Rom Eng
Benzi RSS
Prima / Opinii/Comentarii / Criza gazelor este încă un argument în favoarea unei relaţii de parteneriat strategic dintre Moldova şi Ucraina. Andrei Popov, APE. Info-Prim Neo.
Criza gazelor este încă un argument în favoarea unei relaţii de parteneriat strategic dintre Moldova şi Ucraina. Andrei Popov, APE. Info-Prim Neo.
Versiune tipar
12.01.2009

Andrei.jpgCriza gazelor ar trebui să reprezinte încă un argument pentru Moldova ca aceasta este vital interesată să dezvolte o relaţie de parteneriat strategic cu Ucraina, inclusiv şi pentru a estompa pe viitor efectele unor asemenea crize. De această părere este analistul Andrei Popov, director executiv al Asociaţiei pentru Politică Externă (APE).

Andrei Popov a declarat pentru Info-Prim Neo că Ucraina reprezintă „un veritabil adăpost strategic pentru R. Moldova”. Interesele Ucrainei coincid aproape integral cu cele ale Moldovei atât în soluţionarea conflictului transnistrean, cât şi în asigurarea eficientă a parcursului european sau a securităţii energetice. „În toiul crizei, când panica părea să atingă apogeul la Chişinău şi a pornit numerotarea inversă până la deconectarea totală a gazelor, a parvenit decizia unilaterală a Ucrainei de a relua livrarea gazului din propriile rezerve pentru Moldova şi Bulgaria. Deşi acest lucru nu se prea cunoaşte, dar şi în ianuarie 2006, timp de mai multe zile, atunci când încă nu semnaserăm noul contract cu Gazprom, am fost ajutaţi de o manieră asemănătoare de vecinul nostru din nord-est”, spune directorul executiv APE.

Potrivit expertului, opţiunile Moldovei cu privire la diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze sunt destul de limitate. În opinia sa, România nu ar putea, din punct de vedere tehnic, asigura integral livrarea gazelor Moldovei. „Singurele ieşiri pe care le are România în exterior pe conducta gazelor sunt cele prin care gazul intră în România prin R. Moldova. Din câte înţeleg, este tehnic imposibil în cazul unor sistări de acest gen, ca România să pompeze gaz în direcţie inversă - din vest în est - pe aceiaşi conductă. Totuşi, ar trebui examinată posibilitatea construirii unui tronson de la reţeaua internă a România către Moldova, în special pentru zona Ungheni, care este cea mai vulnerabilă”, crede analistul. „Până în 1989 regiunea Iaşului a fost una puternic industrializată şi a fost un mare consumator de gaze. Majoritatea din aceste întreprinderi industriale s-au închis între timp, dar diamentrul conductei care aduce gaz la Iaşi din interiorul României este unul foarte mare şi ar putea oferi o posibilitate pentru racordarea reţelei interne a României cu raionul Ungheni. O altă soluţie complimentară acestor eforturi ar fi trebuit să fie construirea unor rezervoare interne de stocare a gazului în R. Moldova.

„Moldova este dependentă în proporţie de sută la sută de livrările de gaz din Rusia. În acelaşi timp, ea este o ţară de tranzit, ceea ce în fond este un lucru bun pentru noi. Prin Moldova anual treci peste 20 de miliarde de metri cubi de gaze spre România, Bulgaria, Grecia, Balcanii de Vest, ceea ce face din Moldova o piesă de joc importantă, ce nu poate fi neglijată. Pe de o parte, asta înseamnă că doar împotriva Moldovei nu pot fi aplicate sancţiuni şi blocade. Pe de altă parte însă, acest lucru ne face ostatici în perspectiva repetării unor conflicte dintre Rusia şi Ucraina, pentru că ţeava trece prin Ucraina”, susţine Andrei Popov.

