Interviu cu Daniel Diviricean şi Nicu Popescu: Asistenţă pentru absorbţia de practici bune, asimilarea valorilor UE, atragerea fondurilor de integrare. Radio Europa Liberă. 25.04.2010
26.04.2010 ,
 

Doamnelor şi Domnilor, bine v-am găsit. La microfon e Vasile Botnaru, autorul şi prezentatorul emisiunii duminicale Punct şi de la capăt. 
 
Chiar dacă arcul de guvernamânt  este forţat să intre pe făgaşul campanei electorale, tot mai inevitabile şi mai imprevizibile, cu riscurile de rigoare, Uniunea Europeană işi onorează promisiunea de a-i acorda Cabinetului Filat asistenţa logistică necesară. Dovadă este constituirea echipei, care are urmatoarea denumire oficială: “Grupul de consilieri ai Misiunii Uniunii Europene de Consiliere în Politici Publice pentru Republica Moldova”.  Despre Caietul de sarcini al acestui grup de consilieri europeni, plătiti din fonduri europene, vom discuta în ediţia de astăzi. 

Aşadar, în studioul de la Chişinău al Europei Libere astăzi se află cunoscutul expert Nicu Popescu, actualmente consilier al premierului Filat, angajat de Cabinetul de miniştri de la Chişinău. Deci, consilier principal de stat în probleme de integrare europeană şi relaţii externe - asta este titulatura completă. Şi consilierul pentru comunicare al premierului moldovean, Daniel Diviricean, care face parte din “Grupul de consilieri ai Misiunii Uniunii Europene de Consiliere în Politici Publice pentru Republica Moldova”. Sună cam tautologic, dar asta e denumirea oficială. 

Europa Liberă: Dacă ar fi să formulăm, la modul general, cu ce se ocupă consilierii? Şi avem astăzi în Studiou un reprezentant al echipei de consilieri din partea Uniunii Europene şi un consilier, care vine din Uniunea Europeană, originar din Republica Moldova, Nicu Popescu. Un foarte bun cunoscător al realităţilor moldovene, dar care ştie foarte bine cum poate joncţiona cu Uniunea Europeană. Ce ar trebui să facă această echipă ca unul: aşa cum scrie în Caietul de sarcini, să fie absorbită asistenţa externă, şi doi: ca să simtă fiecare cetăţean că această asistenţă este în beneficiul lor. Domnul Daniel Diviricean?

Daniel Diviricean: „În primul rând aş vrea să zic două-trei cuvinte despre bugetul, de care spuneaţi. Acel buget, trebuie să ştiţi, că include foarte multe activităţi logistice pentru acest proiect. Pe de altă parte, ar trebui să ne gândim la faptul, că dacă nu ar fi existat acest proiect şi această echipă de consilieri, care să vină în Republica Moldova, probabil, costurile instituţionale ar fi fost mult mai mari. Deci, până la urmă, dacă rezultatele vor fi bune, acesta este un buget mic, pentru câte lucrui se pot face prin acest proiect.”

Nicu Popescu: „Cred, că miza acestei misiuni şi a acestui sprijin, care vine din partea Uniunii Europene, este obţinerea, sau realizarea unor schimbări structurale în Republica Moldova. Să ajungem cu toţii la o situaţie, în care Republica Moldova, peste câţiva ani, nu ar mai avea nevoie de asistenţă externă. Nu ar mai avea nevoie de acest tip de consilieri. Însă, pentru a ajunge la această etapă, trebuie să schimbăm foarte multe, inclusiv pe aceste domenii prioritare, în care la etapa actuală Republica Moldova are nevoie de asistenţă majoră din partea Uniunii Europene. Atât asistenţă financiară, cât şi asistenţă şi sprijin, şi sfaturi, care ne-ar ajuta pe noi, în Republica Moldova, să absorbim aceste practici, deja testate în Uniunea Europeană. Care funcţionează în alte state, care oferă soluţii pentru îmbunătăţirea vieţii cetăţenilor. Noi în Republica Moldova nu vrem să reinventăm roata. Am văzut cum se organizează o agricultură performantă în Uniunea Europeană. Vedem cât de funcţională este poliţia în statele europene. Vedem cât de funcţional este sistemul de atragere a investiţiilor în Uniunea Europeană. Şi iată, că prin aceşti consilieri vrem să absorbim aceste practici bune, care sunt implementate deja în Uniunea Europeană. Vrem să absorbim aceste practici bune din Uniunea Europeană şi aceşti consilieri ne vor permite nouă în Republica Moldova să tăiem anumite unghiuri, atunci când vine vorba de realizarea şi transpunerea acestor practici la noi, în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Domnule Nicu Popescu, dar cum s-a decis, că anume la aceste ministere, sau pe aceste sectoare e nevoie de consiliere? Şi am să citesc rapid din Comunicatul de presă: avem consilier tehnic principal al primului ministru, cel care este şi coordonatorul echipei de consilieri. Avem consilierul pentru comunicare al primului ministru, care este Daniel Diviricean, prezent astăzi în Studiou. Consilier al ministrului de Justiţie, la Inspectoratul fiscal, la ministrul Economiei, la Agenţia pentru achiziţii publice, la Ministerul Agriculturii, la Ministerul de Interne. Şi ministrul de Finanţe, va avea un consilier, care este încă în proces de selecţie. Înseamnă asta, că sunt punctele nevralgice? Sau sunt cele mai prost gestionate? Ce înseamnă asta?

