economice nu vor putea fi rezolvate dacă nu va exista mai întâi o decizie politică.

Europa Liberă: Cum aţi auzit la ştiri, săptămâna trecută la Chişinău s-a aflat Înaltul Comisar pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, Thomas Hammarberg. Pentru prima dată oficialul european a vizitat şi regiunea transnistreană a Republicii Moldova. Comisarul Hammarberg i-a împărtăşit corespondentei Europei Libere, Diana Răileanu primele impresii despre situaţia drepturilor omului în stînga Nistrului:

Thomas Hammarberg: „În timpul vizitei am discutat cu reprezentanţii organizaţiilor non-guvernamentale din regiune şi cu administraţia şcolilor cu predare în grafia latină. Din cîte mi-am dat seama, noua conducere a regiunii este deschisă pentru a îndeplini cererile noastre. Ne dorim, în primul rînd, îmbunătăţirea sistemului penitenciar, schimbarea administraţiei închisorilor, ameliorarea condiţiilor din detenţie, mai ales a sănătăţii deţinuţilor. De asemenea, am încurajat noua conducere să dezvolte soluţii alternative pentru cei care comit infracţiuni mai puţin grave, ca aceştia să nu fie ţinuţi în detenţie, şi amnistierea unora dintre deţinuţi.”

Europa Liberă: Se ştie că de facto, autorităţile de la Chişinău nu pot controla mersul lucrurilor în regiunea transnistreană. Cum influenţează această situaţie respectarea drepturilor omului în stînga Nistrului?

Thomas Hammarberg: „Aveţi dreptate şi aceasta este situaţia reală. Însă orice persoană are dreptul să beneficieze de condiţii de trai europene, indiferent de statutul regiunii în care trăieşte, iar scopul meu este să-i susţin pe cei care au decis să respecte drepturile omului. Anume asta am făcut în regiunea transnistreană.”

Europa Liberă: Moartea tânărului moldovean împuşcat în prima zi a anului de un pacificator rus la postul de la Vadul lui Vodă continuă să producă schimburi de replici între Chişinău şi Moscova, dar şi alţi actori implicaţi în reglementarea transnistreană despre necesitatea transformării forţelor militare de menţinere a păcii la Nistru într-o misiune civilă cu mandatul OSCE. Valentina Ursu a stat de vorbă despre practica internaţională a misiunilor de pacificare cu expertul Consiliului European pentru Relaţii Externe de la Londra, Nicu Popescu:

Nicu Popescu: ,,De regulă misiunile militare de menținere a păcii sunt desfășurate în urma unor conflicte chiar mult mai intense decât conflictul care a avut loc în Transnistria, însă după stabilizarea situației, la unul, doi, cinci ani după finalizarea ostilităților de regulă, de cele mai multe ori, evident că se încearcă înlocuirea trupelor de pace militare cu niște misiuni de observatori civili. Deci, în sensul acesta trupele de pace rusești din Republica Moldova într-adevăr au avut o funcție pozitivă de stabilizare a situației în anii 92-93-94. Însă de atunci prezența militară nu mai servește intereselor reglementării conflictului. Deci, la această etapă Republica Moldova trebuie să recunoască contribuția pe care a avut-o Federația Rusă la stabilizarea situației, însă trebuie foarte ferm să ceară înlocuirea acesteia.”
 
Europa Liberă: Totuși ce înseamnă o misiune de pacificare în zonă de securitate?
 
Nicu Popescu:
,,Dacă ne uităm la experiența altor state și altor zone de conflict, atunci vom vedea că în cazul Bosniei cam 7-8 ani după încetarea războiului în 95 a existat o prezență militară internațională sub egida NATO, însă treptat acea prezență militară a fost înlocuită de o misiune de poliție a Uniunii Europene și o misiune militară mult mai restrânsă a Uniunii Europene. În cazul Kosovo din nou, la circa 10 ani de la încetarea ostilităților, în 1999 Uniunea Europeană și NATO au desfășurat o misiune civilă de monitorizare a situației din Kosovo. Putem să ne uităm chiar și la exemplul Georgiei, unde situația este mult mai delicată, chiar mult mai instabilă decât în Republica Moldova, ținând cont de războiul din 2008, dar și o zonă de conflict mult mai militarizată, în care au avut loc ciocniri cu regularitate în ultimii 20 de ani, dar chiar și în Georgia astăzi stabilitatea relativă din jurul Osetiei de Sud și Abhaziei este asigurată printr-o prezență militară civilă, o misiune de monitorizare a Uniunii Europene, care constă din circa 300 de civili, care monitorizează situația pe teren și nu este nevoie de o prezență masivă de o mie și ceva de oameni cu armament. Deci, în sensul acesta, în condițiile în care există interesul politic de a menține situația stabilă - și în cazul Republicii Moldova sunt sigur că și Guvernul de la Chișinău și autoritățile de la Tiraspol nu au absolut nici un interes să tensioneze situația, - este absolut clar că pentru a menține stabilitatea din această regiune nu mai este nevoie de tancuri, mașini blindate și soldați cu automate. Există nevoia unei misiuni civile fără automate, fără tancuri, care poate monitoriza situația, investiga și preveni niște eventuale disensiuni, care pot apărea în zonă. Însă pentru aceasta nu ai nevoie de soldați cu Kalașnikov și de mașini blindate.”
 
Europa Liberă: Eu m-am uitat în acest acord moldo-rus, care a fost semnat în anul 1992, dar și în anexele acestui document, unde se arată foarte clar că pacificatorii ar avea dreptul să urmărească și să rețină grupuri înarmate și să tragă în oameni doar în cazul opunerii rezistenței cu arme de foc. De ce s-a ajuns la această victimă la 1 ianuarie aici la Nistru?
 
