Rom Eng
Benzi RSS
Prima / Opinii/Comentarii / Germania, ca partener european şi investitor major în economia moldovenească. APE. 05.05.2012.
Germania, ca partener european şi investitor major în economia moldovenească. APE. 05.05.2012.
Versiune tipar
05.05.2012

Lina Grâu: Germania, unul dintre primele state care a recunoscut independenţa Republicii Moldova, a marcat 20 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice moldo-germane prin concerte aniversare, lansări de carte şi conferinţe de totalizare.

Despre contribuţia Germaniei la procesul de democratizare a Republicii Moldova şi despre marile investiţii germane în economia moldovenească s-a discutat la conferinţa “Moldova-Germania: 20 ani de colaborare şi noi perspective, organizată la Universitatea de stat din Chişinău de Forumul moldo-german şi de Moldova Institut din Leipzig”.

Germania, partener politic de încredere al Republicii Moldova

Într-o încercare de a face o succintă trecere în revistă a relaţiilor moldo-germane din cei 20 de ani, directorul Forumului moldo-german, Igor Corman, preşedintele Comisiei pentru politică externă din Parlament, a delimitat în trei etape evoluţia relaţiilor dintre Chişinău şi Berlin.

Igor Corman: Putem să deosebim cum eram văzuţi noi la Berlin în anii 90 – atunci Moldova era încă foarte departe de Germania. Chiar dacă distanţa de la Berlin la Madrid este un pic mai mare decât de la Berlin la Chişinău, dar pentru nemţi Moldova era undeva în Mongolia – însăşi faptul că denumirea ţărilor începe cu aceeaşi literă a creat de multe ori confuzii. Unicul eveniment mai major care a avut loc în anii aceea au fost Zilele culturii care au avut loc în 1998, care s-au desfăşurat în mai multe oraşe din Germania şi la care au participat cei mai buni artişti pe care îi avem noi în Republica Moldova şi care au avut nişte concerte foarte bune.

Perioada care a urmat de la începutul anilor 2000 a fost cu totul altceva – a început o nouă fază, mai ales după 2004, când a avut loc o nouă extindere a UE spre Est. Atunci, Germania, reieşind şi din amplasamentul său geografic, a început să înţeleagă foarte bine că trebuie să-şi asume o responsabilitate mai mare, un rol mai important în această regiune. Iar în 2007, după aderarea României şi Bulgariei, Republica Moldova a devenit chiar ţară vecină a UE şi cred că acest lucru în mare măsură a contribuit la creşterea interesului Germaniei pentru Republica Moldova.

Şi iată că în 2004 pentru prima dată Bundestagul german, Parlamentul german, a adoptat o rezoluţie care viza Republica Moldova, cu un titlu sugestiv – „A sprijini reintegrarea şi democratizarea Republicii Moldova”. Asemenea precedente nu au mai fost în alte legislative ale ţărilor membre ale UE. Apoi în 2008 a fost o declaraţie şi mai puternică adoptată de Bundestag, care viza aspiraţiile europene ale Republicii Moldova. Tot în acel an a fost creat la Berlin Forumul german-moldovenesc, unde au intrat mai mulţi reprezentanţi ai Bundestagului din diferite grupuri parlamentare, dar şi reprezentanţi ai societăţii civile, din business. A fost din nou un semnal clar că interesul Berlinului pentru tot ce se întâmplă în Republica Moldova este în creştere.

Şi a treia fază este una aparte, care a început în 2009, odată cu schimbarea de la Chişinău după alegerile parlamentare, când la putere a venit Alianţa pentru Integrare Europeană. Şi tot acest dislog foarte activ cu Bruxellesul sigur că a inclus o componentă esenţială în ceea ce ţine de relaţia cu Germania. Şi urmăriţi în ultimul timp un interes important al Germaniei în a ne sprijini în soluţionarea conflictului transnistrean şi interesul special în acest sens al Cancelarului, a doamnei Merkel.

Eu cred că Republica Moldova este privilegiată că se bucură de un interes atât de evident din partea Germaniei. Şi eu sunt sigur că suntem abia la început, dacă vorbim de posibilităţile de a ne cunoaşte reciproc. Germania nu este o ţară oarecare, este vioara numărul unu a UE. Este o putere economică, nu doar politică, foarte importantă, avem investitori germani importanţi care au venit în Republica Moldova şi care continuă să vină şi în ultima perioadă. Contează foarte mult desigur cât de structurat vom crea acest cadrul aici, la Chişinău, şi cred că trebuie să o facem toţi împreună, nu doar Ministerul Afacerilor Externe, diplomaţia noastră, nu doar Parlamentul pe dimensiunea parlamentară, dar cred că şi societatea civilă trebuie să joace un rol activ.

