Lina Grâu, Asociaţia pentru Politică Externă: Asociaţia pentru Politică Externă, împreună cu Fundaţia Germană Friedrich Ebert vă invită la un nou ciclu de emisiuni consactare politicii externe a Republicii Moldova şi subiectelor de integrare europeană.
 
Săptămâna care se încheie a fost marcată de o serie de evenimente importante pentru Republica Moldova.

- Primul ministru Vlad Filat a efectuat marţi şi miercuri o vizită de lucru la Bruxelles, în cadrul căreia a avut întrevederi cu oficiali din cadrul Comisiei Europene şi Parlamentului European, a purtat discuţii la Cartierul general al Alianţei Nord Atlantice şi a participat la Reuniunea Consiliului NATO-Republica Moldova. În centrul discuţiilor a fost sprijinul pentru agenda europeană a Republicii Moldova şi aspecte privind soluţionarea conflictului transnistrean.

- La 27 martie la Varşovia a avut loc Adunarea Interparlamentară Polonia-Republica Moldova, for creat acum un an pentru susţinerea cooperării dintre legislativele celor două state, în special pe dimensiunea europeană.

- Ambasada Statelor Unite ale Americii a organizat la Chişinău o conferinţă consacrată aniversării a 20 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice cu Republica Moldova, în cadrul căreia ambasadorul american, William Moser, a declarat că SUA doreşte ca cetăţenii Republicii Moldova să se bucure de stabilitate, securitate, prospecritate şi democraţie. Conferinţa a fost precedată de o recepţie la care a fost invitat noul preşedinte Nicolae Timofti, dar şi foştii şefi de stat. Liderul comuniştilor, Vladimir Voronin, a declinat invitaţia ambasadei americane.

- La sediul Misiunii OSCE de la Chişinău a avut loc miercuri o întâlnire dintre vicepremierul pentru Reintegrare, Eugen Carpov, şi reprezentantul politic al Tiraspolului, Nina Ştanski, dar şi a grupurilor de lucru sectoriale Chişinău-Tiraspol la nivel de experţi. Vineri, premierul Vlad Filat a mers la Tiraspol, unde a purtat discuţii cu liderul administraţiei transnistrene, Evghenii Şevciuk, discuţii în urma cărora s-a decis reluarea completă a circulaţiei transportului feroviar pe segmentul transnistrean de cale ferată, inclusiv a transportului de mărfuri.

- Şeful Delegaţiei Comisiei Europene la Chişinău, Dirk Schuebel, s-a arătat optimist, în cadrul unei conferinţe de presă, în ceea ce priveşte viitorul negocierilor pe Transnistria, spunând că la Tiraspol se observă “o atutudine pro-activă” din partea noiii administraţii. Totuşi, despre un progres în reglementare se va putea vorbi doar la sfârşitul acestui an, după ce vor avea loc câteva întâlniri în formatul 5+2. Cea de a doua rundă de discuţii oficiale din acest an va avea loc pe 17-18 aprilie, la Viena, a anunţat oficialul european. 

Lina Grâu: În emisiunea de astăzi vom discuta pe larg despre relaţiile moldo-poloneze, pornind de la reuniunea Adunării interparlamentare Republica Moldova-Polonia care a avut loc săptămâna aceasta la Varşovia. Forul a fost creat acum un an pentru susţinerea cooperării dintre legislativele celor două state, în special pe dimensiunea europeană.

Polonia este unul dintre statele europene care promovează activ şi cu devotament ideea integrării europene a Republicii Moldova, inclusiv prin intermediul Parteneriatului Estic pe care l-a lansat împreună cu Suedia, şi care vine şi cu sprijin masiv pentru reformele interne începute la Chişinău.

L-am rugat pe ambasadorul Republicii Moldova în Polonia, Iurie Bodrug, să ne dea mai multe detalii pe marginea reuniunii de la Varşovia, întrebându-l mai întâi cum se explică interesul Poloniei pentru susţinerea Republicii Moldova pe calea integrării europene.

Iurie Bodrug, ambasadorul Republicii Moldova în Polonia: Mi s-a părut extrem de important raportul prezentat de ministrul Afacerilor Externe al Poloniei, Radoslaw Sikorski, în Seimul ţării sale în ziua de 29 martie, în care dânsul a vorbit despre succesele, dar şi insuccesele politicii externe ale Poloniei în anul trecut şi a tarsat principalele obiective pentru anul 2012. Nu în mod special s-a referit într-un document atât de mare ministrul de Externe polonez la problematica Moldovei, dar nu a ezitat să remarce progresele ţării noastre pe calea integrării europene şi în special iniţierea în acest an a negocierilor pe marginea creării Zonei de comerţ liber aprofundat şi cuprinzător dintre Republica Moldova şi UE. La iniţierea acestor negocieri Polonia şi-a dat un aport cu totul şi cu totul aparte şi iată că suntem martori oculari că aceste negocieri au şi început în acest an la Chişinău. Este un progres vizibil al ţării noastre pe calea integrării europene pe care l-a remarcat şi ministrul polonez de Externe în duscursul său din Seimul Poloniei.

