Vizita ministrului Cristian Diaconescu la Chişinău nu va aduce rezultate imediate în plan bilateral, dar experţi consultaţi de NewsIn au remarcat schimbări de ton în discursul oficialilor moldoveni, precum şi un element nou - menţionarea proiectului Nabucco, o posibilă pârghie în relaţia cu Rusia. Vizita la Chişinău a ministrului român de externe a arătat interesul Bucureştiului pentru îmbunătăţirea relaţiilor cu R.Moldova, însă despre o dezgheţare a relaţiilor se va putea vorbi abia după alegerile parlamentare moldovene din luna aprilie 2009, susţin observatori politici moldoveni.

Experţii de la Chişinău consultaţi de NewsIn se arată rezervaţi în ceea ce priveşte o îmbunătăţire spectaculoasă imediată a relaţiilor dintre Chişinău şi Bucureşti după vizita ministrului de externe Cristian Diaconescu, fiind sceptici în ceea ce priveşte marcarea unor progrese în "dosarele sensibile" în cele două luni rămase până la alegerile parlamentare din aprilie 2009 din Republica Moldova. Totuşi, observatorii politici atrag atenţia că autorităţile comuniste vor încerca să scoată avantaje politice şi de imagine de pe urma restabiliriii dialogului politic cu Bucureştiul, în perspectiva alegerilor parlamentare din primăvară.

"Dosarele sensibile" în relaţiile Chişinău-Bucureşti sunt Tratatul de bază şi cel de frontieră, Convenţia de mic trafic în zonele frontaliere şi deschiderea a două consulate române noi la Cahul şi Bălţi – subiecte asupra cărora România şi Republica Moldova au viziuni contradictorii în mai multe privinţe.

Victor Chirilă, director de programe la Asociaţia pentru Politică Externă de la Chişinău, crede că este prematur să se spere că vizita lui Cristian Diaconescu la Chişinău a fost una care să semnifice începutul unei etape calitativ mai bune în relaţiile dintre Chişinău şi Bucureşti. "Au mai fost vizite similare în trecut, când s-a discutat de asemenea despre pragmatism, vizite care au dat speranţe şi în final am avut aceleaşi relaţii tensionate între autorităţile moldovene şi cele române. Scopul lui Diaconescu a fost de a stabili primul contact cu autorităţile moldovene şi de a se documenta asupra poziţiei Chişinăului", a declarat Victor Chirilă.

Analistul este sceptic în ceea ce priveşte posibilitatea avansării "dosarelor sensibile" din relaţiile moldo-române în cele două luni care au mai rămas până la alegerile din aprilie 2009. "Pentru aceasta, ambele părţi trebuie să fie gata de compromis şi nu mi-e foarte clar că ar dori să facă acest lucru", spune Chirilă. 

Întrebat dacă autorităţile moldovene nu vin cu un mesaj incoerent atunci când declară pe de o parte că mizează pe susţinerea Bucureştiului pe calea integrării europene, iar de pe altă parte că nu au nevoie de un avocat în integrarea europeană, Victor Chirilă a spus că însuşi faptul recunoaşterii rolului pozitiv al României în apropierea Republicii Moldova de UE reprezintă o schimbare de accent din partea autorităţilor de la Chişinău.

"Nu trebuie să uităm totuşi faptul că ne aflăm în prag de campanie electorală pentru parlamentare şi unele schimbări de accent pe care personal le-am perceput în retorica Chişinăului mă fac să cred că autorităţile moldovene ar vrea să tragă dividende din îmbunătăţirea relaţiilor cu România prin încercarea de a apropia sau chiar de a ajuge la semnarea documentelor sensibile – a Tratatului de bază şi a celui de frontieră", spune Victor Chirilă.

Expertul constată faptul că autorităţile moldovene par să fi acceptat unele condiţii ale Bucureştiului în ceea ce priveşte cele două documente în discuţie. Astfel, ministrul moldovean de externe Andrei Stratan nu a mai vorbit la conferinţa de presă de după întâlnirea lui Cristian Diaconescu despre un "Tratat de bună vecinătate şi cooperare", asupra căruia insista în trecut, ci despre un "Tratat de parteneriat şi cooperare". Este o schimbare de accent, putem spune că este o cedare făcută României, spune Victor Chirilă. De asemenea, Stratan nu mai vorbeşte despre un Acord privind frontiera de stat, ci despre un "Acord privind statutul şi regimul trecerii frontierei dintre Republica Moldova şi România". Expertul a mai remarcat faptul că ministrul moldovean de externe a declarat că mai există foarte puţine divergenţe asupra acestor documente, ceea ce în fond ar părea că inspiră un oarecare optimism. 

"Sunt formule noi pe care până acum nu le-am întâlnit în limbajul autorităţilor de la Chişinău. Noi formule care mă fac să cred că Chişinău înţelege totuşi că este nevoie de compromis. Şi probabil că încercând să găsească aceste soluţii de compromis, autorităţile moldovene îşi doresc semnarea acestor documente până la alegerile parlamentare din aprilie 2009", constată Victor Chirilă. 