Lina Grâu: Şeful adjunct al Misiunii diplomatice a Germaniei la Chişinău, Casten Wilms, a declarat că Berlinul susţine drumul spre Europa al Republicii Moldova şi se bucură că din 2009 Chişinăul a întreprins măsuri solide de apropiere de UE.

Casten Wilms: La începutul anilor 90 Moldova era pentru majoritatea populaţiei din Germania un stat necunoscut. Şi era oarecum natural, pentru că în acei ani eram ocupaţi cu subiecte ca reunificarea Germaniei, probleme de mediu şi de cum putem să-i orientăm pe vecinii noştri, ţări ca Cehia de exemplu, spre Uniunea Europeană.
 
La început, cel mai important pentru Germania era consolidarea statalităţii Republicii Moldova, Germania fiind primul stat al UE care şi-a deschis o ambasadă la Chişinău. Relaţiile noastre s-au dinamizat în ultimii ani, mai ales că, odată cu intrarea României în UE în 2007, Republica Moldova devine vecin al UE. Germania a lucrat nu doar în domeniul politic, ci şi în zona societăţii civile, dar şi cu investitorii germani care sunt acum în Republica Moldova.

Germania susţine drumul Chişinăului spre Europa. Ne bucurăm că din 2009 Republica Moldova a întreprins măsuri solide de apropiere de UE. Lucrăm acum, împreună cu celelalte state membre ale UE, asupra procesului de liberalizare a vizelor pentru Republica Moldova. Este în proces şi negocierea Acordul de asociere, au fost făcuţi paşi mari în negocierea Acorului de liber schimb şi a fost parafat Acordul privind spaţiul aerian comun. Este un proces care decurge pas cu pas şi se îndreaptă în direcţia corectă.

Iar pentru ca să putem avansa în sprijinirea Republicii Moldova pe calea integrării europene, avem nevoie de susţinerea populaţiei Germaniei şi de cea a factorilor oficiali. Motiv pentru care este important când din partea Republicii Moldova vin veşti bune şi când şi Guvernul de la Chişinău lucrează în aceeaşi direcţie.

De asemenea, este cunoscută susţinerea Cancelarului german privind conflictul transnistrean şi acest angajament trebuie văzut şi în contextul UE. În 2004 a fost primită în UE o ţară divizată – Cipru, şi acest exemplu a arătat că pe viitor trebuie să acceptăm în UE doar ţări integrate. În acest context, pe viitor, dacă vrem să luăm Republica Moldova în UE, aceasta trebuie să se reintegreze cu Transnistria.

Fundaţiile politice din Germania, active în Republica Moldova

Lina Grâu: Un sprijin important pentru susţinerea proceselor democratice din Republica Moldova vine şi din partea fundaţiilor politice germane. Două cele mai importante fundaţii, Konrad Adenauer şi Friedrich Ebert, susţin proiecte în cadrul societăţii civile şi oferă suport logistic pentru dezvoltarea democratică a partidelor.

Coordonatorul naţional al biroului Fundaţiei Friedrich Ebert la Chişinău, Ana Mihailov, spune că printre priorităţile fundaţiei este sprijinirea oamenilor cu o gândire democratică.

Ana Mihailov: Frundaţia Friedrich Ebert este cea mai veche fundaţie politică din Germania, este moştenirea politică a primului preşedinte ales pe cale democratică, Friedrich Ebert, care în testamentul său a subliniat că nu îşi doreşte funeralii de stat sau alte ceremonii grandioase, ci din banii care erau destinaţi pentru aceasta să fie creată o fundaţie politică. Astfel a fost înfiinţată Fundaţia Friedrich Ebert care astăzi activează în peste 100 de ţări.

Iar ca să vă explic mai bine esenţa Fundaţiei Friedrich Ebert aş vrea să recurg la un citat din Friedrich Ebert care spunea că “o democraţie are nevoie de democraţi”. Deci, are nevoie şi de Constituţie, şi de Parlament, şi de alte instituţii de stat, dar mai întâi de toate are nevoie de oameni cu o gândire democratică, în oricare sferă a vieţii ar activa aceştia – fie în economie, fie în politică, fie în zona socială.

În Republica Moldova, Fundaţia Friedrich Ebert şi-a început activitatea în anul 2002, anul acesta vom sărbători şi noi 10 ani de activitate aici. Scopurile noastre sunt promovarea democraţiei, a statului de drept, a valorilor social-democrate, a justiţiei sociale şi a cooperării internaţionale. Portofoliul nostru conţine proiecte în diverse domenii, aşa precum integrarea europeană, politica externă, cooperarea politică, politici sociale şi, nu în ultimul rând, edicaţia civică şi politică.

