Rom Eng
Benzi RSS
Prima / Opinii/Comentarii / Vizita oficială a ministrului de Externe, Iurie Leancă, la Washington. APE. 24.03.2012.
Vizita oficială a ministrului de Externe, Iurie Leancă, la Washington. APE. 24.03.2012.
Versiune tipar
24.03.2012

Transcriptul emisiunii radiofonice, din 24 martie 2012, realizate de Asociaţia pentru PoliticăExternă (APE) cu asistenţa Fundaţiei germane Friedrich Ebert Stiftung (FES). Emisiunea este difuzată la Radio Vocea Basarabiei.

Temele emisiunii:
1. Vizita ministrului de Externe, Iurie Leancă, în SUA, în zilele de 19 şi 20 martie 2012. Tema este dezbătutută în interviuri cu ambasadorul Republicii Moldova la Washington, Igor Munteanu, şi cu vicepremierul şi ministrul de Externe, Iurie Leancă.
2. Relaţiile Republicii Moldova cu UE, în interviu cu Dirk Schuebel, şeful Delegaţiei Comisiei Europene la Chişinău

Lina Grâu, Asociaţia pentru Politică Externă: Buna ziua, dragi ascultători! La microfon, Lina Grâu. Asociaţia pentru Politică Externă, împreună cu Fundaţia Germană Friedrich Ebert vă invită la un nou ciclu de emisiuni consactare politicii externe a Republicii Moldova şi subiectelor de integrare europeană.
 
Săptămâna care se încheie a fost marcată de o serie de evenimente importante pentru Republica Moldova.

- Ministrul de Externe, Iurie Leancă, a vizitat la începutul săptămânii mai întâi Danemarca, ţară care deţine preşedinţia prin rotaţie a UE, după care Statele Unite ale Americii, la invitaţia Secretarului de stat american Hillary Clinton.

- La Moscova, preşedintele Rusiei Dmitri Medvedev a anunţat pe 19 martie că Rusia, Belarus, Kirghistan, Kazahstan şi Tadjikistan au decis înfiinţarea până în 2015 a Comunităţii economice Eurasia. Moldova, Ucraina şi Armenia au statut de observatori în acest proiect. Cu aceasta ocazie, Medvedev a avertizat că statutul de observator nu va oferi anumite privilegii de care se vor bucura doar ţările membre, iar statele care nu vor adera la noua structură, citez, ar putea să se confrunte cu unele dificiltăţi.

- Tot săptămâna aceasta la Chişinău au început negocierile la nivel de experţi pe marginea Acordului de liber schimb cu UE, negocieri care ar urma să continuie în iulie la Bruxelles. Documentul este o componentă a Acordului de asociere şi ar urma să fie finalizat până în toamna anului 2013. 

- Moscova l-a numit pe Dmitri Rogozin în calitate de reprezentant al Kremlinului pentru problema transnistreană. Reacţionând la această decizie, ministrul moldovean de Externe, Iurie Leancă, a declarat că numirea a fost făcută fără consultarea Chişinăului, gest contrar „spiritului unor bune relaţii”. Un reprezentant al ambasadei Rusiei a fost convocat la Ministerul de Externe pentru explicaţii.

Lina Grâu: În emisiunea de astăzi vom discuta pe larg despre vizita ministrului de Externe, Iurie Leancă, la Washington. Vizita a avut loc în zilele de 19 şi 20 martie, iar în cadrul acesteia vicepremierul moldovean a avut întrevederi cu oameni de afaceri americani, cu congresmani şi oficiali din Departamentul de Stat şi a fost primit de secretarul de stat Hillary Clinton. Ministrul de Externe a vizitat SUA la mai bine de doi ani după vizita premierului Vlad Filat în ianuarie 2010. L-am întrebat pe ambasadorul Republicii Moldova la Washington, Igor Munteanu, care au fost cele mai importante rezultate ale vizitei:

Igor Munteanu, ambasadorul Republicii Moldova în SUA: Vizita a fost una de succes în primul rând datorită faptului că a avut drept element culminant întrevederea cu Secretarul de stat Hillary Clinton, pe lângă întâlnirile foarte importante pe care viceprim-ministrul Iurie Leancă le-a avut în cadrul Congresului SUA, în Camera reprezentanţilor şi în Senat.