Răspunzand întrebării Info-Prim Neo, directorul APE a declarat ca nu are mari lucruri de a reproşa autorităţilor cu privire la acţiunile întreprinse în timpul crizei gazelor: „Realist, în plan politico-diplomatic, în situaţia unei crize care a afectat direct şi dur peste 10 state europene, Moldova nu ar fi putut să contribuie real la soluţionarea crizei”.
În acelaşi timp, analistul remarcă modalitatea stranie de a reflecta problema sistararii gazelor în regiunea transnistreană de către mass-media electronică din Moldova. Toată atenţia presei a fost focalizată pe ceea ce se întâmplă în cele opt sate din raionul Dubăsari, aflate sub controlul autorităţilor de la Chişinău, fără a vorbi despre suferinţele oamenilor din celelalte localităţi ale regiunii transnistrene care deja de 2-3 zile nu mai au încălzire şi gaze. Cred că a fost ratată o posibilitate bună pentru a sublinia că Transnistria e o parte din ţara noastră şi de a arăta un sentiment de compasiune şi solidaritate cu populaţia din stânga Nistrului, contribuind la construirea unui sentiment de comuniune, chiar şi la nivel emoţional, afectiv, dintre oamenii de pe malul stâng şi drept ale Nistrului. Totodată, suplimentul de 1,5 mln de metri cubi de gaze pe zi pe care Ucraina a decis să ni-l acorde, probabil nu va putea ajunge la majoritatea locuitorilor transnistreni, în pofida asigurărilor pe care le-a făcut
conducerea Moldovei. La mijloc tot este o problema tehnică, căci conducta noastră are racordari doar la raionele din nordul acestei regiuni şi nu ajunge la raioanele din centru şi sud – Grigoriopol, Dubăsari, Tiraspol, Slobozia.

Potrivit lui Andrei Popov, în pofida aparenţelor că diferendul ar fi un conflict economic dintre Gazprom şi Ucraina, în esenţă este un conflict cu o puternică încărcătură geopolitică şi geoeconomică. „În prima parte a conflictului, Rusia a urmărit să discrediteze Ucraina ca şi ţară de tranzit pentru a tatona terenul în vederea preluării ulterioare a controlului sistemului de transport prin intermediul Ucrainei şi pentru a aduce europenilor argumente suplimentare în vederea necesităţii accelerării construcţiei celor două gazoducte alternative – prin Marea Baltică şi Marea Neagră, ocolind Ucraina. În a doua fază, la fel cum acest lucra s-a întâmplat în cazul războiului din Georgia, au intrat în joc emoţiile şi Kremlinul a ridicat mizele jocului, fără a calcula foarte bine consecinţele. Ameninţările că Rusia va majora preţul gazelelor pentru Ucraina până la nivelul celui european şi poziţia rigidă în problema semnării memoradumului cu privire la observatorii europeni au şifonat imaginea Rusiei”.

În opinia analistului, diferenţa faţă de anul 2006 când a fost o primă criză este faptul că atunci Europa nu a fost afectată atât de puternic şi doar pentru trei-patru state a fost nesemnificativ redusă livrarea gazelor, pe când în 2009 impactul negativ a fost mult mai puternic şi pentru un număr mult mai mare de ţări. În al doilea rând, în 2006 Europa mai era sub impresia „revoluţiei oranj” şi a susţinut în mod aproape necondiţionat poziţia Ucrainei, tratând Rusia ca pe un „agresor” ce a folosit gazul ca armă energetică. În aceşti 3 ani, Europa a obosit puţin faţă de luptele fratricide dintre conducătorii ucraineni şi parcă s-a obişnuit cu astfel de crize la sfârşit de an şi nu a atras mare atenţie acestei crize până în momentul când s-a pomenit fără gaze. Acum nu mai este atât de clar că este un singur vinovat şi acesta ar fi Rusia. Totuşi, rămâne concluzia că marea problemă este totuşi Rusia şi ca dependenţa excesivă şi crescândă a Uniunii Europene faţă de livrările de gaze din Rusia devine o problemă de securitate de prim plan pentru care UE trebuie să găsească un remediu eficient. Dar, trebuie să recunoaştem, ca şi imaginea Ucrainei este destul de şifonată de această criză. Şi criza politică perpetuată şi rivalităţile dintre preşedinte şi prim-ministru au jucat festa Ucrainei şi au fost exploatate plenar valorificate în plan mediatic şi propagandistic de Federaţia Rusă”.