Unul din domeniile nostre principale este colaborarea politică, aşa cum am menţionat şi anterior. Aici lucrăm cu politicienii asupra problemelor de politică. Aşa cum am menţionat, fundaţia este una social-democrată şi promovăm valori social-democrate.

O altă direcţie de activitate este educaţia civică şi politică a cetăţenilor. Acestă direcţie este realizată printr-un şir de proiecte, unul dintre care este “Cetăţeanul în primul rând”.

Acum aş vrea să mă refer la un proiect care ar putea fi mai interesant pentru tineri. Este vorba despre o academie politică pe care am lansat-o în formatul actual în acest an. Este un program de training care se adresează atât membrilor de partid, dar şi tinerilor cu un angajament civic activ. Propunem participanţilor trei subiecte – aşa ca social-democraţia, buna guvernare, comunicare şi retorică politică. Anul acesta vom încheia primul ciclu, aşa că vă invităm să observaţi anunţurile noastre, vom anunţa concursul pentru anul viitor şi toţi cei interesaţi puteţi aplica şi participa la acest training.

Lina Grâu: Natalia Corobcă-Ianuşevici, coordonator naţional al oficiului de la Chişinău al Fundaţiei Konrad Adenauer, spune că printre priorităţile fundaţiei sunt programul de burse pentru studenţi şi sprijinul acordat partidelor politice de orientare creştin-democrată.

Natalia Corobcă-Ianuşevici: Sunt bursele fundaţiei Konrad Adenauer de care pot beneficia studenţii, un alt lucru care le stă la îndemână sunt programele de dezvoltare pe care le organizăm. Noi suntem de fapt o fundaţie politică germană şi ceea ce facem noi în ţările în care avem birouri – şi din astea sunt 120 de ţări – este să promovăm democraţia, drepturile omului, adică statul de drept, integrarea în UE. Şi pentru asta organizăm în diferite ţări, în funcţie şi de necesităţile locale, programe de dezvoltare pentru tineri, fie ei membri sau nu ai unor partide. Avem şi programe pentru membrii partidelor politice, partide de orientare creştin-democrată. 

Principiul de lucru al Fundaţiei este în parteneriat cu organizaţiile locale – organizaţiile neguvernamentale din Republica Moldova şi partidele politice. Noi considerăm că partidele slabe sunt o ameninţare pentru democraţie. Şi atunci noi încercăm, cu expertiza din Germania, să consolidăm aceste partide prin experienţa pe care putem noi să le-o punem la dispoziţie.

De foarte multe ori am fost întrebată cum susţinem partidele politice şi ce facem pentru asta. Nu este vorba despre o suţinere financiară, noi organizăm instruiri pentru tineri şi pentru femei. Pentru că noi considerăm că femeile în Republica Moldova încă se implică puţin în politică şi au nevoie de un pic de susţinere. Şi pentru tineri, pentru că noi considerăm că tinerii sunt cei care vor promiva Moldova cel mai mult şi o vor mişca în faţă. La fel însă, seniorilor din partidele politice le oferim consiliere pentru diferite subiecte ce ţin de activitatea politică din Republica Moldova.

Mediul de afaceri german, în sprijinul proceselor democratice din Republica Moldova

Lina Grâu: Unul dintre cei mai mari şi vechi investitori germani în Republica Moldova este compania producătoare de zahăr Südzucker, care în 1998 a cumpărat pachetele majoritare a cinci fabrici de zahăr din Republica Moldova, iar în 2001 a intrat pe piaţa moldovenească. Alexander Koss, unul dintre membrii consiliului de administrare a companiei, spune că de la bun început investitorul german a avut de înfruntat dificultăţi mari care acopereau practic tot spectrul de activitate – începând cu producerea materiei prime şi mergând până la probleme de mentalitate.
 
Alexander Koss:
Unul din puntele cele mai atractive ale Republicii Moldova era de la bun început faptul că se află la intersecţia căilor comerciale şi are posibilitatea de a face comerţ atât cu UE, cât şi cu CSI. Şi noi, ca investitori străini, folosim din plin această posibilitate. Noi exportăm zahărul produs aici nu doar în UE, dar şi în ţările Asiei Mijlocii, în Rusia.  