Din primele zile ale aflării sale în SUA, domnul viceprim-ministru Iurie Leancă a salutat înfiinţarea unui grup politic de sprijin pentru Republica Moldova, ca urmare a unor acţiuni convergente a doi co-preşedinţi – David Price, din Carolina de Nord, şi Joe Pitts, din Pennsylvania, care consideră că Republica Moldova merită mai multă atenţie din partea administraţiei americane şi a Congresului SUA.

Pe acest fundal pozitiv viceprim-ministrul Iurie Leancă s-a întâlnit şi cu o comunitate de afaceri, companii americane care sunt interesate să intre în Republica Moldova şi care vor sprijini moral, psihologic, dar şi la nivelul practic interesul investitorilor americani pentru ţara noastră.
În această ordine de idei, întrevederea cu Secretarul de stat Hillary Clinton a fost excelentă, pentru că s-a reiterat sprijinul SUA pentru apărarea principiilor statului de drept şi a independenţei, suveranităţii Republicii Moldova, concomitent cu dorinţa bilaterală de a avansa dialogul politic şi de a include noi areale în care cooperarea dintre Chişinău şi Washington poate da roade. Mă refer la cooperarea pe sectorul energiei, pentru că Republica Moldova are nevoie de o prezenţă mai importantă a SUA şi a tehnologiilor americane în acest sector.

Pe de altă parte, vizita a reconfirmat şi interesul SUA de a sprijini procesul consolidării democratice din Republica Moldova, iar acest scop este atins prin selectarea Chişinăului în calitate de beneficiar al Comunităţii Democraţiilor. SUA gestionează Comitetul de acţiune pentru Republica Moldova, axat pe reforma justiţiei, alături de Polonia care este responsabilă de domeniul descentralizării şi alături de Ungaria care este responsabilă de pachetul de asistenţă pe sectorul de securitate. Aceste acţiuni comune converg asupra interesului important al statelor occidentale, şi în special al SUA, de a asista Republica Moldova pe calea transformării sale şi integrării cât mai avansate şi mai categorice în UE. Inclusiv acest element al discuţiei dintre vicepremierul Iurie Leancă şi Secretarul de stat Hillary Clinton a fost abordat în mod consistent în cadrul întrevederii bilaterale şi acest lucru, sper foarte mult, se va materializa şi în alte angajamente.

Lina Grâu: Vorbeaţi mai devreme despre această aprofundare a cooperării la nivel politic şi la nivel economic. Care ar mai fi zonele unde ar fi nevoie de această aprofundare şi unde ar exista şi disponibilitatea SUA de a ne ajuta mai mult ca până acum?

Igor Munteanu: Fără îndoială că SUA are deja o contribuţie importantă la procesul de reformare internă – pe sectorul justiţiei, pe sectorul consolidării concurenţiabilităţii produselor agricole şi a produselor indistriale ale Republicii Moldova, pe sectorul IT, în care înregistrăm o creştere economică substanţială în fiece an.

Totodată, simţim şi avem nevoie de un sprijin mai important al SUA în procesul de reglementare a conflictului transnistrean. Statele Unite participă activ în calitate de observator la acest proces, dar această participare poate fi mai dinamică şi mai productivă. Nu în ultimul rând Statele Unite pot deschide accesul produselor originare din Republica Moldova pe piaţa sa internă, şi acest lucru va fi posibil prin obţinerea regimului de comerţ permanent normal cu SUA. Acest acces nu poate veni decât după absolvirea ţării noastre de amendamentul Jackson-Vanik.

Vreau să vă spun că încă din anul trecut două proiecte de legi stau în Camera reprezentanţilor şi în Senatul Congresului SUA şi aşteptăm ca în acest an legislatorii acestui mare stat să adopte proiectele de lege necesare pentru trecerea Republicii Moldova într-o altă categorie de ţări, care se bucură de toate drepturile ţărilor membre ale Organizaţiei Mondiale a Comerţului, fără restricţii la comerţ şi cu stimulente speciale pentru investitorii din Statele Unite în regiunea noastră.

Lina Grâu: Vorbiţi despre o aprofundare a cooperării şi politică, şi economică. Pe ce platformă am putea angaja SUA să ne susţină mai mult? Programul de guvernare al Alianţei pentru Integrare Europeană vorbeşte despre un parteneriat strategic cu SUA.