Nicu Popescu: „Cred că noi în Republica Moldova, dacă ne uităm bine în jurul nostru, vedem că, practic, orice domeniu de activitate, inclusiv acele domenii care funcţionează instituţiile statului, sunt într-o situaţie destul de dificilă. Asta este situaţia, pe care am moştenit-o. Adevărul este că nu putem soluţiona toate problemele peste noapte, toate deodată. De aceea s-a mers pe acele domeniile prioritare, care fie au importanţă majoră pentru contextul economic, fie sunt importante din punct de vedere social. Cum este cazul domeniului agricol, de exemplu şi speranţa este că investind un efort politic şi economic în aceste sectoare, în care vom primi această asistenţă din Uniunea Europeană, dezvoltând aceste sectoare, le vom putea utiliza ca un fel de locomotivă pentru dezvoltarea Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Adică verigile tari.

Nicu Popescu: „Verigile în care investim, ca să le facem mai tari decât sunt la ziua actuală. În plus, ţin să mai menţionez şi faptul că Guvernul Republicii Moldova, împreună cu UE, au decis care sunt aceste sectoare, în care avem nevoie de această asistenţă. Şi nu este vorba doar de consilieri, care vin să ne ajute, ci de faptul că aceşti consilieri ne mai aduc nişte cunoştinţe, care ne vor permite să accesăm mai multe reţele de suport, atât financiar, cât şi logistic din Uniunea Europeană. Deci, nu este vorba doar de nişte oameni, care vin la Chişinău să stea în birou. Este vorba de o nouă abordare şi de noi contacte în Uniunea Europeană. Care ne vor permite să accelerăm procesul de reforme.”

Europa Liberă: Domnule Diviricean, Dumneavoastre sunteţi la comunicare. Asta înseamnă să ştiţi să ambalaţi nişte rezultate? Sau să le prezentaţi aşa cum sunt ele? Sau să le scoateţi din anonimat? Ce sarcină aveţi Dumneavoastră, în particular? Vă întreb, pentru că, iarăşi, fac trimitere la Comunicatul pe care îl am în faţă: „Şeful delegaţiei Uniunii Europene, Dirk Schuebel sugerează că ar fi bine ca recomandările experţilor să fie şi absorbite”, adică, dacă tot plătim nişte bani, să ţineţi cont de sfaturile consilierilor, nu?

Daniel Diviricean: „Eu vin din România. Am trăit aceste momente, pe care le trăieşte Republica Moldova chiar în Guvernul României, în perioada 2001-2004, când România făcea eforturi spre integrarea europeană, incerca să-şi adapteze instituţiile la ceea ce înseamnă instituţii europene. Practic, Guvernul trebuie să reuşească să construiească un mesaj foarte simplu. Mesaj, care să ajungă la toată lumea, să fie receptat aşa cum trebuie. Să fie capabil, să prezinte ceea ce face. Pentru ca, până la urmă, oamenii să afle şi lucrurile bune pe care le face Guvernul. Să afle din timp măsurile, care se iau şi care au legătură cu cetăţenii. Şi, nu în ultimul rând, este vorba de transparenţă. Iar acest lucru m-a bucurat foarte mult, că există transparenţă. Cred că Moldova e una din puţinele ţări, în care am văzut, că şedinţele de Guvern, de exemplu, sunt transmise on-line. A fost o surpriză plăcută pentru mine. De asemenea, am văzut că primul ministru este un comunicator foarte bun. Am văzut că sunt câţiva miniştri extrem de activi pe zona aceasta. Dar încă e foarte mult de lucru. În teritoriu, în plan local, nu ajung aşa cum ar trebui să ajungă informaţiile de la Guvern. Oamenii nu ştiu de acolo lucrurile, care s-au făcut aici şi care le-ar fi extrem de utile.”