Am trecut prin multe greutăţi, nu a fost deloc simplu şi afacerea noastră a devenit profitabilă abia după 5-6 ani după intrarea pe piaţa moldovenească. Nu pot spune că acum toate problemele au fost depăşite. Şi în primul rând, dificultăţile ţin de problemele de mentalitate. Partenerii cu care lucrăm au invăţat deja să gândească occidental, dar în capul majorităţii populaţiei mai există încă algoritmul potrivit căruia “Statul trebuie să aibă grijă de mine”. Indiferent de efortul meu, “statul este obligat să-mi dea o bucată de pâine, să-mi asigure căldură în casă, să-mi plătească tratamentul şi studiile pentru copiii mei”. Ca şi pe vremuri, în capul majorităţii există conceptul potrivit căruia un conducător, în persoana unui lider carismatic, îi conduce pe toţi cu o mână de fier către un viitor fericit. Aşa ceva nu există şi acest model se transformă, mai devreme sau mai târziu, în dictatură.

Eu cred că rolul tinerilor este de a depăşi aceste stereotipuri, de a încerca să gândească democratic, de a căuta posibilităţi pentru compromis şi înţelegere reciprocă între grupuri şi partide care gândesc diferit, de a găsi limbă comună spre beneficiul propriilor părinţi şi a viitorilor copii. Sper că în capul tinerilor aceste stereotipuri nu vor mai fi la fel de întipărite ca şi în mentalitatea generaţiei mai în vârstă. În asta îmi pun speranţa pentru viitorul Republicii Moldova.

Lina: Marin Ciobanu, administratorul Zonei economice libere Bălţi, unde în ultimii ani şi-au deschis reprezentanţe mai multe companii germane, spune că activitatea companiilor străine aduce un aport important atât la bugetul local, cât şi la dezvoltarea regiunii pe amsamblu.
 
Marin Ciobanu:
În Republica Moldova, cel puţin până la sfârşitul anului 2011, se regăseu 160 de companii cu capital german. Una din cele mai mari companii, dacă nu cea mai mare, este compania Dräxlmaier, cel puţin după numărul de locuri de muncă create în Republica Moldova. La ziua de astăzi compania a creat deja 2500 de locuri de muncă, iar pentru acest an în Zona economică liberă Bălţi este prevăzută o extindere a companiei Dräxlmaier. Practic din luna iunie va începe următorul şantier şi când va fi dată în exploatare fabrica, vor fi create încă 1500 locuri de muncă. Deci, vom vorbi deja de 4000 de locuri de muncă pe ansamblu, pe care le-a creat compania germană Dräxlmaier. Ca să facem o comparaţie cu salariul mediu pe economie, Dräxlmaier acordă salarii foarte atractive. Salariul mediu pe întreprinderi la aceste 2500 locuri de muncă se ridică la 4967 lei.

Datorită faptului că avem o conlucrare foarte fructuoasă cu compania Dräxlmaier am reuşit să mai aducem un concern din Austria care va efectua la noi tot o investiţie foarte serioasă, de 21 de euro.

Să vă dau încă câteva cifre, ca să înţelegeri care este aportul unor aşa companii mari nu numai în ceea ce priveşte locurile de muncă, dar şi contribuţiile la bugetul de stat sau la dezvoltarea regională. Dacă e să facem o comparaţie, bugetul municipiului Bălţi se ridică la 220 milioane lei anual, iar compania Dräxlmaier pentru anul 2011 a achitat salarii de circa 120 milioane lei şi contribuţii la bugetul de stat în valoare de 34 milioane lei. În afară de aceasta, se dezvoltă şi alte întreprinderi mici şi mijlocii care sunt conectate la compania Dräxlmaier, cum ar fi de exemplu companiile de transport. În felul acesta, practic 200 milioane lei le lasă în regiune numai compania Dräxlmaier. Cu extinderea acesteia cred că suma va creşte considerabil. Banii circulă în regiunea de nord, creşte puterea oamenilor de compărare şi se dă un impuls şi altor întreprinderi mici şi mijlocii.

Lina Grâu: Valeriu Bodiu, directorul general al companiei cu capital german „Introscop”, spune şi el că, pe lângă o contribuţie economică importantă la dezvoltarea Republicii Moldova, investiţiile germane sunt cruciale şi pentru schimbarea de mentalitate.

Valeriu Bodiu: Dat fiind faptul că Germania a fost prima ţară cu ambasadă aici, prin această misiune au startat şi primele proiecte de asistenţă tehnică. Proiectele acestea de asistenţă tehnică nu au fost altceva decât o conlucrare foarte strânsă cu experţi din Republica Moldova. Experţi germani efectiv au vizitat ţara noastră, majoritatea întreprinderilor din diferite domenii şi s-au creat nişte relaţii mai speciale. În plus la aceasta, sigur că a fost şi acea imagine foarte pozitivă de calitate germană care i-a ajutat pe antreprenorii noştri, având şi nemţi în jur, să obţinnă nişte realizări cu adevărat frumoase la începutul anilor 90.