Criza va avea şi un efect pozitiv, consideră directorul APE: „După această criză, Europa simte mult mai acut vulnerabilitatea sa şi face mişcări mai energice pentru a găsi soluţii eficiente de răspuns, atât prin identificarea unor căi alternative pentru asigurarea cu gaze (cum ar fi construcţia gazoductului Nabucco din Turcia în Europa) şi a unor resurse alternative, cum ar fi energia atomică sau gazul lichifiat”. 

 
comments powered by Disqus
Prima / Opinii/Comentarii / Criza gazelor este încă un argument în favoarea unei relaţii de parteneriat strategic dintre Moldova şi Ucraina. Andrei Popov, APE. Info-Prim Neo.
Analize

Victor Chirila: La rece despre reuniunea 5+2 de la Berlin 13.06.2016
1) Moldova a evitat un mare dezastru la Berlin. În ciuda presiunii concertate exercitate asupra sa, Vicepremierul pentru reintegrare George Balan a reușit să negocieze un protocol de compromis care să nu dăuneze iremediabil pozițiile Republicii Moldova; 2) La reuniunea de la Berlin, moderatorii și observatorii au făcut ”front comun” în
Ion Schidu: Recomandări APE pentru consolidarea capacităților instituționale ale Autorităților Publice Locale în domeniu prevenirii și eliminării discriminării și asigurării egalității. APE/Ambasada Fimlandei in Moldova. 30.07.2015. 30.07.2015 // 154.193Kb

În perioada 1 septembrie 2014 – 1 iunie 2015, Asociația pentru Politica Externă (APE) din Moldova și Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității al Republicii Moldova, în parteneriat cu Ambasada Finlandei în Republica Moldova au organizat 20 de seminare/cursuri de instruire în domeniul prevenirii și eliminării discriminării
Victor Chirila: De ce Moldova vrea, dar nu poate? APE. 22.07.2015 22.07.2015 // 44.5Kb

După 24 de ani de independență, R. Moldova a ajuns în impas, ea vrea, dar nu poate. Vrea să scape de sărăcie, dar nu poate. Vrea să combată corupția, dar nu poate. Vrea să se debaraseze de oligarhi, dar nu poate. Vrea o justiție imparțială, dar nu poate. Vrea pe
Detalii: Analize
 
Interviuri

Interviu cu Victor Chirilă: „Chișinăul a reușit să iasă într-o situație bună după Berlin”. Radio Europa Liberă. 14.06.2016 16.06.2016
ecenta reuniune a formatului „5+2” de la Berlin, format în care se negociază reglementarea transnistreană, pare să fi arătat cât de şubredă în anumite împrejurări poate fi poziţia Chişinăului la aceste negocieri. În orice caz, criticile şi îngrijorările exprimate dinspre comunitatea experţilor ridică mai multe semne de întrebare, inclusiv privind
Interviu cu Vladimir Socor: „Ucraina a devenit un scut pentru R. Moldova față de Rusia”. Radio Europa Libera. 24.05.2016. 26.05.2016
Ce ar trebui să facă R. Moldova pentru a contracara „politicile agresive rusești” în estul Europei? La ministeriala NATO de săptămâna trecută de pregătire a summitului de la Varșovia, Secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, a pomenit şi Republica Moldova printre provocările cu care se confruntă NATO în contracararea politicilor
Interviu cu Victor Chirilă,director APE: ”Moscova se pregăteşte de alegerile prezidenţiale din R.Moldova” (interviu). The Epoch Times, Romania. 07.04.2016 07.04.2016
Ministrul moldovean de Externe Andrei Galbur s-a întâlnit la începutul săptămânii la Moscova cu omologul său rus Serghei Lavrov, care a pledat pentru un statut special pentru Transnistria. Un analist de la Chişinău ne-a explicat ce urmăreşte Rusia să obţină în prezent de la Republica Moldova. ”Moscova încearcă să-şi mărească prezenţa
Detalii: Interviuri
 
Documente

REPORT FROM THE COMMISSION TO THE EUROPEAN PARLIAMENT AND THE COUNCIL, Fourth Report on the implementation by the Republic of Moldova of the Action Plan on Visa Liberalisation. 21.06.2013. 21.06.2013 // 215.386Kb


