Declaraţia comună, semnată miercuri, 18 martie, la Moscova de preşedintele moldovean Vladimir Voronin şi liderul administraţiei transnistrene Igor Smirnov, în prezenţa preşedintelui rus Dmitri Medvedev, va avea repercusiuni grave asupra procesului de negociere a conflictului transnistrean, chiar dacă în aparenţă are o conotaţie pozitivă. Soluţionarea conflictului va fi tergiversată încă pentru o perioadă destul de lungă, a declarat pentru Info-Prim Neo analistul independent, Vlad Lupan.
Analistul politic subliniază din declaraţie trei elemente esenţiale. „În primul rând, în declaraţie se spune că părţile sunt gata să continue discuţiile, ceea ce înseamnă că autorităţile de la Chişinău au acceptat şi acceptă în continuare formula Federaţiei Ruse, care presupune că Transnistria este o parte egală în negocierile transnistrene, pe acelaşi picior din punct de vedere juridic cu R. Moldova, care este un stat recunoscut. Această poziţie a Federaţiei Ruse denotă şi atitudinea ei vizavi de soluţionarea transnistreană”, spune Vlad Lupan.
Al doilea element al acestei declaraţii, care pare a fi de o conotaţie pozitivă, însă în realitate ascunde pietre subacvatice, este revenirea la discuţiile în formatul 5+2. „Deşi părţile s-au înţeles să revină la acest format, realitatea este că această declaraţie a fost făcută în formatul 2+1, acceptat de preşedintele Voronin în favoarea Federaţiei Ruse”, precizează Vlad Lupan. „De fapt, Federaţia Rusă a chemat la Moscova liderii de la Chişinău şi Tiraspol ca să ajungă la anumite înţelegeri, care ulterior pot fi impuse în formatul 5 +2. Astfel, a avut loc o întrevedere din care au fost excluşi partenerii occidentali, care vor fi puşi în faţa faptului împlinit, atunci când în cadrul formatului 5 +2 le va fi prezentată înţelegerea politică a părţilor, înţelegere care s-a exprimat în această declaraţie”, spune analistul.
Cel de-al treilea element este transformarea forţelor actuale de menţinere a păcii într-o operaţiune sub egida OSCE, la prima vedere, la fel, de o conotaţie pozitivă „Se precizează că această transformare va avea loc doar după soluţionarea definitivă a conflictului transnistrean. Or, o soluţionare definitivă este tărăgănată şi condiţionată de Federaţia Rusă, care a demonstrat cu mai multe prilejuri că nu renunţă la memorandumul Kozak. Astfel, vedem că autorităţile de la Chişinău au acceptat necondiţionat să nu transforme părţile de menţinere a păcii într-un viitor previzibil”, spune Vlad Lupan.
Expertul subliniază că forţele de menţinere a păcii sunt, de fapt, forţe ruseşti. „Acceptând faptul că aceste trupe nu vor pleca decât după o soluţionare politică a conflictului transnistrean, condiţionată de Rusia prin memorandumul Kozak, R. Moldova indirect a acceptat şi faptul că nu va insista asupra retragerii trupelor ruseşti de pe teritoriul R. Moldova”, accentuează analistul.
El aminteşte că Federaţia Rusă insista pe o asemenea „sincronizare” dintre soluţionare şi retragerea trupelor sale şi înainte de summit-ul de la Istanbul din 1999. Acum această propunere a fost reluată, doar că formularea este mai „şmecheră”.
De asemenea, Vlad Lupan este convins că vizita preşedintelui Voronin la Moscova are o conotaţie electorală foarte puternică. Potrivit analistului, partidul de guvernământ de mai mult de 6 luni face cedări unilaterale Federaţiei Ruse. În schimb, Rusia le asigură comuniştilor mediatizare în R. Moldova prin intermediul canalelor ruseşti, Voronin fiind prezent pe micile ecrane alături de unul din cei mai populari politicieni în R. Moldova – preşedintele rus Medvedev.
Potrivit ultimului Baromentru de opinie publică, preşedintele rus Dmitri Medvedev este liderul politic în care populaţia din R. Moldova are cea mai mare încredere după premierul rus Vladimir Putin.
Info-Prim-Neo, 18.03.2009
