CHIŞINĂU (Imedia) – Moscova va acorda Transnistriei ajutor umanitar şi în 2009, a anunţat, pe 10 februarie, in cadrul unei vizite la Tiraspol, deputatul rus Vladimir Medinski, membru al consiliului general al partidului “Edinnaia Rossia” (Rusia Unită – n.a.), la putere în Federaţia Rusă. Vladimir Medinski a spus că acest ajutor este destinat pentru majorarea pensiilor, pentru asigurarea cu hrană a copiilor din grădiniţe şi din şcoli, dar şi pentru acordarea unor credite preferenţiale în agricultură.
Deputatul rus nu a numit cifra exactă a ajutorului, dar a spus că, în 2009, pensionarii transnistreni vor primi pensii cu 50% mai mari decât în 2008. „În anul trecut ajutorul nostru a fost determinat de secetă. Dar, se pare, că acest ajutor unic se transformă deja în program. Datorită faptului că Republica Moldovenească Nistreană a reuşit să asigure un sistem eficient de control asupra modului de distribuire a fondurilor, am luat decizia să oferim ajutor umanitar şi în acest an. Faptul că acordăm asistenţa respectivă în condiţiile de criză mondială, nu înseamnă altceva decât că e vorba de un ajutor cu adevărat frăţesc şi nu de o asistenţă economică sau politică oarecare”, a subliniat Medinski. Oficialităţile de la Chişinău nu au comentat gestul Rusiei.
Comentarii:
Evgheni Şevciuk: Prin acest ajutor Rusia a demonstrat „responsabilitate şi consecutivitate”
Preşedintele Sovietului Suprem (parlamentului – n.a.) de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk, a declarat că prin acest ajutor Federaţia Rusă a demonstrat „responsabilitate şi consecutivitate /../ în probleme ce ţin de apărarea şi susţinerea conaţionalilor săi /.../, oriunde ar locui ei”. El a spus că, în ultimii ani, Rusia a oferit ajutor pentru persoanele nevoiaşe din Transnistria, indiferent de cetăţenia pe care acestea o deţin, demonstrând astfel „un înalt umanism”. „Pentru oameni este foarte important să ştie că, în aceste vremuri complicate, ei se pot folosi de ajutorul oferit de Federaţia Rusă”, a declarat Evgheni Şevciuk. El a precizat că, săptămâna viitoare, va vizita Rusia unde va discuta cu factori de decizie de la Moscova despre „probleme de ordin tehnic” cu privire la ajutorul pe care urmează să-l primească Tiraspolul.
Nicu Popescu : Asistenţa Rusiei este crucială pentru supravieţuirea Transnistriei
Analistul politic Nicu Popescu, cercetător la Consiliul European pentru Relaţii Externe (ECFR), biroul de la Londra, spune că ajutorul pe care îl va oferi Rusia Transnistriei şi în acest an „nu este decât o continuare a unei situaţii mai mult sau mai puţin tipice pentru ultimii 18-19 ani, când Moscova a fost principalul susţinător al regiunii atât prin asistenţă economică directă, cât şi prin subvenţiile pe care i le-a acordat”.
„Acest ajutor este foarte important pentru Tiraspol, deoarece, în ultimii doi ani, Transnistria s-a confruntat cu probleme bugetare serioase care s-au agravat odată cu declanşarea crizei economice mondiale, criză ce a dus la un colaps al exporturilor uzinei metalurgice din Râbniţa care asigura jumătate din bugetul regiunii. Prin urmare, această asistenţă a Rusiei este crucială pentru menţinerea Transistriei „la suprafaţă”, a afirmat analistul. El a menţionat că „deşi Rusia pretinde că este gata să exercite anumite presiuni asupra Transnistriei, în realitate Moscova are un interes strategic în regiune şi această politică a ei va continua şi pe viitor”.
Vladislav Kulminski: Este limpede că, fără un ajutor extern, Transnistria s-ar sufoca
Potrivit expertului de la Asociaţia pentru Politică Externă, Vladislav Kulminski, „este limpede că fără un ajutor extern regiunea (transnistreană – n.a.) s-ar sufoca şi s-ar confrunta cu tulburări sociale”. „Astfel, era de presupus că Rusia îi va acorda până la urmă ajutor pentru a-şi întări influenţa strategică în regiune şi pentru a preveni o posibilă încercare a altor actori de a umplea cu oferte mai atractive vidul care s-ar fi format”, consideră expertul. „Până la urmă, criza va afecta Transnistria într-o măsură mai mare decât Republica Moldova, ceea ce i-ar putea face pe unii politicieni transnistreni oarecum mai pragmatici. Întrebarea este în ce măsură Republica Moldova şi Uniunea Europeană vor fi capabile să utilizeze această oportunitate şi sa întindă o mână regiunii”, a subliniat Dl. Kulminski.