Cu părere de rău a fost după aia şi o perioadă, începând cu anii 2000, diferită de cea frumoasă. Aceasta a fost dictată, după părerea mea, de doi factori – în primul rând, a fost o expansiune şi o luptă pentru extinderea de pieţe. Pe de o parte, au fost pieţele asiatice, care au fost şi piaţă de desfacere, dar şi ofertă de forţă de muncă, iar pe de alta parte a fost şi situaţia politică internă de la noi care cel puţin nu a favorizat continuarea acelor bune începuturi. Cel puţin aşa a mers până acum câţiva ani, iar acum simţim o reînviorare a relaţiilor moldo-germane şi o sporire a atenţiei din partea antreprenorilor din această ţară pentru Republica Moldova.

Dacă vorbim despre companiile germane active în Republica Moldova, germanii tot timpul s-au deosebit de ceilalţi prin pragmatism şi prin orientarea lor spre producere. Sunt şi companii germane care vin să facă comerţ, vin să facă afaceri în alte domenii, dar majoritatea investiţiilor au fost pe producere şi asta se reflectă în prezenţa germană aici prin companii ca Südzucker, şi Dräxlmaier, şi Knauf şi alte întreprinderi mari.

Practic, Republica Moldova tot timpul trebuie să-şi dea seama să este un actor care concurează pe aspecte microeconomice, cum este forţa de muncă sau alte aspecte legislative, financiare, ci şi în aspect de concurenţă între state. Republica Moldova, pentru a fi atractivă, trebuie să ofere ceva mai mult decât ceea ce oferă cei din jur. Şi aici, ceea ce ne face la moment să fim printre ţările în care investiţiile germane îşi menţin interesul, este faptul că suntem în apropierea Europei şi suntem foarte favorizaţi de ultima tendinţă de retragere totuşi a outsoursing-ului de producţie din Asia. Întreprinderile şi concernurile mari care au mers în China, în India, în alte state în căutarea forţei ieftine de muncă, au tendinţa de a reveni. Şi acum asta este şansa Moldovei care trebuie nu doar să declare, ci şi să demonstreze, că avem forţă de muncă ieftină şi bună. Aceasta este şansa Republicii Moldova, prin care am putea cu adevărat să căpătăm mari investiţii şi mari angajamente din partea indistriei germane. Ceea ce ne-ar face să fim atractivi este o pregătire bună a personalului şi o flexibilitate foarte înaltă visavie de logistică. Acestea sunt două cerinţe ale industriei moderne care sunt căutate şi în Republica Moldova.

După părerea mea, investiţiile nu se măsoară în bani. Noi putem să vorbim despre fluxuri enorme de bani, dar cu efect minim pentru ţara în care au loc. Pentru mine este foarte important că acele întreprinderi care au venit în Republica Moldova din Germania aduc un aport enorm la schimbarea mentalităţii oamenilor. Şi vă explic cum se face. Atunci când vine o întreprindere germană şi aduce cu ea nişte standarde de producere, nişte standarde de comportament, nişte standarde visavie de competenţa oamenilor care ocupă nişte poziţii, atunci automat aceşti oameni se modifică. Şi partea frumoasă a lucrurilor este că nu doar se modifică în contextul locurilor de muncă şi a producerii, ci toate aceste experienţe le iau acasă. Odată ce ai ajuns la momentul când în cadrul întreprinderii eşti foarte ordonat, eşti responsabil, ai un mod de abordare sistemic, toate lucrurile acestea le iai acasă, le implementezi la tine în familie şi le împărtăşeşti cu cei din jur.

Acest element de investiţie în oameni, această exerienţă pe care acum Germania prieteneşte ne oferă prin intermediul acestor întreprinderi este cel mai mare aport la dezvoltarea ţării noastre. Şi cred că aici putem să măsurăm aportul enorm al acestei ţări pentru Republica Moldova.

Opinie

Victor Chirilă: Chişinăul nu a reuşit să valorifice deplin potenţialul cooperării cu Germania

Lina Grâu: L-am întrebat pe directorul executiv al Asociaţiei pentru Politică Externă, Victor Chirilă, de ce cooperarea cu Germania este atât de importantă pentru Republica Moldova şi care ar fi domeniile prioritare ale acestei colaborări.

Victor Chirilă: Germania a fost un partener stabil în decursul celor 20 de ani de independenţă, un partener care ne-a înţeles doleanţele, ne-a înţeles obiectivele, dar şi un partener al cărui potenţial nu a fost întotdeauna valorificat de Republica Moldova în deplină măsură, mai ales potenţialul cooperării politice.