Implementation of the European Neighbourhood Policy in 2012 Regional Report: Eastern Partnership, Brussels, 20.3.2013, SWD(2013) 85 final 21.03.2013 // 341.864Kb


Implementation of the European Neighbourhood Policy in Republic of Moldova, Progress in 2012 and recommendations for action, Brussels, 20.3.2013, SWD(2013) 80 final 21.03.2013 // 203.862Kb


Detalii: Documente
 
Studii

Coordination of the EU Assistance at the National Level: Ukraine, Moldova, Georgia. Policy Paper 2016/06 26.06.2016
During the years of bilateral cooperation, the European Union became the strategic partner for Georgia, Moldova and Ukraine. Today it continues contributing to the democratization of system and institutional changes. EU assistance – in the form of sharing experiences and best practices, as well as significant financial support – became
Corneliu Ciurea: Situația social-politică din Republica Moldova: realități și perspective. BST/GMF/APE 20.06.2016 // 207.247Kb

Ciocnirea dintre Rusia și Occident a dus și la o confruntare directă între noul guvern al Moldovei creat la mijlocul lunii ianuarie 2016 de către o majoritate parlamentară încropită de Partidul Democrat (PDM), pe de o parte, și o opoziție eterogenă, compusă din câteva formațiuni politice de dreapta aflate
Ion Guzun, Sorina Macrinici:Reforma justiției in Republica Moldova: progrese și impedimente. BST/GMF/APE 20.06.2016 // 257.257Kb

În 2016, efortul de implementare a Planului naţional de acţiuni pentru implementarea Acordului de Asociere UE-RM pentru anii 2015-2016 s-a dublat, în special prin lichidarea mai multor restanțe din anul 2015, totuși rata generală de realizare este relativ mică (sub pragul de 50%) . Restanţele au fost acumulate din cauza
Detalii: Studii
 
Multimedia

VIDEO. 'Moldova și Lumea': Cadrul legal și practic de implementare al Legii privind asigurarea egalității 17.12.2015
Asociația pentru Politica Externă (APE) în parteneriat cu portalul AGORA vă invită să urmăriți o nouă emisiune din ciclul „Moldova și Lumea”, o platformă de discuții ce își propune să analizeze subiecte de maximă importanță pentru politica externă și internă a Republicii Moldova.
(VIDEO) Andrew Wilson: UE, un subiect plictisitor. Radio Europa Liberă. 20.02.2012. 20.02.2012
Andrew Wilson, Cercetator Superior la Centru de Relatii Externe de la Londra s-a aflat la Chişinău la invitaţia APE în cadrul proiectului: Valorificarea expertizei şi experienţei regionale pentru dezvoltarea unei relaţii previzibile şi viabile cu Rusia, finanţat de Black Sea Trust for Regional Cooperation.
(AUDIO) Integrarea europeană va consolida suveranitatea proclamată în 1990. Radio Europa Liberă. 23.06.2010. 24.06.2010

Detalii: Multimedia
 
Adresa
str. Sciusev 64, MD-2012 Chisinau, Republica Moldova


Tel.: +373-22-224430, 210986
Fax:
+373-22-210986, 233950 office@ape.md
Noutăţi  |  Analize  |  Opinii/Comentarii  |  Interviuri  |  Declaraţii  |  Documente  |  Conferinţe  |  Studii  |  Evenimente  |  UE - problematica transnistreana  |  Multimedia  |  APE în MassMedia  |  Friedrich Ebert Stiftung  |  Proiecte  |  Negociatori europeni
Copyright © 2019 Asociaţia pentru Politica Externă din Moldova.
Toate Drepturile Rezervate

Acest site a fost elaborat si lansat cu sprijinul Ambasadei Marei Britanii in Republica Moldova
TRIMARAN - IT Solutions Company // web, interactive, motion and software development solutions // http://www.trimaran.md, B2B and B2C solutions  /  Branding & Graphic Design Services / Website Design and Development  /  E-Commerce Systems / Software Application Architecture and Development / Multimedia solutions  /  2D/3D modeling & animation solutions / Video & Post Production / contact@trimaran.md
O soluţie Trimaran
Vizitatori: 485345
ultima actualizare: 23.01.2018