M-aţi întrebat despre Adunarea interparlamentară moldo-poloneză şi vreau să vă spun că aceasta a fost o iniţiativă a părţii polone. Seimul polonez are deja experienţa creării adunărilor interparlamentare cu Lituania şi Ucraina, Moldova fiind a treia ţară cu care a fost creat un astfel de organism. Delegaţia moldovenească, condusă de preşedintele Comisiei pentru politică externă şi integrare europeană, Igor Corman, a fost una impunătoare prin formatul său, pentru că au venit toţi liderii grupurilor parlamentare ale partidelor de la guvernare.

Trei subiecte principale au fost luate în discuţie conform agendei stabilite. Primul a fost asistenţa poloneză pentru sistemul bancar şi sistemul financiar din ţara noastră. Ne aducem aminte cu toţii atacurile raider care au avut loc asupra sistemului bancar din ţara noastră cu puţin timp în urmă. Numărul doi a fost reformarea sistemului de justiţie în conformitate cu rigorile europene. Şi numărul trei – progresele înregistrate de Republica Moldova în cadrul Parteneriatului Estic şi susţinerea pe care Polonia trebuie să o acorde în cadrul acestui Parteneriat.

Au participat la discuţii nu doar parlamentari, dar şi reprezentanţi la nivel înalt ai diferitor ministere şi instituţii. Voi remarca doar că fostul ministru de Interne, unul dintre cei mai populari politicieni de stânga din Polonia, Ryszard Kalisz, a vorbit foarte detaliat despre greutăţile pe care ţara sa le-a întâmpinat la timpul repectiv în reformarea justiţiei şi a atras atenţia că reformele trebuie să fie foarte bine gândite acum, pentru că re-modelarea lor ulterioară va fi foarte dificilă.

Adunarea interparlamentară este doar o parte a dialogului politic extrem de bun care există între ţara noastră şi Republica Polonă.

Lina Grâu: Polonia este nu doar un susţinător activ al Republicii Moldova în UE, dar şi un partener comercial important.
 
Iurie Bodrug: Compartimentul economic este probabil cel mai important, de rând cu cel politic. Pe parcursul anului 2011 schimburile comerciale practic s-au dublat – a avut loc o creştere de peste 80 de procente faţă de anul precedent. Noi exportăm în Polonia diverse feluri de mobilă specială, mobilă medicală de peste 29 milioane dolari, exportăm textile în valoare de peste 16 de milioane dolari, s-a observat o mică scădere a volumelor de vinuri exportate – de la 8,5-9 milioane dolari la 7 milioane, dar este probabil un timp de criză, este explicabilă această scădere. Dar probabil trebuie şi vinificatorii noştri să preia o manieră mai agresivă de promovare a propriei producţii pe pieţele europene. Semnarea pe viitor a Acordului privind crearea Zonei de liber schimb cu UE fără niciun dubiu va crea condiţii mai bune pentru exporturile moldoveneşti, inclisiv pe piaţa poloneză. 

Lina Grâu: Domnule ambasador, vreau să vă mai întreb cum este percepută Republica Moldova în Polonia?
 
Iurie Bodrug: Chiar în aceste zile în Republica Moldova se află un grup de jurnalişti şi reprezentaţi ai birourilor turistice din Polonia, un grup de peste 40 de persoane, care au venit să vadă şi să scrie pentru spectatorul şi cititorul polonez ce înseamnă căile vinicole ale Moldovei, ce înseamnă zonele de mănăstiri şi biserici renovate, frumoase, pitoreşti, ce înseamnă pitorescul din Moldova care trebuie prezentat publicului polonez.

Eu la fiecare întâlnire cu polonezii vorbesc despre faptul că Moldova este aici, alături, şi îmi exprim regretul că insulele exorice din Pacific sunt probabil mai bine cunoscute de generaţia tânără de polonezi decât Moldova şi atracţiile ei turistice, care nu sunt atât de departe de Polonia. 

Lina Grâu: De unde vine acest interes al Poloniei pentru Republica Moldova? Pentru că aţi spus că există şi susţinere politică, există dorinţă de a conlucra şi la nivelul autorităţilor locale, şi centrale, şi la nivelul agenţilor economici. De ce acest interes atât de mare?
 