Da, Germania este un partener economic substanţial pentru ţara noastră, dar potenţialul politic a fost lăsat în umbră şi din cauza dezinteresului multor politicieni de la Chişinău şi din cauza priorităţilor prost definite uneori, influenţate de o politică indecisă faţă de UE, faţă de Vest în general.

Lucrurile însă s-au schimbat în ultimii trei ani, s-a înţeles în sfârşit că, pentru a parcurge calea de integrare europeană cât mai curând posibil, ai nevoie de susţinători puternici. Şi în primul rând vorbim despre Germania, despre Franţa, Marea Britanie, despre Ţările Nordice, noiii membri ai UE. Germania însă este motorul economic, motorul politic al UE. În lumina crizei financiare şi economice din UE, rolul Germaniei a crescut şi mai mult şi lucru acesta trebuie valorificat de politicienii din Republica Moldova.

Mă bucur să constat că actuala guvernare foloseşte toate ocaziile pentru a consolida relaţiile cu Germania, chiar şi ocaziile de întârire a relaţiilor personale. De exemplu, premierul Vlad Filat are relaţii foarte bune cu dna cancelar Angela Merkel şi cu alţi politicieni de la Berlin. Lucrul acesta contează foarte mult pentru a menţine interesul Germaniei pentru Republica Moldova.

Germania de asemenea vrea să dea un exemplu de bună cooperare, de parteneriat în domeniul securităţii cu Federaţia Rusă şi a ales ca test pentru această cooperare problematica transnistreană. Şi lucrul acesta ne avantajează. Cred că interesul Germaniei poate grăbi soluţionarea politică a problemei transnistrene, ne poate ajuta să găsim formula finală a acestei soluţionări. Dar desigur că Germania ne va ajuta, dar nu ne va oferi formula finală. Acest lucru trebuie să-l găsim noi, trebuie să-l formulăm noi, trebuie să-l decidem aici, acasă, şi desigur în negocierile cu părţile interesate.

Lina Grâu: Mulţi dintre cei care au vorbit la conferinţa organizată de Moldova Institut de la Leipzig, în special oamenii de afaceri, au vorbit despre nevoia de schimbare de mentalitate în Republica Moldova – în business, în relaţiile interumane. Ce poate face Chişinăul pentru a accelera această schimbare de mentalitate pe de o parte, iar pe de altă parte pentru a deschide oportunităţi noi pentru mediul de afaceri occidental?

Victor Chirilă: Vorbim despre schimbarea mentalităţii de mai bine de 20 de ani şi mereu descoperim că avem această problemă pe agenda noastră de transformări interne. Politicienilor le revine un rol important în schimbarea mentalităţilor, mai ales liderilor care au viziuni de viitor, liderilor care au curajul să ia decizii uneori nepopulare, care pot afecta încrederea electoratului, le poate afecta chiar şi accederea sau menţinerea la putere. Însă fără astfel de lideri cu siguranţă nu vom schimba mentalitatea birocraţilor, a cetăţenilor şi nici modul de lucru al instituţiilor de stat. În mare parte instituţiile au rămas nereformate. Practicile au rămas aceleaşi de pe timpul URSS, atitudinea faţă de sarcinile de zi cu zi rămâne a fi neserioasă în mare parte. Nu este motivaţia necesară pentru schimbare în interiorul instituţiilor. Deaceea cred că actuala guvernare trebuie să pună un accent mai mare pe transformările interne în instituţii. Miniştrii şi miniştrii adjuncţi sunt cei care trebuie să dea exemple de schimbare. Cred că acest proces a început, dar mai avem mult de lucru în acest sens.

Lina Grâu: Revenind la relaţiile moldo-germane, o întrebare la suprafaţă este: „De ce ar fi Germania interesată să ajute Republica Moldova – un stat mic, la periferia Europei, care nici măcar nu este membru al UE?”

Victor Chirilă: Interesele UE sunt şi interesele Germaniei, în special în domeniul securităţii. Germania beneficiază în mare parte de extinderea UE către Est. Datorită acestei extinderi, producătorii germani au acces la o piaţă enormă de desfacere. Şi nu numai la piaţa de desfacere, ci şi la resursele acestei regiuni care se numeşte Europa Centrală şi de Est.

Stabilitatea în această regiune este crucială pentru stabilitatea UE, pentru statele membre ale UE şi inclusiv pentru Germania. Ori această stabilitate, această securitate este ameninţată de anumite probleme regionale care nu au fost soluţionate. Asta, pentru că ele au un impact asupra relaţiilor UE cu Federaţia Rusă, sau a relaţiilor Germaniei cu Federaţia Rusă. Aceste probleme perturbă şi ameninţă cooperarea politică, cooperarea economică, pe care atât Germania, cât şi Rusia le doresc foarte mult. Deaceea interesul este unul pragmatic, este un interes care porneşte de la obiectivele naţionale ale Germaniei în primul rând, şi obiectivele de securitate ale UE pe ansamblu.