Igor Munteanu: Noi acordăm o valoare strategică acestei relaţii, numim relaţia curentă dintre SUA şi Republica Moldova drept una privilegiată. Şi motivul pentru care o numim privilegiată este inclusiv sprijinul economic pe care îl primim din partea SUA – mă refer la Millennium Challenge Account, la programul Compact de 262 milioane dolari oferit pentru infrastructură şi agricultură competitivă. Mă gândesc însă şi la alte areale, inclusiv cele legate de energie şi energie regenerabilă, de care Republica Moldova are foarte mare nevoie şi în care investiţiile din SUA ar crea o foarte mare diferenţă pe plan regional şi naţional.

Despre toate aceste chesiuni s-a discutat pe parcursul şederii prim-vicepremierului la Washington, cu comunitatea de afaceri, cu legislatorii americani şi cu Executivul SUA.

Lina Grâu: În ceea ce priveşte reglementarea transnistreană, credeţi că este posibilă această schimbare a statutului de observator al SUA în unul de mediator? Ştiu că la Chişinău se discută subiectul, nu ştiu în ce măsură se şi avansează pe acest domeniu.

Igor Munteanu: Din punctul nostru de vedere, acest format de negocieri poate fi îmbunutăţit, iar subiectul este discutat în mai multe capitale, nu doar la Chişinău. Dar noi sperăm că evoluţia progresivă spre un rol mai important al SUA şi UE va fi completată şi de un progres pe plan intern pe baza diplomaţiei populare, pe baza integrării comunităţii de business din Transnistria în spaţiul economic al Republicii Moldova şi, în mod evident, crearea unui rol mai special pentru SUA va avea loc pe baza progresului general care se va atinge în următoarele reuniuni ale formatului 5+2. Nu este un subiect care crează foarte multă polemică, este un subiect cu multe semnificaţii practice pentru Chişinău şi pentru aliaţii săi şi cred că vom atinge acest obiectiv dacă nu vom renunţa la el.

Lina Grâu: Ce aşteaptă SUA de la Chişinău din perspectiva securităţii regionale, în contextul în care este amplasat scutul anti-rachetă în România, în contextul în care noi ne declarăm stat neutru, dar avem trupe ruseşti pe teritoriul nostru, în Transnistria?

Igor Munteanu: Aş prefera să mă refer la felul în care este privită Republica Moldova. În acest moment imaginea ţării noastre în capitala SUA este privită cu speranţă, în calitate de exemplu de transformare pozitivă. Mai ales în cadrul Parteneriatului Estic, Republica Moldova se manifestă în continuare ca deţinător de bonusuri pe linia reformelor instituţionale pe care şi le-a asumat. Şi pe baza acestor exemple pozitive cazul Republicii Moldova preia o forţă instrumentală pozitivă şi pentru alte ţări din regiune. Din această perspectivă, SUA încurajează Republica Moldova să continuie reformele interne, aşteptând din partea ţării noastre stabilitate politică internă, predictibilitate şi rezultate vizibile pe plan intern şi pe plan regional.

Evident că stabilitatea politică este determinată şi de felul în care gestionăm problemele complexe pe care le-am moştenit după dezintegrarea URSS şi acest lucru este unul evident în cazul conflictului îngheţat din Transnistria. Dar noi avem toată capacitatea de a gestiona acest proces spre o soluţie amiabilă şi totodată legată de principiile constituţionale de unitate şi indifizibilitate teritorială. SUA respectă aceste principii şi în mai multe rânduri, inclusiv în perioada vizitei oficiale a vicepreşedintelui Joe Biden la Chişinău, a remarcat această consistenţă a respectării acestor principii.

Cu privire la scutul anti-rachetă, acest lucru trebuie să vorbească publicului larg numai în termeni de instrumente adiţionale pentru protejarea securităţii europene, inclusiv a securităţii noastre în calitate de ţară mică aflată în vecinătatea UE şi a NATO. Din punctul american de vedere, provocările cu care noi ne confruntăm pot fi gestionate mai bine printr-o reformă mai categorică a sectorului de securitate a Republicii Moldova. Din acest punct de vedere noi nu suntem lăsaţi pe dinafară şi avem acces la elementele cele mai importate care ar trebui să ne asigure viziune şi progrese în următorii ani de zile.