Iurie Bodrug: Este suficient să discuţi cu un polonez câteva minute şi să-i spui că eşti din Republica Moldova şi el va zâmbi larg: “Aaa! Păi noi cu moldovenii ne cunoaştem!” Şi încep amintirile din perioada istorică. Sigur că polonezii cunosc despre războiele medievale moldo-poloneze sau ciocnirile periodice care aveau loc, stările de conflict, dar ei nu pe asta pun accentul. Ei subliniază faptul că polonezii şi moldovenii au avut frontieră comună. Este vorba despre Evul Mediu.

Este o afinitate sufletească, o înţelegere reciprocă, polonezii enorm apreciază ceea ce se numeşte în poloneză “Polonia Moldavska”, adică polonezii stabiliţi cu traiul în Republica Moldova, care se simt bine la noi – au asociaţii culturale, îşi pot promova limba, cultura, organizează sărbători, există biserici catolice şi se vede grija statului nostru pentru această mică comunitate etnică poloneză care numără nu mai mult de 30 de mii de oameni.

Sunt cunoscute vinurile noastre, dar în ultimii ani, mai ales în rândul cercurilor politice, Moldova este apreciată pentru progresele pe care le înregistrează pe calea integrării europene, pentru tenacitatea din ultimii trei ani, în special. Eu am fost plăcut surprins atunci când oficialii polonezi s-au adresat părţii moldoveneşti, domnului prim-ministru Vlad Filat, cu rugămintea de a oferi o partidă de vinuri, coniacuri şi şampanie din Moldova pentru recepţiile oficiale cu ocazia desfăşurării la Varşovia a summitului Parteneriatului Estic din septembrie 2011. Aceasta este probabil cea mai înaltă recunoaştere a calităţii vinurilor noastre, dar şi a deschiderii noastre pentru Polonia.

Polonezii au simţit întotdeauna pe durata transformărilor prin care au trecut după 1989 susţinerea din partea Germaniei. Şi cu cine nu ai discuta, la orice nivel – politic, parlamentar, guvernamental, dar şi la nivel de voievodate şi regiuni administrative mai mici, toată lumea spune: ”Noi am fost susţinuţi de Germania. Acum vedem datoria noastră morală în a susţine partenarii noştri din Est”. Cum vă spuneam şi la începutul discuţiei noastre, ministrul de Externe Sikorski în cadrul raportului său în plenul Seimului a subliniat obligaţia pe care o simte Polonia pentru a susţine Ucraina în vederea semnării Acordului de asociere şi Moldova şi Georgia – ţări care îşi demonstrează ataşamentul lor faţă de valorile democratice europene.

Am avut un caz care mi s-a părut cu totul simpatic şi ieşit din comun. O pereche mai în vârstă de pensionari dintr-o zonă din apropierea Varşoviei au venit la ambasada noastră cu rugămintea de a organiza la mica lor galerie de artă o expoziţie despre Moldova. Pentru că locuitorii din acest microraion, microraion este un fel de a spune, pentru că este locuit de peste 400 mii de oameni, vin mai rar în centrul capitalei, acolo unde sunt ambasadele şi unde se oganizează expoziţii. Şi deja am convenit să vom organiza acolo o mică expoziţie de icoane din colecţia domnului Petru Costin, colectionar din Moldova, director al Muzeului Serviciului Vamal, dar şi o expoziţie de fotografii foarte frumoase care prezintă valorile turistice şi culturale, costumele naţionale din ţara noastră. Iată că această pereche de pensionari a venit cu un gând foarte frumos, fără a avea niciun câştig personal material din aceasta – să promoveze o ţară mai puţin cunoscută.

Nu există o explicaţie foarte clară de ce polonezii susţin Moldova. O susţin pentru că au ataşamentul acesta sufletesc, pentru că ei se consideră foarte apropiaţi de noi, pentru că ştiu că trecem prin aceleaşi perioade grele de transformări prin care şi Polonia a trecut. Ei spun întotdeauna – dacă pe noi ne-a ajutat cineva, trebuie să ajutăm şi noi pe alţii. Este un mod foarte polonez de a gândi.

Lina Grâu: Domnule ambasador, este extraordinar şi impresionant ceea ce povestiţi şi eu mi-aş dori să avem aceeaşi ardoare şi susţinere în interiorul Republicii Moldova pentru cauza noastră proprie precum povestiţi că există în minţile şi inimile unor polonezi pentru Republica Moldova.
 