Nicu Popescu:
,,Evident că e nevoie să se efectueze o investigație, eventual o investigație de către un organism internațional, în care atât Republica Moldova, cât și Rusia, dar și autoritățile transnistrene ar avea încredere. Condusă bunăoară de OSCE sau ONU. Într-adevăr nu toate detaliile acelui incident sunt clare. Însă este absolut cert, indiferent de comportamentul pe care l-a avut Vadim Pisari, acea situație nu constituia o amenințare la securitatea trupelor de menținere a păcii. Republica Moldova nu este din fericire Afganistan, sau Irak, în care există aceste atentate cu mașini și cu bombe împotriva trupelor de pace. Este absolut clar că timp de 20 de ani Republica Moldova a fost foarte stabilă, nu au existat nici un fel de amenințări la adresa trupelor de pace și este absolut clar că acea reacție foarte violentă a reprezentantului trupelor de pace nu se înscrie nici în documentele care determină modul de comportament în zona de securitate a Republicii Moldova, dar mai ales la realitatea din această zonă de securitate, care a fost foarte stabilă în ultimii 20 de ani. Și anume pentru a evita astfel de incidente ar fi foarte utilă înlocuirea trupelor de pace actuale cu o misiune de civili, la care ar participa și Federația Rusă, și Ucraina, și alte state membre ale OSCE și Uniunii Europene. Însă o astfel de misiune ar servi la stabilizarea situației. Or, astăzi ceea ce vedem din păcate este că această dimensiune militară a trupelor de menținere a păcii de fapt a servit drept un element de destabilizare a situației în zona de securitate. Și astfel de riscuri, care apar odată cu prezența unor forțe înarmate în zona de securitate pot fi ușor gestionate și ușor eliminate prin reformarea instrumentelor de monitorizare a situației din zona de securitate.”
 
Europa Liberă: Pe cât de ușor este ca în locul acestor pacificatori militari să fie adusă o misiune civilă sub control internațional?
 
Nicu Popescu:
,,Vedeți că aici apare întrebarea care sunt scopurile primordiale ale Rusiei. Dacă interesul Rusiei e menținerea păcii și menținerea stabilității în această zonă, atunci nu este deloc clar de ce este necesară o prezență militară masivă. Dacă însă Rusia are alte scopuri, nu doar menținerea păcii, atunci evident că Rusia nu dorește și nu va dori să meargă pe reformarea prezenței sale militare. Însă până la urmă problema transnistreană este ferm pe agenda relațiilor ruso-europene și acest incident cred că fără doar și poate constituie un argument foarte și foarte puternic pentru necesitatea reformării acestor instrumente și elemente care asigură menținerea stabilității în Republica Moldova.”
 
Europa Liberă: Domnule Popescu, dar dacă au trecut 20 de ani de discuții și nu s-au clarificat prea mult lucrurile pe acest subiect, credeți că acum ar fi posibil?
 
Nicu Popescu:
,,Anume din cauza faptului că în 20 de ani nu s-a progresat în direcția reglementării transnistrene, trupele de menținere a păcii rusești în aceste circumstanțe devin unul din principalele elemente de tensiune din zonă, inclusiv a relațiilor moldo-ruse, inclusiv a relațiilor dintre Uniunea Europeană și Rusia, anume din cauza faptului că în 20 de ani au existat atât de puține progrese este cazul să ne întrebăm cum putem reveni pe făgașul progresului în reglementarea transnistreană. Toți sunt de acord, inclusiv Federația Rusă, inclusiv Ucraina și evident Moldova că riscul unor ostilități, inclusiv a unor ostilități inițiate de Republica Moldova este practic zero. Deci situația și stabilitatea din această zonă poate să fie menținută prin mecanisme diplomatice, prin negocieri, prin discuții politice, prin presiuni politice, la urma urmei, dacă se creează niște situații de conflict.”

Europa Liberă: oaspetele ediţiei de astăzi, expertul Consiliului European pentru Relaţii Externe de la Londra, Nicu Popescu.

 
comments powered by Disqus
Prima / Opinii/Comentarii / Un gest de bunăvoinţă sau o lovitură pentru Sheriff? Radio Europa Liberă. 23.01.2012.
Adresa
str. Sciusev 64, MD-2012 Chisinau, Republica Moldova


Tel.: +373-22-224430, 210986
Fax:
+373-22-210986, 233950 office@ape.md
Noutăţi  |  Analize  |  Opinii/Comentarii  |  Interviuri  |  Declaraţii  |  Documente  |  Conferinţe  |  Studii  |  Evenimente  |  UE - problematica transnistreana  |  Multimedia  |  APE în MassMedia  |  Friedrich Ebert Stiftung  |  Proiecte  |  Negociatori europeni
Copyright © 2019 Asociaţia pentru Politica Externă din Moldova.
Toate Drepturile Rezervate

Acest site a fost elaborat si lansat cu sprijinul Ambasadei Marei Britanii in Republica Moldova
TRIMARAN - IT Solutions Company // web, interactive, motion and software development solutions // http://www.trimaran.md, B2B and B2C solutions  /  Branding & Graphic Design Services / Website Design and Development  /  E-Commerce Systems / Software Application Architecture and Development / Multimedia solutions  /  2D/3D modeling & animation solutions / Video & Post Production / contact@trimaran.md
O soluţie Trimaran
Vizitatori: 481154
ultima actualizare: 23.01.2018