Lina Grâu: Apropo de stabilitate internă, cum este văzută la Washington alegerea preşeditelui Republicii Moldova, în sfârşit, după mai bine de doi ani şi jumătate? 

Igor Munteanu: După 917 zile de absenţă a unui preşedinte instalat în exerciţiul funcţiei sale directe, SUA priveşte cu admiraţie această decizie, a salutat printr-un comunicat special alegerea noului preşedinte al Republicii Moldova şi consideră că acest element indispensabil pentru încheierea procesului electoral va duce la o focalizare a politicilor şi deciziilor AIE spre rezultate agreate atât de cetăţeni, cât şi de partenerii de dezvoltare europeni şi americani. Suntem pe calea cea dreaptă şi acest lucru este remarcat la Washington, pentru că în continuare cazul şi modelul de transformare democratică a Republicii Moldova iradiază semnale pozitive spre toţi vecinii noştri.

Lina Grâu: La revenirea din SUA, Iurie Leancă a anunţat în cadrul unei conferinţe de presă că pe parcursul acestui an Secretarul de stat american Hilary Clinton ar putea vizita Chişinăul, iar investiţiile americane în Republica Moldova ar urma să crească în perioada următoare în domenii ca vinificaţia, agricultura sau energia, mai ales dacă, aşa cum speră autorităţile moldovene, amendamentul Jackson Vanik, rămas moştenire din perioada sovietică, va fi anulat până la sfârşitul acestui an.

Iurie Leancă a mai menţionat că în cadrul iniţiativei Comunităţii Democraţiilor, Statele Unite vor sprijini, de rând cu Polonia, procesul de reformare a justiţiei din Republica Moldova şi vor acorda asistenţă pe domenii ce descentralizarea, migraţia şi securitatea.

Invitatul emisiunii noastre de astăzi este chiar vicepremierul Iurie Leancă, ministru al Afacerilor Externe.

Lina Grâu: Domnule ministru Iurie Leancă, sunteţi la finalul unei vizite pe care chiar Dumneavoastră aţi numit-o foarte bună. Este prima vizită oficială la nivel înalt după ce acum doi ani Washingtonul a fost vizitat de primul ministru Vlad Filat. Iată că după UE, şi SUA ne numesc o “poveste de succes”. De ce acest calificativ pentru Republica Moldova?

Iurie Leancă, vicepremier, ministru al Afacerilor Externe: Este adevărat că după vizita de acum doi ani este prima vizită întreprinsă la Washington, dar această perioadă între cele două vizite nu înseamnă că relaţia cu SUA s-a oprit cumva pentru vreun moment. Nu. Dialogul a fost unul permanent, între timp ştiţi că am fost vizitaţi de vicepreşedintele SUA, Joe Biden, la Chişinăul s-a aflat şi senatorul McCain, nu mai vorbesc de alţi oficiali americani, cât şi de cei moldoveni, care au întreprins vizite reciproce.

Vizita pe care am întreprins-o a fost una foarte importantă, inclusiv din perspectiva faptului că s-a derulat şi sub auspiciile sărbătoririi a 20 de ani din momentul în care am stabilit relaţiile diplomatice. Felul în care evaluează administraţia SUA lucrurule din Republica Moldova, faptul că suntem definiţi drept o ţară de succes, sau mai precis drept o ţară care are tot potenţialul să devină un caz de succes, este un lucru extrem de important. Pentru că, în lipsa de resurse minerale, în lipsa de teritorii imense care prin sine ar însemna un rol important în contextul regional şi mondial, unicul activ pe care îl are Republica Moldova şi pe care îl poate utiliza în generarea unui interes şi a unei atenţii pentru noi este crearea acestui caz de succes.

Un stat funcţional însemnă de fapt un stat unde în prim-plan se află drepturile cetăţenilor, iar principiile despre care vorbesc americanii, europenii – de libertate, de respect a drepturilor omului, şi nu doar din punct de vedere politic, ci şi social şi economic – sunt unele fundamentale. Deci, iată că prin afirmarea din acest punct de vedere, într-un context care în ultimii 20 de ani poate fi definit drept unul dinamic şi pe alocuri chiar turbulent, ne putem găsi locul nostru sub soare şi putem strage atenţia actorilor politici internaţionali importanţi, inclusiv a Washingtonului, inclusiv a Bruxellesului.