Iurie Bodrug: Ceea ce mi s-a părut foarte important, fiind aici, la Varşovia, pe parcursul desfăşurării Adunării interparlamentare moldo-poloneze din 27 martie, unul dintre liderii celui mai mare partide de opoziţie Lege şi Dreptate, Krzysztof Szczerski, vice-presedinte al Adunarii parlamentare, fostul ministru adjunct de Externe în guvernul condus de Jaroslaw Kaczynski, spunea, adresându-se către participanţi, că partidul său, chiar dacă este în opoziţie faţă de actualul guvern condus de Donald Tusk, în ceea ce priveşte relaţiile cu Republica Moldova şi susţinerea alegerii europene a ţării noastre este pe deplin solidar cu guvernarea. Nu ştiu dacă mai există o altă posibilitate de a sublinia ataşamentul polonezilor faţă de ţara noastră. Două partide – cel de la guvernare Platforma Cetăţenească şi cel din opoziţie Lege şi Dreptate, care sunt concurente, iar lupta politică este foarte aprigă aici, în Polonia – au găsit acel element care nu provoacă disensiuni. Şi acel element este susţinerea Republicii Moldova pe calea integării europene.

Polonia este una dintre puţinele economii europene care, în condiţiile crizei din Europa, a demonstrat conform rezultatelor din anul trecut o creştere economică de 3,5 la sută, nu o recesiune, aşa cum se întâmplă în alte zone. Polonia nu ia decizii în politica mare europeană, dar este un participant activ la acest proces de luare a deciziilor. În ultimii ani, Polonia a crescut de la starea de observator al proceselor politice europene la nivelul de participant activ la procesul de luare a deciziilor. Şi în ceea ce priveşte Republica Moldova, Polonia şi polonezii vor fi de partea noastră. Aceasta este o declaraţie pe care o reiterează cu orice preţ politicienii polonezi.

Lina Grâu: Domnule ambasador, eu vă mulţumesc pentru această discuţie şi mi-aş dori ca şi noi, la Chişinău, să fim la înălţimea aspiraţiilor Poloniei de a ne ajuta, şi nu numai a Poloniei, dar şi a partenerilor noştri europeni în general.
 
Iurie Bodrug: Mie nu-mi rămâne decât să mă bucur că în declaraţiile conducerii de la Chişinău există în permanenţă această tenacitate în promovarea reformelor care este atent urmărită şi apreciată de politicienii polonezi.

Lina Grâu: Invitatul emisiunii noastre de astăzi este preşedintele Comisiei pentru politică externă din Parlamentul de la Chişinău, Igor Corman, şeful delegaţiei moldovene care a participat la reuniunea Adunării interparlamentare moldo-poloneze. L-am întrebat de unde vine interesul Varşoviei de a sprijini parcursul european al Republicii Moldova.

Igor Corman, preşedintele Comisiei pentru politică externă şi integrare europeană din Parlament: Faptul că avem o astfel de formă superioară de cooperare parlamentară cu Polonia scoate în evidenţă faptul că anume Polonia este printre cei mai fideli susţinători ai procesului de integrare europeană a Republicii Moldova. Şi sigur că noi în Parlament, după alegerile din 2009, am încercat să identificăm câteva priorităţi – cum am putea mai bine, pe dimensiunea parlamentară, să promovăm agenda europeană.

Aici, dacă va amintiţi, a venit şi ideea creării unei Comisii comune cu România în baza Protocolului semnat în 2010 între Parlamentele noastre şi iată că în acest an ne-am reunit pentru prima dată în componenţa acestei Comisii comune. De asemenea, a apărut dimensiunea parlamentară a Parteneriatului Estic, care se numeşte EURONEST, l-am inaugurat anul trecut şi am avut şi prima reuniunea în septembrie 2011, iar în acest an în curând urmează să avem şi o a doua reuniune la Bacu, unde vom prezenta rapoarte care vor viza realităţile din toate aceste ţări din vecinătatea estică a UE.

În acest context, am purtat discuţii şi cu omologul meu de pe atunci, domnul Andrzej Halicki, care a venit în februarie 2011 la Chişinău şi, ţinând cont de această bună cooperare care am avut-o mereu cu Polonia, i-am propus să identificăm posibilităţi şi pe dimensiunea parlamentară. În februarie a avut loc vizita Dumnealui, iar în iulie deja, chiar la începutul preşedinţiei Poloniei în UE, am inaugurat la Chişinău Adunarea interparlamentară Republica Moldova-Polonia. Este semnificativ însăşi faptul că în cadrul preşedinţiei Poloniei în UE ei au găsit timp pentru noi, noi am figurat chiar ca o prioritate pe agenda Poloniei. Vă amintiţi şi de summitul Parteneriatului Estic de la Varşovia, unde s-au spus câteva lucruri care ne-au încurajat. Acum, la Varşovia, ne-am propus chiar să avem o agendă concretă care vizează priorităţile noastre în relaţiile cu UE. 