Europa Liberă: Dar sinceritatea excesivă uneori poate să strice imaginea Guvernului. Şi vă dau următorul exemplu: scandalul în jurul participării la parada de 9 mai. Sunt opinii divergente. Şi atunci ce facem, iată, cu genul ăsta de sinceritate?

Daniel Diviricean: „Eu o să mă refer doar la partea de comunicare guvernamentală a acestei probleme. Partea politică nu e jobul meu. La partea guvernamentală, însă, a existat o mică problemă de mesaj, mai degrabă. Pentru că a existat acel mesaj, că n-ar fi bani pentru a se desfăşura această acţiune. Sigur, Guvernul a încercat să-şi precizeze poziţia în ceea ce priveşte acest eveniment. Mai departe deciziile politice, sau ce se va stabili pe mine mă interesează mai puţin. Şi asta se va comunica la nivel politic. Dar Guvernul întotdeauna, când există un astfel de eveniment, trebuie să-şi precizeze şi propria poziţie.”

Europa Liberă: Adică, să înţeleg, să fie totuşi sincer. Indiferent care sunt costurile sincerităţii.

Daniel Diviricean: „Aşa cum am văzut lucrurile, acest Guvern, când s-a instalat, atât cât am apucat eu să studiez, cred că sinceritatea a fost unul din punctele cele mai importante de la bun început. Şi eu cred că trebuie să păstreze sinceritatea aceasta şi atunci când le spunem oamenilor, că uite, sunt lucruri pe care nu le putem face. Trebuie s-o spunem sincer, dar să şi argumentăm. Să explicăm, de ce nu se pot face, sau când se vor face. Şi să încercăm să ne şi respectăm ceea ce spunem. Asta înseamnă, din punctul meu de vedere, o comunicare eficientă.”

Europa Liberă: Domnul Popescu, în probleme spinoase, de genul 9 mai, sau de genul predarea religiei, care, iarăşi, este o problemă incendiară, sau parada gaylor, sau orice vreţi. Există subiecte, care sunt ok în comunitatea europeană şi sunt litigioase în Moldova. Ce fac consilierii în asemenea situaţii?

Nicu Popescu: „Nu cred că rolul consilierilor europeni este să gestioneze acest tip de situaţii. Este o problemă ce ţine de dezbaterea noastră internă, în Republica Moldova. Societatea noastră este suficient de matură ca să discutăm deschis aceste probleme. Or, anume prin discuţia deschisă şi o dezbatere publică, inclusiv contribuim la maturizarea societăţii, la decizii mai informate pe care le iau cetăţenii, atât în plan politic, căt şi în probleme sociale. Sigur, în cazul paradei de la 9 mai mai există o problemă, legată de timpul în care trebuie luată această decizie, foarte rapid. Şi din această cauză societatea noastră, probabil, nu are timpul necesar pentru a dezbate acest tip de probleme. Însă, în linii mari, cred că discuţia pe acest tip de probleme litigioase este un lucru absolut normal, care are loc în orice stat cu o societate deschisă. În care atât forţele politice, cât şi sociale îşi permit să dezbată diferite subiecte. Dacă ne uităm şi la cazul unor guverne de coaliţie, este iarăşi absolut normal ca diferite partide să aibă diferite abordări a unor probleme ce ţin de istorie, limbă, în cazul Republicii Moldova, politică externă. Şi această balanţă dintre unitatea unui guvern de coaliţie, dar unitate care ar permite părţilor componente ale acestor coaliţii să-şi continue, sau să spună clar, care este viziunea lor asupra unor probleme, este cred un proces normal.”