Şi iată că analiza a ceea ce s-a întâmplat în ultimii doi ani şi jumătate, din momentul în care guvernarea a fost preluată de AIE, din momentul în care nu doar la nivel de angajamente verbale, ci şi prin acţiuni am iniţiat acest proces de reforme, ne-a atras sprijinul Occidentului, sau cel puţin atenţia, pentru început. Iar atenţia şi evaluarea pozitivă înseamnă sprijin politic, înseamnă resurse financiare care ne sunt puse la dispoziţie pentru a putea să depăşim problemele moştenite în mare parte din trecut şi de pe urma unei guvernări defectuoase comuniste din perioada 2001-2009.

Deci, încă o dată, cunoaştem cu toţii problemele pe care le avem şi despre acest lucru vorbim foarte deschis şi cu partenerii noştri europeni, şi cu cei americani. Pentru că, aşa cum mi-a spus cineva la Washington, cel puţin în raport cu alţii noi recunoaştem existenţa acestor probleme, nu ne prefacem că totul este bine şi frumos, aşa cum făceau autorităţile din perioada de tristă pomină la care m-am referit deja. Iar prin faptul că recunoaştem aceste probleme arătăm că dorim să fim ajutaţi, pentru că pornim de la premiza că nu vrem să reinventăm bicicleta, şi acest lucru este în mod special apreciat de partenerii europeni şi americani. State mai mari şi mai mici ca noi au parcurs deja această fază de dezvoltare, au avut probleme similare, dacă nu identice chiar – e suficient să ne referim la exemplul ţărilor Baltice, cu care am pornit din aceaşi poziţie incipientă.

Deci, am demonstrat deschidere şi faptul că dorim să învăţăm, dorim să preluăm experienţa. Iar acum, după ce a fost ales preşedintele înseamnă că avem această stabilitate până la următoarele alegeri şi putem să ne axăm pe ceea ce într-adevăr contează. Şi iată că, toate aceste elemente puse împreună, îi fac pe partenerii noştri să vorbească despre un caz potenţial de succes în această regiune.

Lina Grâu: Care este rolul Statelor Unite în parcursul european al Republicii Moldova?

Iurie Leancă: În primul rând, dacă vorbim despre parcursul european nu doar în sensul strict al cuvântului de integrare în UE, trebuie să spunem că parcursul european înseamnă modernizarea ţării. Iar modernizarea ţării – cunoaştem cu toţii foarte bine – se realizează mult mai repede atunci când ai un sprijin eficient şi pe potriva provocărilor cu care te confrunţi din partea partenerilor tăi. Uitaţi-vă la ţările care au reuşit, aceleaşi ţări Baltice. Până astăzi Estonia, de exemplu, nu obosesc să aduc acest argument, beneficiază de fonduri structurale – deci nu împrumuturi, ci granturi – din partea Comisiei Europene, de peste 30 milioane euro lunar, pentru a permite ridicarea nivelului mediu estonian din toate punctele de vedere – social, administrativ, infrastructural – la nivelul mediu european.

Rolul SUA este unul greu de subestimat. În primul rând, rămâne a fi cea mai mare şi cea mai influentă putere politică, financiară, economică, militară, dar şi culturală, cea care ştie să creeze tendinţele principale şi în modă, şi în cultură, şi în cinematografie, lucru care este unul din elementele supraputerii. Deci, în funcţie de felul în care înţelege SUA interesul său într-o regiune sau în alta, de felul cum ştie să evalueze mersul proceselor de democratizare, vine cu resurse, vine cu sprijin. Este suficient să mă refer la faptul că cineva a făcut un calcul care spunea că în aceşti 20 de ani americanii ne-au oferit cam un miliard de dolari, şi de regulă granturi. Este suficent să mă refer la aceşti 262 milioane dolari care deja în acest an vor fi implementaţi. Prima perioadă a ţinut de birocraţie, dar cu un scop foarte clar – crearea unor condiţii de transparenţă, care să elimine orice motiv de existenţă a unor elemente de corupţie. Iar anul acesta cetăţenii noştri vor vedea deja primele drumuri şi proiecte în irigare care vor fi finalizate în următorii doi-trei ani.