Lina Grâu: V-aş ruga să vă referiţi şi la lucrurile concrete pe care le-aţi discutat, poate că le-aţi şi decis în cadrul acestei întâlniri interparlamentare. 

Igor Corman: Eu m-am bucurat mult să văd reprezentaţi ai instituţiilor responsabile din Polonia la această reuniune, care ne-au prezentat informaţii ample privind experienţa Poloniei în perioada de preaderare la UE. De asemenea, deputaţii, senatorii polonezi care fac parte din această delegaţie şi-au împărtăşit din experienţa lor.

La rândul nostru noi le-am prezentat informaţii privind experienţa noastră, privind obstacolele pe care le întâmpinăm, am făcut un schimb foarte intens de păreri. Asta vizează şi implementarea Planului de acţiuni privind liberalizarea regimului de vize pentru cetăţenii moldoveni, aici este vorba şi despre negocierile privind Zona de comerţ liber cu UE. A fost foarte interesantă experienţa Poloniei în acest sens şi încă o dată ne-am convins că, chiar dacă ne dorim cât mai repede să semnăm acest Acord de asociere, dar totuşi negocierile privind Zona de comerţ liber trebuie să decurgă pas cu pas, iar experţii noştri trebuie să aibă mare grijă, astfel încât să creăm condiţii normale pentru ca întreprinderile din Republica Moldova să fie capabile să facă faţă în această competiţie, până vom ajunge la liberalizarea totală a comerţului.

Şi, desigur, a fost utilă experienţa Poloniei în reformarea justiţiei. Reforma justiţiei este de fapt cea mai complicată şi cea mai grea în toate ţările. Polonia şi până în ziua de azi mai are anumite carenţe, au şi ei discuţii acum privind rolul Procuraturii de exemplu, au şi ei discuţii privind acest ajutor care trebuie să fie garantat de stat, ajutor juridic pentru persoanele nevoiaşe care nu-şi pot permite să-şi angajeze un avocat – lucru despre care discutam şi noi zilele trecute în Parlament la Chişinău, dar şi multe altele, v-am dat doar câteva exemple.

Şi în final am adoptat şi o declaraţie în care se confirmă sprijinul Poloniei, se dă o apreciere pozitivă ajutorului de care am beneficiat până acum şi sunt trasate şi nişte acţiuni pentru viitor. În primul rând, anul 2012 este unul simbolic, pentru că împlinim 20 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice cu Polonia şi vrem să venim către ziua de 14 iulie, ziua când au fost stabilte aceste relaţii acum 20 de ani, cu nişte rezoluţii atât în Seimul Poloniei, cât şi în Parlamentul de la Chişinău. De asemenea, am stabilit să aibă loc pe parcursul anului vizite ale funcţionarilor importanţi din Secretariatul Parlamentului Republicii Moldova la Varşovia pentru preluarea experienţei, pentru că deputaţii trebuie să aibă o asistenţă competentă. Partea poloneză s-a angajat să identifice din propriile fonduri resursele pentru aceste deplasări.

Faptul că avem această cooperare cu polonezii nu înseamnă că doar o dată în an în cadrul reuniunilor ne întâlnim şi doar acolo avem posibilitatea să punem întrebări şi să primim răspunsuri. Trebuie să avem un canal de cooperare permanent, secretariatul nostru trebuie să poată comunica cu secretariatul Seimului, astfel încât de fiecare dată când avem de discutat nişte proiecte de lege mai complicate aici, ca să nu inventăm bicicleta, este bine să avem şi părerea colegilor polonezi, şi a celor români. Iată de o astfel de cooperare de zi cu zi avem nevoie.

Lina Grâu: Eu am remarcat de vreo câţiva ani acest interes al Poloniei pentru Republica Moldova. De unde vine acesta? Vine din trecutul nostru comun, sovietic, vine din dorinţa de a-i susţine pe foştii colegi de lagăr în acest parcurs european?