Europa Liberă: Rămânând în zona 9 mai, Uniunea Europeană, totuşi, înţelege ce câmp minat există în Republica Moldova. Bunăoară a hotărât să serbeze Ziua Europei la 15 mai şi nu pe 9 mai, tocmai pentru ca să evite exploziile exagerate în discuţiile publice.

Nicu Popescu: „Acum trei ani în Moldova nici nu se discuta această sărbătoare, Ziua Europei de pe 9 mai. Deci, asistăm la un proces de reajustare psihologică a societăţii moldoveneşti şi de obişnuire crescândă a societăţii cu această Zi a Europei. Evident, că după ce s-a sărbătorit cu atâta fast Ziua Victoriei de 9 mai timp de atâțiea zeci de ani, lucrurile, inclusiv în psihologia şi abordarea societăţii a acestor zile, nu se vor schimba peste noapte. Pentru o bună parte din cetăţeni 9 mai este predominant Ziua Victoriei. Şi este absolut normal, ca să se dorească evitarea unui conflict dintre aceste două date simbolice. În plus, cred că în cazul Republicii Moldova se mai şi face o anumită distincţie artificială dingtre aceste două sărbători. Ori trebuie să înţelegem foarte clar de ce Ziua Europei este 9 mai. În 1950, ministrul de Externe al Franţei de atuncea, Robert Schuman a făcut declaraţia, care a stat la sursa procesului de integrare europeană şi a Uniunii Europene. Şi Robdert Schuman a făcut această declaraţie de lansare a Uniunii Europene în ziua sfârşitului celui de-al doilea război mondial.”

Europa Liberă: Adică are o legătură directă.

Nicu Popescu: „Deci, Ziua Europei are loc pe 9 mai anume din cauza faptului, că războiul doi mondial s-a terminat pe 9 mai. Deci, într-un fel şi ziua Europei, şi Ziua Victoriei şi ziua sfârşitului celui de-al doilea război mondial vin din acelaşi eveniment.”

Europa Liberă: Da, sunt perfect compatibile.

Nicu Popescu: „Sunt perfect compatibile şi este o continuitate logică dintre integrarea europeană, care, la urma urmei, a fost lansată ca proces pentru a evita perspectiva unui nou război pe continentul european. Acest conflict simbolic dintre aceste două sărbători, cred, că este mai degrabă o deformare locală. Pentru că cel puţin în Uniunea Europeană legătura dintre Ziua Europei şi ziua sfârşitului celui de-al doilea război mondial, de fapt, este în linii mari sărbătorită aceeaşi zi cu aceeaşi ocazie. Ei, eu înţeleg că această deformare în cazul Republicii Moldova vine din cauza trecutului nostru sovietic. În care această zi avea această conotaţie comunistă, socialistă, exagerat sovietică. Şi în cazul Republicii Moldova există şi această reacţie antisovietică, care umbreşte atitudinea faţă de 9 mai, Ziua sfârşitului războiului doi mondial.”

Europa Liberă: Vreau să revenim la echipa de consilieri şi la filozofia consilierii. Pentru că, aşa cum înţeleg eu, aceşti consilieri trebuie să accelereze, să facă mai lesnicioasă compatibilizarea Republicii Moldova cu valorile, cu standardele, cu experienţele Uniunii Europene. Cum se poate măsura compatibilizarea?

Daniel Diviricean: „În primul rând, nu ne aşteptăm ca la finalul proiectului să avem nişte instituţii deja compatibilizate. Rolul consilierilor este, în primul rând, să-i sprijine pe funcţionarii care există acum în aceste instituţii, să le facă traningul necesar. Să le explice ce înseamnă, de fapt, această muncă într-o instituţie europeană. Cum trebuie să colaboreze instituţiile din Republica Moldova cu instituţiile europene în viitor. Noi ne dorim, ca la finalul proiectului nostru, să lăsăm aici funcţionari bine pregătiţi în acest domeniu, astfel încât munca noastră şi a lor să poată să fie continuată. Să-i ajutăm să înveţe să scrie proiecte, să reuşească să obţină finanţări, aşa cum discutam mai devreme, într-un mod cât mai rapid. Şi să facă proiecte, care să poată să fie uşor acceptate de partenerii externi. Practic, e o muncă pe zona de traning şi sperăm foarte mult ca la finalul programului să constatăm că avem funcţionari pregătiţi să ducă mai departe ceea ce am început noi pe parcursul proiectului.”