Dosar:
Decizia Kremlinului de a acorda ajutor umanitar Transnistriei a fost luată în urma unei apel a Sovietului Suprem de la Tiraspol, din 19 decembrie 2008, către preşedintele rus, Dmitri Medvedev, premierul Vladimir Putin, şi Duma de Stat. În prezent, pensia medie în Transnistria este de 313 ruble transnistrene, adică aproximativ 36 de dolari americani, ceea ce reprezintă 39% din minimul de existenţă din regiune. În total, în Transnistria sunt înregistraţi 134,5 mii de pensionari din totalul de 555 mii de locuitori (potrivit datelor din 2004, când în regiune a avut loc un recensământ). Transnistria primise un ajutor similar şi în 2008, în valoare de aproximativ 27 milioane de dolari. Presa de la Moscova, scria, acum doi ani, că Rusia renunţase la un moment dat să mai acorde ajutor financiar Transnistriei pe motiv că autorităţile de la Kremlin ar fi rămas dezamăgite de modul în care liderul administraţiei de la Tiraspol, Igor Smirnov, gestionase ajutoarele anterioare. Decizia de a acorda, în continuare, ajutor fusese luată în urma unei vizite a lui Evgheni Şevciuk la Moscova, în 2007, unde a semnat un acord de colaborare cu partidul pro-Kremlin „Edinnaia Rossia”.
Administraţia de la Tiraspol a început să se confrunte cu probleme financiare la sfârşitul anului 2005 – începutul lui 2006, odată cu lansarea Misiunii Uniunii Europene de monitorizare a frontierei moldo-ucrainene EUBAM şi introducerea noului regim vamal la hotarul între cele două state. Noile reguli presupuneau că Transnistria nu mai poate exporta produsele sale în sau prin Ucraina decât cu acordul vamei de la Chişinău. Preşedintele Vladimir Voronin declarase în repetate rânduri că regimul de la Tiraspol a reuşit să supravieţuiască de-a lungul anilor datorită veniturilor ilicite în valoare de 2 miliarde de dolari pe an obţinute din contrabandă la frontieră cu Ucraina, iar Misiunea EUBAM a pus capăt acestei contrabande.
Profil:
Evgheni Şevciuk este preşedinte al Sovietului Suprem de la Tiraspol. S-a născut pe 19 iunie 1968 la Râbniţa, oraş din regiunea nistreană. A absolvit Universitatea de Stat din Transnistria, Facultatea de Drept, şi Universitatea Agrară din Ucraina, Facultatea de Mecanizare. Studii post-universitare la Moscova şi Kiev. Între 1992 şi 1998 a lucrat în miliţie, ajungând până la funcţia de şef al miliţiei financiare din Tiraspol. Ulterior, a activat în cadrul unor firme private, iar în 2000 a fost ales deputat în Sovietul Suprem. În 2005 este reales deputat, pe listele partidului „Obnovlenie” (Reînnoirea – n.a.) şi ales preşedinte al Sovietului Suprem. Este considerat un promotor al intereselor oamenilor de afaceri din regiune.
Nicu Popescu este cercetător la Consiliul European pentru Relaţii Externe (ECFR), biroul de la Londra. Domeniile de specializare: politici europene de vecinătate, conflictele în spaţiul post-sovietic, relaţiile dintre Uniunea Europeană şi Rusia, Republica Moldova şi Caucazul de Sud. Nicu Popescu îşi termină doctoratul în ştiinţe politice la Universitatea Central Europeană din Budapesta, Ungaria. Studii, comentarii şi analize în engleza, franceza, rusa şi româna.
Vladislav Kulminski este expert la Asociaţia pentru Politică Externă din Chişinău. A urmat cursuri în domeniul politic şi economic pe lângă Departamentul de Stat al SUA. Magistru în Relaţii internaţionale şi studii europene (Universitatea Central Europeană, Budapesta, Ungaria). A lucrat ca jurnalist la agenţia de ştiri Infotag şi in 2004-2008 la ambasada SUA din Republica Moldova. În prezent, este consultant la Ambasada Marii Britanii de la Chişinău şi expert la Asociaţia pentru Politică Externă.
