Concluziile adoptate luni la CAGRE privind Moldova nu au fost luate în funcţie de Rusia, ci în funcţie de poziţiile ţărilor membre, care nu sunt pregătite să ofere Chişinăului perspectiva aderării, problemă pe care nici nu o consideră prioritară, spun analiştii străini. "Nu cred că concluziile adoptate la CAGRE au fost luate în funcţie de Rusia, ci mai degrabă în funcţie de lipsă de consens şi de strategie a statelor UE. Nu există o politică clară faţă de Rusia şi nici faţă de vecinătatea Uniunii şi extinderea acesteia", a declarat Vessela Cerneva, expertă a think tankului European Council on Foreign Relations, comentând faptul că miniştrii de externe UE au decis luni, la Consiliul pentru Afaceri Generale şi Relaţii Externe (CAGRE), să dezvolte "o cooperare mai ambiţioasă" cu R. Moldova, fără a oferi însă detaliile mai concrete ale acestei cooperări. Concluziile CAGRE au fost atât de precaute faţă de R. Moldova nu  pentru că se aşteaptă rezultatul alegerilor din primăvara anului 2009, consideră Vessela Cerneva, ci pentru că aceasta nu este o problemă presantă. "Pentru UE, alegerile din R. Moldova şi aderarea acestei ţări nu sunt probleme prioritare şi nici presante", a explicat ea. "UE pur şi simplu nu putea să ofere mai mult, în condiţiile actuale. De aceea a fost găsită o soluţie de compromis: vă oferim extinderea zonei de liber schimb şi facilitarea obţinerii vizelor, dar nu şi perspectiva aderării", a adăugat Cerneva, senior policy fellow al ECFR şi editor-şef al revistei Foreign Policy Bulgaria. Experta din Bulgaria nu crede însă că R. Moldova va semna până la sfârşitul anului un Acord de Asociere cu UE, aşa cum şi-a exprimat speranţa ministrul de externe român, Lazăr Comănescu. "UE nu e pregătită în acest moment să se extindă. Aşa că nu ar fi corect faţă de R. Moldova să i se ofere un Acord de Asociere, în condiţiile în care nu există perspectiva aderării", a evidenţiat aceasta. Pe de altă parte, UE a arătat prin deciziile luate, potrivit lui Cerneva, că nu doreşete o confruntare directă cu Rusia, iar această atitudine au impus-o mai ales ţările mari precum Franţa, Germania şi Italia. "Totodată, dacă stăm să ne gândim, blocarea relaţiilor cu Rusia nu ar fi eficientă, ci doar ar consolida şi mai mult Rusia, pentru că, pe plan intern, ar s-ar putea pune în aplicare strategia inamicului comun", a punctat experta. Cerneva a atras însă atenţia asupra unui mare semn de întrebare: cum vor determina ţările UE Rusia să înţeleagă că pentru ceea ce s-a întâmplat în Georgia trebuie plătit un preţ? "Mie mi se pare momentan că Rusia scapă pe gratis, fără să plătească un sfanţ", a comentat experta.

Directorul Centrului UE-Rusia din Bruxelles, dr. Fraser Cameron, consideră, la rândul său, că UE a arătat Chişinăului că este pregătită "să îşi consolideze angajamentele" în această regiune, dar că deocamdată nu va face alţi paşi în acest sens. Fraser Cameron consideră, pe de altă parte, că UE nu e gata să revină chiar la "business as usual" (realuarea relaţiilor normale) cu Rusia şi că se menţine o presiune. "UE nu se grăbeşte să reia business as usual cu Rusia. Eu cred că a dat semnale clare că aşteaptă să vadă ce se va decide la Geneva în legătură cu asistenţa pentru Georgia. Rusia şi-a retras, într-adevăr, trupele din Georgia şi din zona-tampon, dar menţine mult mai multe forţe armate ca înainte în Abhazia şi Osetia de Sud. De aceea statele membre vor continua să exercite presiune asupra Moscovei", a punctat specialistul Fraser Cameron.  În ceea ce priveşte politica de vecinătate, UE nu poate oferi Republicii Moldova "o susţinere necondiţionată",  susţine Cerneva. Pentru R. Moldova, UE a arătat prin deciziile de luni că are o strategie "bazată pe doi piloni", a detaliat experta. În primul rând, UE a dovedit onestitate. "Mesajul pe care CAGRE l-a transmis a fost următorul: suntem interesaţi de voi, vrem să vă susţinem şi să colaborăm, ştim care sunt problemele, dar acestea sunt paşii pe care putem să îi facem în spaţiul de manevră de care dispunem", a arătat analista ECFR. Al doilea pilon este constituit, potrivit lui Cerneva, din ceea ce poate R. Moldova să dovedească şi să livreze. "UE cere foarte clar două lucruri Chişinăului: întărirea statului de drept - şi la acest punct pot contribui foarte mult alegerile din primăvară-, iar al doilea lucru este reluarea negocierilor pentru Transnistria în format '5 plus 2' ", a explicat aceasta. Expertul de la Centrul UE-Rusia este de aceeaşi părere. "R. Moldova va trebui să demonstreze că are capacitatea de a implementa angajamentele pe ccre şi le asumă şi abia apoi poate avea pretenţia încheierii unui Acord de Asociere", a spus Fraser Cameron. Întrebată dacă R. Moldova ar putea fi inclusă totuşi în pachetul Balcanilor de Vest pentru aderare, Vessela Cerneva a oferit o perspectivă pesimistă. "Sincer, momentan nu văd nici măcar un pachet al Balcanilor de Vest. Cred că în vecinătatea UE există ţări mai mult sau mai puţin avansate, dar nu văd o abordare 'la pachet', nu văd o abordare dedicată regiunii", a spus ea.

Specialista din Bulgaria a amintit în acest context de experienţa de aderare a ţării sale şi a României. "Este întotdeauna bine să aspiri către ceva care depăşeşte realitatea. Pentru România şi Bulgaria acestă abordare optimistă a făcut minuni. În 1999-2000 perspectivele de aderare ale Româniai şi Bulgariei, dacă vă amintiţi, erau foarte neclare. Şapte ani mai târziu am reuşit", a punctat Cerneva. În ceea ce priveşte problema Transnistriei, Cerneva crede că această chestiune are două tăişuri. "Avem pe de o parte o Rusie care caută cu înverşunare o soluţie pentru acest conflict îngheţat. Pe de altă parte, avem o Uniune Europeană care nu e pregătită să se implice prea mult în această problemă. În tot cazul , eu nu cred că se va schimba ceva până în primele luni ale anului 2009", a spus analista din Bulgaria. Întrebată dacă UE ar putea fi interesată mai mult de integrarea Ucrainei decât de cea a Republicii Moldova, Cerneva a declarat că un astfel de scenariu este foarte posibil. "Ucraina este un element central al puzzle-ului. Dacă ne uităm la cum dansează limbo între Rusia şi Occident, atunci ne dăm seama că un eşec acolo ar declanşa o criză mai mare decât cea din Georgia, nu numai în Vest, ci şi în Rusia. Liderul rus care va pierde Ucraina va avea un stigmat pe viaţă", a spus Cerneva. Pe de altă parte, specialista în politici europene consideră că lucrurile nu trebuie privite prea radical. "Nu există o strategie generală a UE de a integra Ucraina în detrimentul Republicii Moldova. UE doar încearcă să prevină o altă criză şi în acest context Ucraina este cea mai fragilă verigă din zonă", a conchis experta din Bulgaria.