Europa Liberă: Asta-i ortografie? Învăţarea gramaticii, sau e matematecă superioară?

Daniel Diviricean: „Ştiţi, cât de importantă e învăţarea gramaticii. Pactic, e baza, până la urmă, a ceea ce se întâmplă. Şi, din fericire, am descoperit că aici sunt oameni extrem de receptivi şi dornici să înveţe. Munca noastră, cred, că va fi mult mai uşoară şi cred că şi progresele vor fi mai rapide.”

Europa Liberă: Domnul Popescu, o problemă care totuşi nu şi-a rezolvat-o nici funcţionarul, dar nici cetăţeanul din Republica Moldova, când e vorba de compatibilizare. Filozofia integrării, la faza în care se află Republica Moldova, ce înseamnă de fapt? Moldova trebuie să fie pregătită să accepte, să asimileze nişte standarde, care nu întotdeauna îi convin? Şi ne uităm la experienţa României, unde sunt impuse anumite baremuri, care nu întotdeauna poate sunt convenabile. Sau Moldova are libertatea, totuşi, să se ridice până la anumite standarde, pe care le acceptă şi să se oprească în faţa unora, care nu-i convin? Şi avem aceleaşi exemple: parada gayilor, avorturile, căsătoriile între oameni de acelaşi sex, etc, etc.

Nicu Popescu: „În primul rând, dacă tot ne referim la aceste aspecte sensibile, vizibil legate de homosexualitate, Uniunea Europeană nu are nici o prevedere, care ar impune, sau ar ghida statele membre referitor la căsătoriile de acelaşi sex. Acest tip de lucruri nu ţin de Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Dar se asociază. În capul oamenilor se asociază cu valorile europene, de acolo ar veni.

Nicu Popescu: „Referitor la parada gayilor. Este o obligaţie de a nu discrimina orice tip de minorităţi, care este prezentă în Constituţia Republicii Moldova, adoptată chiar până aderarea Republicii Moldova la Consiliul Europei. Deci, în acest sens, este vorba de legislaţia naţională, care corespunde în acest caz şi standardelor internaţionale, inclusiv standardelor Organizaţiei Naţiunilor Unite şi Constituţiei Republicii Moldova. Deci, nu cred că trebuie să asociem acest lucru explicit cu Europa. În acelaşi timp, trebuie să înţelegem că Uniunea Europeană este această realizare foarte complexă a noţiunii de libertate, care este simţită de către fiecare cetăţean. Ei, în orice societate există oameni care sunt întotdeauna nesatisfăcuţi de ceva, care cred că anumite lucruri nu merg în direcţia cea bună. Acest lucru este normal, inclusiv în statele membre ale Uniunii Europene. Însă, trebuie să înţelegem, că europenizarea unui stat presupune nu doar beneficii, ci şi costuri. Şi nu poţi alege doar beneficiile procesului de democratizare, procesului de reforme, procesului de europenizare, fără a face anumite compromisuri, fără a-ţi asuma anumite costuri. Care, evident, afectează interesele sau viziunile unor anumite segmente ale populaţiei. Şi este cazul şi României, şi Germaniei, şi Portugaliei, cărora nu le place un element sau altul al procesului de integrare europeană. Însă, într-un final, beneficiile procesului de integrare europeană sunt mult mai mari, decât costurile asociate. Să vă dau chiar câteva exemple foarte recente. Irlanda, care a respins prin referendum Tratatul de la Lisabona pentru că cetăţenii Irlandei aveau careva aşteptări neîmplinite faţă de Uniunea Europeană. Însă, până la urmă, chiar dacă anumite virguli din acest Tratat nu le conveneau, acest Tratat a fost adoptat din a doua încercare prin referendum. Pentru că beneficiile aflării în Uniunea Europeană au fost mult mai mari, decât acele costuri, şi acele virguli, care nu convin anumitor segmente ale populaţiei. Şi în cazul Republicii Moldova este greşit să înţelegem procesul de integrare europeană ca un sac de bani, care este aruncat o dată pe lună din avion sau elicopter. Nu este. Presupune foarte mult lucru, presupune anumite sacrificii, impune anumite costuri, atât sociale, cât şi politice. Presupune foarte multe compromisuri, însă beneficiile acestui proces vor fi mult mai mari. Or, nu poţi să-ţi doreşti ca europenii să vină cu investiţii, să angajeze cetăţenii Republicii Moldova, plătindu-le salarii europene, dându-le posibilitatea de a călători fără vize în Europa, eliminând controalele la frontieră şi în acelaşi timp să nu respecţi nişte principii de bază ale libertăţii, care stau la baza însăşi construcţiei europene.”