Şi desigur există şi dorinţa de a ajuta Republica Moldova, care este ataşată valorilor democratice şi care doreşte să construiască un stat bazat pe o economie de piaţă, pe valori democratice, prosper, care să contribuie la securitatea regională. Şi acest lucru vine în întâmpinarea intereselor şi aspiraţiilor Germaniei.

Klaus Bochmann: Viitorul Republicii Moldova este în mod cert în Europa

Lina Grâu: În cadrul evenimentelor consacrate aniversării a 20 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice moldo-germane, Moldova Institut din Leipzig a lansat la Chişinău enciclopedia pe care a elaborat-o despre Republica Moldova în limba germană. La ediţia, care cuprinde peste 800 de pagini, au contribuit experţi din diferite domenii din mai multe ţări.

Pentru această lansare la Chişinău a venit şi directorul executiv al Moldova Institut din Leipzig, Klaus Bochmann, pe care l-am întrebat de unde a apărut interesul pentru crearea unui Institut pe Republica Moldova într-o ţară ca Germania:

Klaus Bochmann: Ca în multe cazuri similare, originea institutului nostru nu se datorează unei intervenţii politice, ci iniţiativei câtorva colaboratori ai mei de la Leipzig. Eu deja din anul 1996 am realizat proiecte de colaborare cu lingvişti din Republica Moldova, după care am avut şi doctoranzi din Republica Moldova şi am constatat că interesul pentru ţara aceasta este destul de mare, în Leipzig deocamdată, dar după aceea am văzut că şi în alte centre universitare din Germania există un interes.

Şi mai ales faptul că Republica Moldova este aşa de necunoscută în Germania ne-a împins să luăm această iniţiativă, să înfiinţăm institutul nostru care a fost creat în decembrie 2005 şi care a început să activeze la 2 martie 2006. Desigur că institutul nostru nu ar fi fost în stare să lucreze fără aportul multor persoane, dintre care multe provin din Republica Moldova, dar avem şi colegi germani care se ocupă de Europa de Est, Europa de Sud-Est, care sunt romanişti, istorici şi care şi-au arătat interesul lor pentru Republica Moldova şi care ne-au sprijinit să înfiinţăm acest institut şi să ne desfăşurăm activitatea.

În afară de aceasta, şi ambasada Republicii Moldova de la Berlin ne-a ajutat foarte mult din punct de vedere logistic. Am primit şi mult sprijin spiritual din partea politicii, mai ales a Forumului germano-moldovenesc pe lângă Bundestag – a Parlamentului german. Şi au fost şi mulţi alţi factori care ne-au înlesnit activitatea.

Lina Grâu: Institutul Moldova de la Leipzig este un instrument foarte eficient de promovare a imaginii Republicii Moldova, la fel ca şi grupul de prieteni creat în Bundestag. Cum este văzută Republica Moldova în Germania, cum este percepută?

Klaus Bochmann: E greu de spus la modul general, pentru că o mare parte a populaţiei Germaniei nu se interesează prea mult de străinătate şi mai ales dacă este vorba despre o ţară atât de mică cum este Republica Moldova, se explică.

Dar intelectualii care sunt bine informaţi observă dezvoltarea Republicii Moldova cu un mare interes şi o mare simpatie. Evident că în presă, în mass media în general, prezenţa statului acesta este destul de slabă, dar acest lucru se explică şi prin mecanismele mediilor care se interesează sau scot la iveală mai ales faptele spectaculoase. Desigur că problema alegerii preşedintelui, de pildă, a fost tratată în presa noastră ceva mai mult, la fel ca şi problema manifestaţiilor de după 7 aprilie. Există desigur şi alte fapte, negative, de pildă traficul cu femei şi alte fapte de acest fel care sunt tratate în presă, dar de aceste aspecte negative suferă şi alte ţări, cum este România, Bulgaria şi altele.

Lina Grâu: Dumneavoastră personal cum percepeţi Republica Moldova, venind aici mai des, menţinând relaţiile cu mediul intelectual? Cum vedeţi perspectivele şi şansele europene ale acestui stat?