Lina Grâu: În această perioadă în Congresul SUA a fost creat un grup de prieteni ai Republicii Moldova. Ce înseamnă acest lucru? Vorbeaţi de faptul că asta ne va creşte vizibilitatea în SUA.

Iurie Leancă: În SUA, stat cu sistem prezidenţial, dar un stat unde există aşa-numitul sistem de echilibru al instituţiilor, Congresul american are o influenţă extrem de mare în formularea şi influenţarea anumitor procese de politică externă, dar şi internă. Congresul este cel care ştie să monitorizeze activitatea Executivului american şi cel care ia deciziile despre felul în care se cheltuie banii, sume enorme, atât în interiorul ţării, cât şi în exterior. Astfel încât de atitudinea Congresului depinde în mare parte politica pe ansamblu a statului american. Crearea acestui grup este un eveniment extrem de important. De regulă de astfel de grupuri de prietenie beneficiază ţările care au comunităţi, diaspore etnice de proporţii în SUA, pentru că orice congresman este intersat şi foarte sensibil la felul cum percep activitatea lui alegătorii din circumscripţiile uninominale.

În SUA există deja o comunitate destul de mare moldovenească, oficial sunt înregistraţi 33 de mii de cetăţeni moldoveni. Este foarte interesant să ne uităm că cei care au co-sponsorizat crearea acestui grup de prietenie vin din state cum ar fi statul Washington, unde există o comunitate moldovenească importantă. Asta ne oferă vizibilitate, asta ne permite să abordăm problemele pe care le avem pe agenda cu SUA, asta ne va permite ca despre Republica Moldova să ştie tot mai multă lume, atât din sfera politică, cât şi din business. Şi asta ne va permite să abordăm şi rezolvăm probleme cum ar fi de exemplu acel amendament Jackson-Vanik. Toţi cei 16 membri care s-au înregistrat în acest grup de prieteni au co-sponsorizat deja proiectul legislativ de abolire a acestui amendament pentru Republica Moldova şi creare a unui regim de comerţ normal. Ceea ce, după cum spuneam anterior, va avea un efect benefic pozitiv asupra extinderii şi aprofundării comerţului moldo-american.

Lina Grâu: Din câte am înţeles, aspectul economic a fost unul foarte important în cadrul vizitei Dumneavoastră. Aţi vorbit despre comerţ bilateral, despre investiţii americane în Republica Moldova, inclusiv despre investiţii în domeniul energetic.

Iurie Leancă: Dacă ne uităm atent la evoluţiile din cei 20 de ani, constatăm că dialogul politic a fost de regulă unul bun, intensitatea lui a depins în proporţie directă de felul în care a înţeles administraţia de la Chişinău să promoveze activ sau mai puţin activ această relaţie cu Washingtonul. Din momentul în care am preluat puterea în 2009, ne-am axat plenar pe această relaţie, una extrem de importantă. Aceste schimburi de vizite despre care am amintit anterior vorbesc despre faptul că am reuşit să ridicăm la un nivel fără precedent relaţia bilaterală.

Dar, iarăşi, dacă analizăm foarte atent această relaţie vom constata că, din păcate, dimensiunea comercială şi cea economică, investiţională deocamdată lipseşte aproape cu desăvârşire. Ceea ce este un lux pe care nu ni-l putem permite, fiindcă businessul american are multiple avantaje, începând de la o piaţă de desfacere de 400 milioane de oameni bogaţi şi ajungând la faptul că produsele americane de regulă sunt mai ieftine decât produsele comparabile europene sau din alte părţi ale lumii. Astfel încât există toate premizele şi potenţialul pentru a redresa situaţia la acest capitol, mai ales dacă reuşim în acest an să abolim acest amendament Jockson-Vanik. Acest amendament constituie inclusiv un impediment psihologic, pentru că americanii care doresc să vină la noi îşi pun întrebarea – dar care este motivul menţinerii acestui amendament? Nu există niciun motiv şi de aceea, ca să trimitem un semnal foarte încurajator şi pozitiv, e bine să ne debarasăm de aceast element reminiscent al trecutului.

