Kalman Mizsei: Problema transnistreană trebuie soluţionată în interese oamenilor de pe ambele maluri ale Nistrului. Infotag. 01.07.2010.
01.07.2010 ,
 

Infotag: Domnule Mizsei, aţi fost numit Reprezentant Special al Uniunii Europene în RM la 1 martie 2007. Avînd în vedere că vă aflaţi în ţară, ce puteţi spune despre situaţia creată în jurul reglementării problemei transnistrene, care pentru Moldova este una din sarcinile prioritare?

Kalman Mizsei: Acest proces este unul dificil, deoarece în regiune există interese atît in favoarea cît şi împotriva reglementării. Afară de aceasta, în rîndul participanţilor numeroşi la acest proces nu există o cultură adînc înrădăcinată a găsirii unor soluţii de compromis reciproc avantajoase. În acelaşi timp, aş vrea să menţionez că guvernul moldovean, care a fost constituit toamna trecută, se străduie să deschidă un nou capitol în această problemă prin intensificarea eforturilor pentru întărirea încrederii cu autorităţile din Transnistria. Este de dorit ca în coaliţie să apară o disciplină suficientă pentru ca toţi să vorbească în spiritul întăririi încrederii. Şi autorităţile transnistrene ar trebui să aibă mai multă încredere în edificarea unor poduri cu Chişinăul, precum şi să folosească aceste poduri, pentru binele oamenilor de acolo. Totuşi, sper că unele iniţiative noi, care apar acum, vor putea accelera acest proces.

Infotag: Sînt şanse pentru reglementarea conflictului? Negocierile la nivel înalt nu se mai poartă de mai bine de trei ani. Care sînt perspectivele Chişinăului şi Tiraspolului?

Kalman Mizsei: Da, şanse sînt. Cu cît mai bună va fi cooperarea între UE, Rusia şi Ucraina, cu atît mai multe sînt şansele de dialog, care, la rîndul său, poate duce la soluţionarea conflictului. De asemenea, interesele Chişinăului şi Tiraspolului în acest proces sînt foarte importante – cu cît participanţii la formatul „5+2” comunică între ei mai mult, cu atît mai multe interese comune se pot realiza – pe baza cărora am putea începe procesul de negocieri.

Infotag: Cum apreciaţi Declaraţia comună a Preşedinţilor Rusiei şi Ucrainei, Înţelegerea dintre Angela Merkel şi Dmitri Medvedev, precum şi „proaspăta” declaraţie a ministrului Afacerilor Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, privind posibilitatea participării UE la operaţiunea de menţinere a păcii în Transnistria şi posibilitatea reluării procesului de negocieri în formatul „5+2”?

Kalman Mizsei: Cred că există multe componente promiţătoare în fiecare din ele. Se vede o asemănare a abordărilor. Cu toţii vedem importanţa formatului de negociere „5+2”, precum şi a întăririi încrederii între Chişinău şi Tiraspol, cu toţii înţelegem necesitatea partenerilor externi de a contribui la acest proces şi cu toţii conştientizăm importanţa respectării drepturilor omului şi participării societăţii civile în procesul în cauză. Şi cu toţii înţelegem că numai un statut lărgit şi garantat pentru Transnistria poate deschide calea spre reglementare.

Infotag: Există opinia precum că formatul „5+2” este ineficient pentru atingerea unui consens. Există vreo alternativă?

Kalman Mizsei: Nu formatul „5+2” este responsabil de stagnarea negocierilor, ci factorii politici interni ai ţărilor-participante, precum şi atitudinile unei ţări faţă de alta. Cred că în ultimii 4 ani cu toţii am învăţat cîte ceva, iar cînd vom relua negocierile, aceste lecţii vor fi luate în consideraţie. Participanţii la formatul „5+2” sînt participanţii potriviţi. Unicul lucru incorect ar fi împărţirea participanţilor în participanţi de prima şi de a doua categorie, pe baza diferenţierii între garanţi şi observatori. UE este cel mai important vecin al Moldovei şi, respectiv, aceasta aşteaptă să devină un partener egal cu alţii în cadrul procesului. Importanţa noastră economică creşte şi în Transnistria şi, în opinia mea, Tiraspolul înţelege că nu venim cu intenţii rele, ci cu dorinţa de a ajuta la crearea unei situaţii din care toţi vor avea de cîştigat.

Infotag: Pe cît de mult problema transnistreană este o piedică pentru integrarea europeană a Moldovei? Ar poate oare Republica Moldova să se integreze în UE după exemplul Ciprului sau în alt mod, conservînd conflictul transnistrean?