Europa Liberă: Domnul Diviricean, Dumneavoastră înţeleg în România aţi avut la fel problema asta să treceţi peste frustrările oamenilor, care o dată au fost refuzaţi să intre în Europa. Cum organizaţi mesajul ăsta, pe care l-a formulat foarte succint Nicu Popescu, spre ţinta activităţii Dvs – publicul larg?

Daniel Diviricean: „E foarte simplu. Nicu a spus un lucru foarte clar, care, de fapt, e esenţa procesului de integrare europeană - libertatea de a alege. Acesta este lucrul care subliniază cel mai mult ceea ce urmează să se întâmple. Până la urmă oamenii au libertatea să aleagă, dacă vor sau nu vor să facă ceva. De aceea, e important să le oferim această libertate. Să ştiţi că în România nici acum nu au încetat dezbaterile pe diferite teme, inclusiv parada gayilor. În fiecare an, de câte ori apare această paradă sunt diferite comentarii, diferite manifestări pro şi împotrivă. Cum e până la urmă normal într-o societate democratică, unde oamenii au voie să aleagă, dacă le place sau nu ceva. Acest lucru am văzut că se întâmplă şi în Moldova. E foarte bine că oamenii au libertatea să aleagă. Nimeni nu trebuie să le impună nimic până la urmă. În schimb, rolul nostru ca şi comunicatori e să le explicăm tot. Astfel încât ei să înţeleagă şi să poată alege în deplină cunoştinţă de cauză. Să nu facem gesturi, care sunt absolut greşite din punct de vedere al comunicării, să le explicăm doar punctul nostru de vedere. Important este ca oamenii să aibă acces la toate punctele de vedere. Şi am văzut realizări importante aici în Republica Moldova. Faptul, că apar multe televiziuni, apar ziare este un semn extraordinar de bun pentru libertatea, care s-a instalat aici. Aş vrea să vă mai spun ceva legat de Uniunea Europeană şi asta chiar pe zona de comunicare, de care mă ocup eu. Noi trebuie să ajungem să le explicăm oamenilor ce înseamnă Uniunea Europeană. Noi tot vorbim, mă rog, încercăm să explicăm, asta e şi rolul nostru, al consilierilor Uniunii Europene. Trebuie să le explicăm ce înseamnă, trebuie să le explicăm beneficiile pe care le aduce integrarea în Uniunea Europeană, dar şi responsabilităţile. Pentru că acest proces presupune şi multe responsabilităţi. Aici noi va trebui, împreună cu celelalte instituţii: Guvernul, toate ministerele, să reuşim să ne adaptăm mesajele astfel, încât să ajungă la oameni informaţiile corecte. Şi va trebui să-i învăţăm pe funcţionari, fiecare să ştie să explice ce înseamnă acest proces de integrare, astfel încât la oameni să ajungă informaţia corectă.”

Europa Liberă: Îmi place ideea Dumneavoastră referitoare la informare. Din păcate, avem în spate o experienţă lungă de alba-neagra, sau trei degetare. Când partidele, nu toate, uneori trişau în campanie ca să ajungă la guvernare şi să dea din umeri şi să spună n-avem bani, n-avem mijloace, poporul nu-i ăla care ar fi trebuit. Acum, ca să nu se întâmple compromiterea vectorului european, ce recomandări, ca guvernarea, cei pe care o să-i consiliaţi, să nu compromită, repet, integrarea europeană per ansamblu?