Astfel încât, în perioada următoare, ne vom axa plenar pe amplificarea acestui comerţ – atât cu produse moldoveneşti pe piaţa americană, cât şi cu produse de bună calitate, dar mult mai ieftine americane pe piaţa noastră. Şi bineînţeles, pe investiţii americane, ceea ce înseamnă locuri de muncă, producerea aici, în Republica Moldova, a unor produse cu valoare adăugată. Aceste investiţii generează şi un mai mare interes şi sprijin politic din partea administraţiei americane. Iar domeniile sunt multiple, începând cu farmaceutica şi terminând cu energetica. Contează să fim perseverenţi.

Şi vreau să menţionez rolul benefic al Ambasadei noastre atât în generarea acestui interes în Congres, cât şi în identificarea acestor potenţiali investitori în economia Republicii Moldova. Dar depinde foarte mult acum de capacitatea Chişinăului de a genera o politică agresivă, în sensul pozitiv, pe această direcţie. Vă dau un exemplu – mă uitam la CNN seara cât am stat la hotel şi la fiecare jumătate de oră se dădea publicitate despre atragerea investiţiilor în Georgia şi, din păcate, niciun material despre Republica Moldova. Iată deci că trebuie să îmbrăţişăm toate elementele componente ale unei politici despre care vorbeam – agresive în sensul bun al cuvântului, ceea ce ne va permite să creăm locuri de muncă. Şi atunci cetăţenii Republicii Moldova îşi vor găsi acasă de lucru şi nu vor fi constrânşi să plece în străinătate în cautarea unei vieţi mai bune.

Lina Grâu: De la începutul acestui an Danemarca a preluat preşedinţia prin rotaţie Uniunii Europene. La revenirea din vizita pe care a avut-o la Compenhaga, capitala Danemarcii, Iurie Leancă a declarat că printre priorităţile preşedinţiei daneze în raport cu Republica Moldova sunt semnarea în viitorul apropiat a Acordului privind aderarea la spaţiul aerian european, acord care a fost deja negociat, şi trecerea la a doua etapă a Planului de acţiuni privind liberalizarea regimului de vize, etapă care presupune implementarea legilor convenite bilateral. 

Republica Moldova mai are însă un şir de restanţe la adoptarea legilor convenite cu UE, printre care un şir de reforme dificile ce ţin de interne, justiţie şi drepturile omului. L-am întrebat pe şeful Delegaţiei Comisiei Europene la Chişinău, Dirk Schuebel, dacă priorităţile enunţate de autorităţile moldovene sunt unele realizabile.

Dirk Schuebel, şeful Delegaţiei Comisiei Europene la Chişinău: Sunt de acord cu aceste două priorităţi pe care şi ministrul de Externe le-a menţionat. Suntem destul de avansaţi pe ambele subiecte. Acordul privind spaţiul aerian este finalizat şi urmează doar să fie semnat. În acest moment există anumite probleme pe intern în UE care împiedică semnarea acestui document, dar sper că acestea vor fi depăşite cât de curând şi Acordul cu Republica Moldova va fi semnat şi va intra în vigoare.

În ceea ce priveşte dialogul pe vize, am făcut de asemenea progrese bune în prima fază, cea de adoptare a legislaţiei, şi sperăm foarte mult că ne vom putea mişca cât de curând către cea de doua fază. Unul dintre subiectele care încă mai rămâne deschis, după cum ştiţi, este adoptarea legislaţiei antidiscriminare racordate la standardele UE şi sperăm că pe această direcţie vor fi înregistrate progrese cât de curând. Acest lucru ne va apropia de trecerea la cea de a doua fază a realizării Planului de acţiuni pe vize.

Lina Grâu: Totuşi, mai rămân o serie de legi care întâmpină dificultăţi la adoptare, atât în Guvern, cât şi în Parlament, ce ţin de reforma justiţiei şi a internelor…

Dirk Schuebel: Nu cred că este o situaţie fatală, ca să zic aşa, cred că sunt lucruri care se pot depăşi dacă va exista un consens şi o înţelegere între partidele de la guvernare, şi sper că şi opoziţia se va alătura acestor eforturi care vor aduce Republica Moldova mai aproape de trecerea la a doua etapă, cea de implementare a legislaţiei, a dialogului privind liberalizarea regimului de vize.

