Florent Parmentier: Unde sunt ecologiştii moldoveni? Moldova. Atuurile francofoniei, Chisinau, ARC, 2010. 18.01.2011.
18.01.2011 ,
 

Mişcările politice ecologiste au progresat în ultimele două decenii în toată Europa. Avîndu-şi originea în ţările Europei de Nord şi în Germania, valul ecologist a ajuns astăzi şi în multe alte ţări europene. Franţa nu este o excepţie: stînga franceză a mizat în mod tradiţional pe partidul socialist şi cel comunist. În prezent, ea mai are un aliat care devine tot mai puternic şi care s-a afirmat ca cea de-a doua forţă de stînga datorită partidului « Europa ecologistă » , succesorul « Verzilor ».

În Franţa, totul pare a fi axat pe imperativul ecologist - îndată ce se anunţă o inundaţie, apare o maree sau se manifestă o poluare chimică, apar neapărat întrebări privind diversele faţete ale actualei crize a mediului ambiant: încălzirea climaterică, despădurirea, epuizarea resurselor energetice de materie primă, dispariţia unor specii animale sau vegetale, toate aceste necazuri fac partea din viaţa noastră cotidiană deja de foarte mult timp.

Prin urmare, urechea unui francez ar asculta cu surpriză şi interes comentariile unor politicieni moldoveni privind inundaţiile care au afectat Moldova în luna august a anului trecut: se pare că polemica principală nu se referea la politica de mediu care era oportun de a fi aplicată în situaţii de acel gen, ci se axa în special pe originea geopolitică a acelor inundaţii. Astfel, se vehicula că un stat vecin, cum ar fi România, ar fi forţat cedarea digurilor pentru a salva oraşul Galaţi, situat la cîteva sute de kilometri. Este adevărat că o asemenea acuzaţie nu-i nimic altceva, decît o extravaganţă, însă, în acelaşi timp ea relevă o diferenţă fundamentală pe care o putem constat între Franţa şi Moldova: importanţa extremă atribuită istoriei şi geopoliticii, două instrumente de analiză care, desigur nu sunt lipsite de interes, însă, care uită uneori să ia în consideraţie alte lucruri.

În Franţa, un asemenea incident apărut cu cîteva săptămîni înainte de alegeri decisive ar fi consolidat în mod mecanic poziţia mişcării ecologiste. Or, nici un partid ce se pretinde ecologist n-a obţinut vreun succes la alegerile din 28 noiembrie: unicul partid care se declară în mod deschis ecologist a obţinut cca o mie de voturi. Toate partidele principale au pus accentul, în mod foarte logic, pe condiţiile depăşirii crizei în Moldova şi lupta împotriva sărăciei, trecînd totalmente cu vederea problemele ecologice. Nu-i nimic surprinzător în faptul că problemele mediului constituie o preocupare a ţărilor bogate: atunci cînd valul de extindere a ajuns la ţările Europei Centrale,  statele-candidate au avut nevoie de mai mult timp anume pentru realizarea condiţiilor de ordin ecologic. Neavînd un anumit nivel de dezvoltare economică, este probabil foarte dificil de a implementa un model de creştere bazat pe un mediu înconjurător solid şi politici publice adaptate. De altfel, electoratul ecologist din Franţa atrage mai mulţi reprezentanţi ai claselor de mijloc şi superioare, decît ale celor populare, fapt care confirmă ideea precum că « ecologia este un privilegiu al celor mai bogaţi».

Cu toate acestea, chiar dacă problemele mediului constituie un subiect vehiculat în special de către opinia publică în ţările bogate, aceste probleme rămîn ale tuturor: în timp ce ţările bogate au găsit un mijloc pentru a lupta împotriva efectelor schimbărilor climatice, ţările mai sărace se vor pomeni fără îndoială într-o situaţie mult mai complicată. Atunci va fi tocmai momentul de a ne întreba de ce este nevoie de a căuta originea geopolitică a tuturor fenomenelor, nu a soluţiei pentru problemele cu adevărat reale. Dată fiind importanţa tot mai mare atribuită problemelor mediului înconjurător de către opinia publică din ţările vest-europene, faptul de a fi o ţară virtuoasă în acest domeniu ar putea deschide noi perspective pentru Moldova Or, lupta împotriva risipei energetice şi dezvoltarea energiilor regenerabile constituie atît o acţiune ecologistă, precum şi o necesitate economică. 
Florent Parmentier, doctor în ştiinţe, este director de programe şi profesor la Sciences Po Paris şi vice-preşedinte al Asociaţiei « Les Moldaviens » (www.moldavie.fr). Recent a publicat cartea Moldova. Atuurile francofoniei, Chisinau, ARC, 2010.

Tel. +373-22-224430, 210986
Fax +373-22-210986, 233950 office@ape.md
str. Sciusev 64, MD-2012 Chisinau, Republica Moldova
Email : office@ape.md
Copyright © 2024 Asociaţia pentru Politica Externă din Moldova.
Toate Drepturile Rezervate
Tipărire