Pe de altă parte, expertul este puţin înclinat să creadă că această vizită va aduce un plus de capital de imagine Partidului Comuniştilor, aşa cum s-a întâmplat în preajma alegerilor din 2005, când preşedintele român Traian Băsescu a venit la Chişinău, gest perceput drept un mesaj de susţinere pentru majoritatea comunistă de la guvernare. Situaţia este diferită în prezent şi asta, pentru că Diaconescu nu a venit cu un mesaj de susţinere pentru Partidul Comuniştilor, ci a avut o misiune pur diplomatică – de a stabili relaţii de cooperare cu diplomaţia de la Chişinău şi de a schiţa nişte acţiuni de perspectivă – fie că este vorba despre integrare europeană, cooperare regională în Europa de Sud-Est sau cooperarea în domeniul transfrontalier. "Cred că de această dată autorităţile de la Bucureşti vor fi mult mai atente în a se implica în jocul politic din Republica Moldova", este de părere Victor Chirilă.

"Este bine că există acest dialog diplomatic, pentru că am văzut în trecut că lipsa unui astfel de dialog exacerbează problemele existente şi nicidecum nu vine să găsească soluţiile necesare pentru depăşirea lor. Sper că documentarea pe care a făcut-o Cristian Diaconescu la Chişinău îi va ajuta pe diplomaţii români să formuleze mai bine strategia de viitor a României faţă de Republica Moldova", spune expertul. Potrivit lui Chirilă, această viitoare strategie a României se va baza pe proiectul european şi pe modelul european de cooperare. "Proiectul european înseamnă că în continuare România va asista Republica Moldova pe calea integrării în UE. De asemenea, modelul european înseamnă un spirit european de cooperare, înseamnă compromis, înseamnă o predispoziţie pentru găsirea unor soluţii şi nu pentru aprofundarea divergenţelor care există", a conchis Victor Chirilă, director de programe la Asociaţia pentru Politică Externă.

Analistul independent Vlad Lupan este şi el de părere că nu este momentul să se vorbească despre o încălzire a relaţiilor cu două luni înainte de alegerile din Republica Moldova, însă vizita lui Diaconescu este un semnal pe care îl transmite Bucureştiul în ceea ce priveşte interesul pe care îl are faţă de Republica Moldova.

Totuşi, crede expertul, declaraţiile autorităţilor moldovene potrivit cărora Chişinăul doreşte susţinerea României atât în integrarea europeană, cât şi în problema unei viitoare - foarte îndepărtate de altfel - diversificări a surselor energetice prin Nabucco au constituit un rezultat pozitiv al acestei vizite. Vlad Lupan constată şi o anumită discrepanţă de mesaj, atunci când, pe de altă parte, ministrul Stratan spune că Republica Moldova nu are nevoie de avocaţi în dialogul cu Bruxelles-ul. "Asemenea declaraţii contradictorii sunt caracteristice guvernului actual", spune expertul. El a amintit că în luna februarie la Chişinău urmează să vină ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov. "Nu exclud că autorităţile moldovene afişează o îmbunătăţire la relaţiilor cu România şi dorinţa de a diversifica sursele de energie pentru a-şi crea o pârghie de influenţă în dialogul cu Moscova", spune Lupan.

Potrivit expertului, autorităţile de la Chişinău fără îndoială îşi doresc o relaxare a relaţiilor cu România, pentru că o astfel de relaţie, inclusiv înainte de vizita lui Lavrov, asigură un soi de pârghie de influenţă asupra Moscovei, o face ceva mai flexibilă. "Pe de altă parte, cu două luni înainte de alegeri, lansarea unor promisiuni de semnare a Tratatul de bază, a Convenţiei de mic trafic la frontieră nu ştiu pe cât sunt de fezabile, dar în mod clar îmbunătăţesc imaginea guvernării. S-ar putea ca autorităţile de la Chişinău, în funcţie de relaţia cu Federaţia Rusă, să insiste pe lângă Bucureşti să fie ajutate cu promovarea acestor documente, ca să-şi creeze o pârghie asupra Kremlinului, să-l facă mai flexibil", este de părere Vlad Lupan.

"Pentru Guvernul de la Chişinău alegerile parlamentare sunt extrem de importante şi faptul că ministrul de externe de la Bucureşti a venit la Chişinău este o posibilitate de a utiliza această vizită inclusiv în agenda electorală. Totuşi, cel mai mult guvernarea de la Chişinău este îngrijorată de relaţia sa cu Rusia şi de o posibilă implicare a Rusiei în electorala din 2009. Eu cred că încă este devreme să vorbim despre o îmbunătăţire a relaţiilor dintre Republica Moldova şi România", conchide Vlad Lupan.

Expertul a susţinut teza lansată de cei doi miniştri de externe – moldovean şi român – privind necesitatea construirii unei relaţii pe principii europene, care să devină o platformă pentru o cooperare calitativ mai bună. "Republica Moldova trebuie să aibă un parteneriat strategic european cu România. Totuşi, lansarea unor asemenea declaraţii cu două luni înainte de alegeri sunt interesante, dar va trebui să aşteptăm până după alegeri să vedem care va fi coaliţia de guvernare la Chişinău şi dacă aceste iniţiative vor fi continuate de cei care vor veni la putere. Abia atunci se va vedea ce substanţă va prinde acest parteneriat european cu România", explică expertul independent Vlad Lupan.