Daniel Diviricean: „Primul lucru s-a şi întâmplat. Este venirea noastră aici, noi suntem din ţări europene diferite. Noi am venit aici tocmai pentru a încerca să sprijinim, de fapt, construirea acestui peoces de integrare. Este o dovadă foarte bună, că nu discutăm despre ceea ce s-a vorbit, ştiu eu, cum spuneaţi Dumneavoastră, în campania electorală sau ce spuneau partidele. Ci acum discutăm despre un lucru absolut instituţional, vorbim despre ceea ce trebuie făcut ca să îndeplinim toţi aceşti paşi la nivelul fiecărei instituţii. Poate sunt unii, care-şi imaginează, că procesul de integrare se referă doar la Ministerul de Externe, poate se referă doar la activitatea primului ministru. Nici nu vă imaginaţi, câtă muncă poate să aibă o agenţie poate foarte mică a statului în acest proces de integrare. Ori, dacă funcţionarii din agenţia respectivă nu ştiu ce au de făcut, vor pierde foarte mult timp până vor reuşi să implementeze ceea ce e nevoie. Rolul nostru, al consilierilor, este tocmai să-i sprijinim pe aceşti funcţionari, să-şi facă cât mai repede treaba şi să reuşim cât mai repede să atingem obiectivul.”

Europa Liberă: Un exemplu să luăm, de la Ministerul Finanţelor, sau de undeva, de la achiziţii publice. Ce trebuie să ştie un funcţionar de nivelul doi?

Daniel Diviricean: „În primul rând, trebuie să ştie că mesajul pe care îl transmite nu trebuie să fie unul tehnic. Eu cred că de la asta trebuie să plecăm. Nu trebuie să transmită tehnic ceea ce face el acolo în minister. El trebuie să transmită care este efectul la ceea ce face, care este beneficiul pentru cetăţean a ceea ce face el acolo şi, desigur, care este responsabilitatea, în cazul în care discutăm despre un proiect care presupune responsabilitate. Deci, noi trebuie să-i învăţăm şi să traducă aceste mesaje, astfel încât aceste mesaje să ajungă la populaţie într-o formă extrem de simplă. Pe de altă parte, trebuie să-i învăţăm să comunice foarte dinamic şi să le prezinte oamenilor fiecare proces pe care îl derulează, astfel încât să nu ajungem, ca la trei-patru luni să ieşim şi să le prezentăm oamenilor câte un proiect foarte mare, fără să le spunem, care au fost bazele, care au dus la acel proiect.”

Europa Liberă: Mă tem că le cereţi ceva absolut peste puterile lor. Ei trebuie să dovedească utilitate, nu? Domnul Nicu Popescu, că la noi funcţionarul nu prea se oboseşte să dovedească utilitatea lui.

Nicul Popescu: „Da, cred că avem o gravă cultură de interacţiune între funcţionari şi cetăţeni. Şi este un lucru absolut necesar, ca funcționarii treptat să se mişte într-un model, în care ei realizează şi conştientizează faptul că ei sunt plătiţi din banii contribuabilului şi, prin urmare, rolul lor ca funcţionar este să servească acest contribuabil. Însă acest lucru ţine atât de educaţia de bază a cetăţenilor, în general, căt şi de anumite modalităţi de îmbunătăţire practică şi tehnică a comportamentului funcţionarilor. Eventual, prin nişte reguli de conduită mult mai explicite, care probabil ar trebui să le întocmească toate instituţiile, sau acele instituţii ale statului, care interacţionează în mod regulat cu cetăţenii.”

Europa Liberă: Merci, domnule Popescu, pentru acest epilog. Dar şi prolog pentru alte emisiuni.

*
Doamnelor şi domnilor, am ajuns la punctul final al emisiunii de astăzi, la care au participat Nicu Popescu, consilier principal de stat în probleme de integrare europeană şi relaţii externe, şi consilierul pentru comunicare al premierului moldovean, Daniel Diviricean, care face parte din “Grupul de consilieri ai Misiunii Uniunii Europene de Consiliere în Politici Publice pentru Republica Moldova”. 

Ne reîntâlnim duminica viitoare. Până atunci ne auziţi dimineaţa şi seara cu emisiunile noatre cotidiene, iar sâmbăta, ca de obicei, Valentina Ursu vă dă întâlnire La sfîrşit de săptămână.  După care eu, Vasile Botnaru, am să vă invit să o luăm de la capăt. Pe curând.

Tel. +373-22-224430, 210986
Fax +373-22-210986, 233950 office@ape.md
str. Sciusev 64, MD-2012 Chisinau, Republica Moldova
Email : office@ape.md
Copyright © 2024 Asociaţia pentru Politica Externă din Moldova.
Toate Drepturile Rezervate
Tipărire