Lina Grâu: Un eveniment recent foarte important este alegerea după o lungă perioadă de criză, a preşedintelui Republicii Moldova. Cum a fost primită vestea la Bruxelles şi cum vedeţi perspectivele dialogului cu UE prin prisma acestei schimbări survenite la Chişinău?

Dirk Schuebel: Am fost foarte mulţumiţi că după mai bine de doi ani în sfârşit preşedintele a fost ales în Republica Moldova şi am impresia că toţi liderii UE l-au felicitat pe domnul Nicolae Timofti cu alegerea sa în acestă funcţie. Inaugurarea a avut loc vineri, aşa că de săptămâna viitoare vom putea lucra la turaţii complete cu noul şef de stat în deplinătatea atribuiilor sale oficiale. Aştept cu nerăbdare, la fel ca şi colegii mei de la Bruxelles, să lucrăm cu acest preşedinte care şi-a propus ca sarcină prioritară să susţină eforturile clasei politice de a aduce Republica Moldova mai aproape de UE.

Lina Grâu: Alegerea preşedintelui înseamnă trei ani de stabilitate, răstimp în care se poate avansa destul de mult pe direcţia europeană…

Dirk Schuebel: Foarte mult va depinde de Republica Moldova, de felul în care se va avansa pe direcţia integrării europene. Pot spune acum că nu mai există nicio scuză, acum ţara are o situaţie politică stabilă şi trebuie să continuie reformele – în justiţie, în transformarea instituţiilor de drept. Şi în context aş vrea să fac apel la Alianţa pentru Integrare Europeană să ducă o politică inclusivă, să depună eforturi pentru a ajuta şi a convinge opoziţia comunistă să revină în Parlament, ceea ce cred că ar fi un factor foarte pozitiv pentru a atinge obiectivele foarte ambiţioase pe care şi le-a propus guvernarea. 

Lina Grâu: Se poate spune că de acum încolo UE va fi mai exigentă în raport cu Republica Moldova?

Dirk Schuebel: Cred că am spus de mai multe ori că nu suntem dascălii nimănui şi că este în beneficiul Republicii Moldova să realizeze reformele. Chişinăul nu face reformele pentru UE, ci pentru ca propriii săi cetăţeni, cetăţenii moldoveni, să poată trăi o viaţă mai bună şi mai demnă. Şi noi încercăm să ajutăm şi să susţinem reformele realizate de instituţiile moldovene pentru a îmbunătăţi viaţa oamenilor.

Lina Grâu: Dragi ascultători, timpul rezervat emisiunii noastre a expirat, Lina Grâu vă mulţumeşte pentru atenţia cu care sper că ne-aţi ascultat. Vă aştept la o nouă emisiune, în una din săptămânile următoare.

 
comments powered by Disqus
Prima / Opinii/Comentarii / Vizita oficială a ministrului de Externe, Iurie Leancă, la Washington. APE. 24.03.2012.
Adresa
str. Sciusev 64, MD-2012 Chisinau, Republica Moldova


Tel.: +373-22-224430, 210986
Fax:
+373-22-210986, 233950 office@ape.md
Noutăţi  |  Analize  |  Opinii/Comentarii  |  Interviuri  |  Declaraţii  |  Documente  |  Conferinţe  |  Studii  |  Evenimente  |  UE - problematica transnistreana  |  Multimedia  |  APE în MassMedia  |  Friedrich Ebert Stiftung  |  Proiecte  |  Negociatori europeni
Copyright © 2019 Asociaţia pentru Politica Externă din Moldova.
Toate Drepturile Rezervate

Acest site a fost elaborat si lansat cu sprijinul Ambasadei Marei Britanii in Republica Moldova
TRIMARAN - IT Solutions Company // web, interactive, motion and software development solutions // http://www.trimaran.md, B2B and B2C solutions  /  Branding & Graphic Design Services / Website Design and Development  /  E-Commerce Systems / Software Application Architecture and Development / Multimedia solutions  /  2D/3D modeling & animation solutions / Video & Post Production / contact@trimaran.md
O soluţie Trimaran
Vizitatori: 482263
ultima actualizare: 23.01.2018