Igor Corman: Exact aşa cum aţi spus – sigur că acesta este un element important. Polonia a trecut exact prin aceeaşi perioadă complicată – cea a sistemului socialist, a trecut de perioada de tranziţie, de preaderare la UE şi ne înţelege mult mai bine. Mai este şi alt aspect important care vizează poziţia geopolitică a Poloniei, ea fiind situată mai aproape de noi. Nu în zadar polonezii împreună cu suedezii au fost iniţiatorii Parteneriatului Estic. Sigur că Polonia este o ţară importantă în regiune şi cred că este corect că Varşovia încearcă să-şi identifice această dimeniune unde poate să vină cu o valoare adăugată la Politica europeană de vecinătate. Într-adevăr, polonezii sunt foarte deschişi, sunt foarte calzi, lucrul acesta se observă. Întotdeauna există interes în politica externă să te profilezi, să te poziţionezi într-un anumit fel, dar mai există şi o relaţie pur omenească, care tot contează foarte mult. Şi aici lungimea de undă pe care suntem cu colegii noştri polonezi eu o apreciez foarte mult şi consider că este un fundament solid a cooperării noastre.

Lina Grâu: Polonezii se mândresc cu faptul că timp de 20 de ani au avut o creştere economică constantă – mai mare, mai mică, dar Polonia a crescut în permanenţă din punct de vedere economic. Unul dintre factorii de creştere au fost şi fondurile europene. Există şi acest aspect în cooperarea bilaterală, pe dimensiunea economică, pe dimensiunea atragerii investiţiilor şi a fondurilor europene? 

Igor Corman: Aşa este. Polonia anul trecut a fost lider în cadrul UE, dacă vorbim de creşterea economică, şi chiar şi în acest an se aşteptă o creştere de 2,5 la sută, iarăşi cel mai bun rezultat în cadrul UE, acolo unde media de creştere este considerată zero. Mai sunt câteva ţări – Lituania, Estonia – care mai au şi ele o creştere economică de 2 la sută. Cât priveşte accesarea fondurilor europene, aici Polonia de asemenea are o experienţă bună. Au avut şi ei probleme la un moment dat, nu am putut să absoarbă chiar tot ceea ce li s-a oferit – toate ţările cred că au trecut prin asemnenea perioade. Dar la moment există un flux întreg de vizite la Varşovia a specialiştilor noştri din diferite domenii, inclusiv şi de la Ministerul Economiei, inclusiv şi de la Serviciul grăniceri, din Ministerul de Interne şi pe multe alte dimensiuni. Şi sperăm foarte mult că experţii noştri vor învăţa foarte mult de la colegii din Polonia despre cum putem să accesăm cât mai bine aceste fonduri europene, cum putem să mărim capacitatea noastră de absorbţie. 

Lina Grâu: Domnule Igor Corman, o întrebare poate puţin speculativă. Ce au polonezii şi ne lipseşte nouă pentru a avansa în măsura în care au făcut-o ei pe această dimensiune europeană?

Igor Corman: Polonezii au ceea ce au avut şi alte state din acest spaţiu care au aderat mai recent la UE – şi anume, o unitate a elitei politice atunci când este vorba despre aderarea la UE. Au şi ei diferite probleme pe interior, diferite partide care se deosebesc mult din punct de vedere ideologic, au şi ei perioade destul de complicate de a guverna în alianţe, aşa cum avem şi noi. Nouă ni se pare că numai Moldova are asemenea probleme, dar ele sunt practic peste tot unde sunt guverne de coaliţie. Dar acolo există o unitate sută la sută a tuturor partidelor politice când este vorba despre scopul suprem – aderarea la UE. Ceea ce, cu părere de rău, încă nu avem noi.

Avem o opoziţie extraspecifică, total neconstructivă care boicotează în permanenţă, nu vine în Parlament. Vedeţi că au lansat şi aceste slogane privind importanţa aderării la Uniunea Eurasiatică, cum că Uniunea Europeană este pe cale de dispariţie şi aşa mai departe. Asta, desigur, crează nişte probleme, pentru că Partidul Comuniştilor are şi el un electorat pe care îl manipulează cu iscusinţă şi sunt relevante în acest sens sondajele care au scos în evidenţă faptul că scade numărul celor care privesc către UE. Aceste sondaje vorbesc despre faptul că este vorba despre electoratul comuniştilor, care este prada acestor lozinci de conjunctură. Sper că vom ajunge şi noi într-o zi când vom avea o unitate totală în Parlament când vorbim despre integrarea europeană.

Lina Grâu: Ambasada Statelor Unite ale Americii, în comun cu Asociaţia pentru Politică Externă, a organizat vineri la Chişinău o conferinţă consacrată aniversării a 20 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice, în cadrul căreia ambasadorul american, William Moser, a declarat că Washingtonul doreşte ca Republica Moldova să fie un stat care să se bucure de stabilitate, securitate, prospecritate şi democraţie.

Fostul ambasador al Republicii Moldova în SUA, Mihai Manoli, a subliniat faptul că în ultimile două decenii SUA au stat la baza mai multor reforme realizate de Chişinău, doar că autorităţile moldovene de multe ori le-au abandonat pe parcurs şi astfel nu au ajuns la rezultatele scontate.