Klaus Bochmann: De când vin regulat în Republica Moldova, observ o dezvoltare foarte rapidă nu numai a aspectelor exterioare, a oraşului Chişinău, ca centru, dar şi în mentalitate. Observ că există astăzi o pătură destul de largă de persoane bine informate, există şi o mare deschidere faţă de străinătate, faţă de Europa, şi dacă este vorba despre caracterul european al Republicii Moldova, nu poate exista nicio îndoială că ţara aceasta trebuie într-o zi să intre şi în UE. Şi eu sunt chiar mai optimist decât mulţi politicieni sau oameni de afaceri în acest sens. În măsura în care Republica Moldova realizează standardele europene, în aceeaşi măsură se apropie din ce în ce mai mult de UE şi într-o zi, când va fi gata şi matură pentru integrare, se va întâmpla şi acest lucru. 

Lina Grâu: Se discută mult şi despre nevoia de schimbare de mentalitate în Republica Moldova. Cum poate fi accelerat procesul acesta? E o chestiune foarte necesară pentru a putea parcurge acest drum european. Polonia, Ţările Baltice l-au parcurs foarte repede, iar la noi merge mai greu. 

Klaus Bochmann: Există multe deosebiri dintre Republica Moldova şi Ţările Baltice şi Polonia. Pentru că aceste ţări au avut şi alte tradiţii, legături de lungă durată cu centrele din Europa de Vest, din Europa Centrală, pe când Republica Moldova, sau Moldova, după cum ştim, a fost acum 200 de ani separată de restul ţărilor de limbă română. Dar există multe căi pentru a schimba mentalitatea. O cale pe care noi o propagăm şi pentru care de fapt lucrăm este schimbul, este experienţa în relaţiile cu ceilalţi, este experienţa câştigată în contactul cu persoanele, cu instituţiile şi cu regiunile din Europa Centrală şi Occidentală. După părerea mea este unica soluţie.

Lina Grâu: Mediul de afaceri occidental poate şi el contribui la această schimbare de mentalitate?

Klaus Bochmann: Sigur că da, este chiar un lucru fundamental. Mai ales în procesele de muncă, în procesul productiv, se impun, chiar de la început, standardele comportamentului valabil şi în alte părţi.

Asociaţia pentru Politică Externă (APE) este o organizaţie neguvernamentală angajată în susţinerea procesului de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană şi facilitarea procesului de soluţionare a problemei transnistrene în contextul europenizării ţării.

APE a fost constituită în toamna anului 2003 de un grup proeminent de experţi locali, personalităţi publice, de foşti oficiali guvernamentali şi diplomaţi de rang înalt, toţi fiind animaţi de dorinţa de a contribui cu bogata lor experienţă şi expertiză la formularea şi promovarea de către Republica Moldova a unei politici externe coerente, credibile şi eficiente.

Fundaţia Friedrich Ebert (FES) este o fundaţie politică social-democrată germană, scopurile căreia sunt promovarea principiilor şi fundamentelor democraţiei, a păcii, înţelegerii şi cooperării internaţionale. FES îşi îndeplineşte mandatul în spiritul democraţiei sociale, dedicându-se dezbaterii publice şi găsirii, într-un mod transparent, de soluţii social-democrate la problemele actuale şi viitoare ale societăţii.

În Republica Moldova, Fundaţia Friedrich Ebert şi-a început colaborarea în anul 1994 prin intermediul Biroului regional de la Kiev, iar din octombrie 2002 la Chişinău activează un Birou permanent al Fundaţiei.

 

 
comments powered by Disqus
Prima / Opinii/Comentarii / Germania, ca partener european şi investitor major în economia moldovenească. APE. 05.05.2012.
Adresa
str. Sciusev 64, MD-2012 Chisinau, Republica Moldova


Tel.: +373-22-224430, 210986
Fax:
+373-22-210986, 233950 office@ape.md
Noutăţi  |  Analize  |  Opinii/Comentarii  |  Interviuri  |  Declaraţii  |  Documente  |  Conferinţe  |  Studii  |  Evenimente  |  UE - problematica transnistreana  |  Multimedia  |  APE în MassMedia  |  Friedrich Ebert Stiftung  |  Proiecte  |  Negociatori europeni
Copyright © 2019 Asociaţia pentru Politica Externă din Moldova.
Toate Drepturile Rezervate

Acest site a fost elaborat si lansat cu sprijinul Ambasadei Marei Britanii in Republica Moldova
TRIMARAN - IT Solutions Company // web, interactive, motion and software development solutions // http://www.trimaran.md, B2B and B2C solutions  /  Branding & Graphic Design Services / Website Design and Development  /  E-Commerce Systems / Software Application Architecture and Development / Multimedia solutions  /  2D/3D modeling & animation solutions / Video & Post Production / contact@trimaran.md
O soluţie Trimaran
Vizitatori: 484705
ultima actualizare: 23.01.2018