Mihai Manoli, fost ambasador al Republicii Moldova în SUA: Ceea ce ţine de privatizarea în masă, de crearea pieţei capitalului, la acea etapă a fost totul corect făcut. Pentru că noi nu am dus până la capăt reformele. Reforma este un lucru ce trebuie făcut zi de zi, continuu, nu aşa cum am făcut noi – am făcut câte ceva o dată şi după asta am uitat de reforme.

Chiar zilele trecute, discutând cu ambasadorul Cehiei cu sediu la Bucureşti, mi-a fost foarte interesant pentru că noi am avut acelaşi consultant la privatizare – compania americană Price Waterhouse, noi am avut bonurile patrimoniale, iar cehii au avut cecuri. Unde este Cehia acum şi unde suntem noi? Deci trebuie să căutam răspunsul undeva în noi. Cehia astăzi are un sistem bancar cu 160 miliarde euro, o piaţă de asigurări de 16 miliarde euro, Cehia creditează Fondul Monetar Internaţional, iar noi atragem credite de la FMI.

De ce spun asta? Pentru că adesea sunt foarte multe critici, inclusiv privind programul “Pământ”, pe care unii îl numesc “Mormânt” şi aşa mai departe. Exemplul Cehiei arată că avem mult de făcut lecţiile pe acasă.

Al doilea moment este legat de faptul că USAID în anii ceea finanţa anual în Republica Moldova proiecte de până la 100 milioane dolari. Codul Fiscal, reforma contabilităţii şi standardele de audit. Tot ceea ce a fost făcut, a fost început foarte bine. Vă dau aşa un exemplu – Titlul III al Codului fiscal TVA a fost pregătit cu concursul specialiştilor din Marea Britanie, deoarece SUA nu aplică TVA. Spuneţi-mi vă rog, de ce în Marea Britanie acest Titlu III lucrează, iar la noi rău se administrează?

Tot timpul apare întrebarea instabilităţii politice în Republica Moldova. În plus, noi cunoaştem cazuri concrete când au perdut milioane de dolari investitorii americani neavând susţinere în sistemul judiciar.

În plus, ce m-a pus pe gânduri este că a venit la un moment dat o propunere din partea americanilor să le dăm 10 produse pe care noi dorim să le exportăm pe piaţa UE şi SUA. A fost numită şi o companie din Oklahoma, care a promovat Allmart-ul şi alte companii foarte serioase în lume, şi, nu ştiu de ce, dar nu venit niciun răspuns. Ori nu avem mărfuri de propus, ori totul e bine cu exporturile la noi…

Din toate subvenţiile şi suportul financiar de care beneficiam, 50-60 la sută era din partea SUA. Sunt foarte multe proiecte.

Deci, în ceea ce priveşte reformele, am fost mereu susţinuţi de partea americană, s-a pus direcţia corectă, trebuie să mai vedem ce corectăm pe viitor şi rămâne să plecăm din poziţia de aşteptare – poate-poate alegem pe cineva, poate aderăm undeva, poate devenim membri undeva… Trebuie să înţelegem că trebuie să muncim. Dar ştiind încotro ne îndreptăm, pentru ce şi cum.

Lina Grâu: Vorbind în cadrul conferinţei, ministrul moldovean de Externe, Iurie Leancă, a pus accent pe necesitatea amplificării comerţului cu SUA şi a atragerii investiţiilor americane în Republica Moldova. Iurie Leancă a mai precizat că în acest an va începe implementarea proiectelor în cadrul programului Compact, prin care SUA a acordat autorităţilor moldovene 262 milioane dolari pentru infrastructura drumurilor şi reabilitarea sistemului de irigare.

Directorul executiv al corporaţiei Millennium Challenge Account în Moldova, Valentina Badrajan, a vorbit despre programul Compact, precizând că acesta are un rol de catalizator pentru economia Republicii Moldova şi de atragere a investiţiilor străine.

Varentina Badrajan, directorul executiv al corporaţiei Millennium Challenge Account în Moldova: Programul Compact este un program care va fi catalizator pentru economia Republicii Moldova. Aceasta nu este doar o investiţie într-o infrastructură. Programul Compact reprezintă şi bunele practici care sunt aplicate în ţările care îl implementează. Dar şi transferul de cunoştinţe, cadrul reformator pentru noi uneori sunt lucruri mai importante decât investiţia. Orice ţară care beneficiază de programul Compact devine eligibilă şi menţine indicatorii care se referă la libertăţile economice, buna guvernare şi investirea în oameni. Pe parcursul acestor ani Republica Moldova este monitorizată la aceşti indicatori şi în cazul în care noi nu vom respecta acele cerinţe sau criterii, indiferent de faptul că programul Compact ne-a fost deja acordat, acesta poate fi sistat.

În perioada de pregătire a programului, pentru prima dată în Republica Moldova s-a făcut o analiză a constrângerilor în dezvoltarea economică. Constrângerile critice care au fost identificate sunt infrastructura drumurilor, infrastructura de aprovionare cu apă şi canalizare, climatul macroeconomic, problemele ce ţin de corupţie, sistemul judecătoresc. În final, s-au identificat proiectele majore care ţineau de infrastructura de drumuri şi proiectul care ţinea de reabilitarea sistemelor de irigare şi tranziţia la agricultura performantă.

Până la Corporaţia Provocările Mileniului nimeni din donatori nu a dorit să investească în reabilitatea sistemului centralizat de irigare. Care a fost problema? Sistemul gestionat de agenţia Apele Moldovei nu era gestionat conform principiilor economiei de piaţă. Şi una din condiţiile cu care partea americană a acceptat programul de irigare a fost cadrul reformator. Deci, când Guvernul şi-a asumat responsabilitatea să transfere sistemele care vor fi reabilitate în management de la Apele Moldovei către asociaţiile utilizatorilor de apă, doar atunci partea americană a spus DA acestui program. Timp de 40 de ani nimeni nu a investit în aceste sisteme. Dar irigaţia, în situaţia climei Republicii Moldova este un factor foarte important pentru agricultură.

Ceea ce ţine de proiectul privind drumurile, acele 93 km care vor fi reabilitate de porţiune Sărăteni-Soroca, intersecţia Drochia, programul vine cu o nouă abordare, care are în vedere şi asigurarea mijloacelor pentru menţinerea acestui sector de drum după reabilitare, şi nu numai a acestui sector.

Corporaţia Provocările Mileniului nu acordă investiţii în sectorul privat. Acordă investiţii în bunuri publice care stimulează investiţia privată acolo unde a venit investiţia în bunul public. Deci, se crează condiţiile ca investiţiile private să vină în acea regiune unde a fost intervenţia noastră şi respectiv şi alţi donatori să vină în acest domeniu.

Lina Grâu: Şeful adjunct interimar al misiunii diplomatice americane la Chişinău, Gregory Winstead, a subliniat că în cei 20 de ani de relaţii diplomatice poate mai importantă decât relaţiile oficiale a fost diplomaţia populară, care s-a materializat prin contactele directe cu voluntarii Corpului Păcii care au lucrat în Republica Moldova, dar şi prin schimburile culturale şi educaţionale în Statele Unite de care au beneficiat mii de moldoveni.

Gregory Winstead, şeful adjunct interimar al misiunii diplomatice americane de la Chişinău: SUA sunt şi vor fi stat partener şi prieten al Republicii Moldova, acum şi pe viitor. Punem un accent mare pe dezvoltarea societăţii civile, care este un fundament solid al unei democraţii de succes.

Supremaţia legii este un alt domeniu important unde SUA acordă o asistenţă importantă prin programe de training pentru judecători şi procurori. Trebuie să recunoaştem să e important pentru succesul pe termen lung al Republicii Moldova să existe supremaţie a legii şi o justiţie în care oamenii să aibă încredere.

Lupta cu traficul de fiinţe umane este un alt domeniu unde venim cu un sprijin important şi acordăm asistenţă autorităţilor din Republica Moldova pentru ca oamenii de aici să nu devină niciodată victime ale traficului.   

Încercăm de asemenea să încurajăm mass media să fie independentă. Cred că este foarte important ca mass media să poată lucra într-un mediu în care să poată relata nestingherit ştiri, puncte de vedere, opinii, fără să fie restricţionată, pentru ca toţi oamenii din ţară să le poată auzi.

Referindu-ne la Transnistria, susţinem formatul de negoceri 5+2 şi dorim identificarea unei soluţii de pe urma căreia ar avea de beneficiat toţi locuitorii de pe ambele maluri ale Nistrului.

Vom susţine şi pe viitor schimburile inter-umane la nivelul oamenilor de afaceri, a jurnaliştilor, a studenţilor şi nu numai, astfel încât la revenirea acasă, oamenii să vină noi cunoştinţe şi noi idei pe care să le folosească în viitor.
 
Lina Grâu: Sunt Lina Grâu, şi din numele Asociaţiei pentru Politică Externă şi a Fundaţiei germane Friedrich Ebert vă mulţumesc pentru atenţia cu care sper că ne-aţi ascultat şi vă aştept la o nouă emisiune, în una din săptămânile viitoare.