Kalman Mizsei: Aş spune că problema transnistreană şi integrarea europeană sînt strîns legate. Mai întîi, cu cît mai mult va domina supremaţia legii în dreapta Nistrului, cu atît mai convinşi vor fi transnistrenii că nu vor fi discriminaţi într-un stat comun. În al doilea rînd, mai multe reforme economice în Moldova înseamnă prosperare, lucru la fel de bun pentru transnistreni. În al treilea rînd, cu cît mai multă răbdare democratică va manifesta Chişinăul în politica sa internă şi în viaţa socială, cu atît mai convingătoare vor fi acestea pentru Transnistria. Toate acestea reprezintă, de asemenea, condiţii pentru integrarea mai rapidă în Uniunea Europeană.

În ce priveşte problema Ciprului, această experienţă impune şi mai mult ţările membre ale UE să conştientizeze că ar vrea cît mai repede să vadă reglementarea conflictului transnistrean. Dar acest proces necesită timp şi cred că reglementarea transnistreană se va produce mai repede.

Infotag: Cît de eficiente sînt sancţiunile impuse liderilor de la Tiraspol pentru circulaţia în spaţiul european?

Kalman Mizsei: În primul rînd, aş vrea să spun că atunci cînd au fost introduse restricţiile de circulaţie eu nu eram Reprezentant Special al UE. De cînd am venit în această funcţie am lucrat asupra găsirii modalităţilor de întărire a încrederii, inclusiv prin crearea unei mediu mai favorabil, care să permită diminuarea acestor restricţii. Sper că şi autorităţile transnistrene vor face tot ce depind de ele pentru a-şi aduce contribuţia în acest proces. În particular, am vrea să vedem următoarele: reluarea procesului de negocieri, circulaţia liberă a persoanelor, inclusiv a reprezentanţilor conducerii Moldovei, şi soluţionarea acceptabilă a problemei şcolilor moldoveneşti cu predare în grafie latină din stînga Nistrului. Acest lucru ar îmbunătăţi considerabil atmosfera, fapt care, la rîndul său, ar ajuta la multe altele. Negocierile reuşite pot avea loc dacă partenerii vor avea încredere între ei. Restricţiile la circulaţie nu se referă la metodele de edificare a încrederii. Acestea dau naştere la izolare, ceea ce nu este bine. Aşadar, trebuie cu toţii să lucrăm asupra faptului ca aceste politici să aparţină trecutului. Avem nevoie de implicare, nu de izolare.

Infotag: Este oare posibilă reglementarea cu actualii lideri transnistreni?

Kalman Mizsei: Trebuie să lucrăm cu oamenii care se află la conducere. Am avut întrevederi cu toţi reprezentanţii conducerii din Transnistria şi pot spune că nu am întîlnit nici o persoană cu care să fie imposibil de lucrat. Dar acest lucru trebuie să se desfăşoare în bază de parteneriat şi trebuie să existe o aspiraţie neîntreruptă pentru întărirea încrederii, altfel va fi dificil să-i scoatem pe unii din propriul bunker. Trebuie să-i convingem că acesta nu este un război împotriva lor, ci o situaţie de colaborare din care pot obţine avantaje. Prea mult timp ei au fost trataţi mai mult ca duşmani, decît ca parteneri. Dar şi ei trebuie să facă mai mult: să răspundă la gesturile pozitive. Uneori ei se gîndesc că, fiind respinşi, pot face ce vor. Dar ei nu trebuie respinşi şi, pe de altă parte, trebuie să înceapă să se comporte responsabil. Repet: este foarte important ca ei să simtă să noi îi tratăm ca pe nişte actori în acest joc.

Infotag: Poate fi considerată o utopie ideea reglementării conflictului fără acordul Rusiei şi Ucrainei?

Kalman Mizsei: Aceste două ţări reprezintă o parte indispensabilă în procesul de negocieri. Este o întrebare bună, căci unii consideră că participarea celor două ţări este una problematică. Uniunea Europeană întotdeauna a avut o atitudine de respect faţă de Rusia şi Ucraina. La rîndul său, moneda are două părţi – parteneriatul presupune un comportament responsabil, îndreptat spre concentrarea serioasă a eforturilor pentru soluţionarea conflictului.

Infotag: Ce atitudine are Bruxellesul faţă de declaraţiile liderilor de la Tiraspol precum că populaţia din stînga Nistrului vrea să fie în componenţa Rusiei? Şi ce atitudine faţă de aceasta au participanţii la procesul de negocieri, de exemplu, UE şi SUA?

Kalman Mizsei: Mai întîi, Transnistria este departe de situaţia cînd pe o perioadă îndelungată de timp oamenii ar avea acces la informaţii obiective şi apoi şi-ar putea exprima voinţa. În al doilea rînd, există o asemenea noţiune ca dreptul internaţional, care spune clar că Transnistria este o parte a Moldovei, deoarece ea a fost parte a Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti în momentul destrămării Uniunii Sovietice. Nistrul trebuie să unească, nu să despartă. Dar iarăşi, responsabilitatea o are şi cealaltă parte. Populaţia regiunii, vorbitoare de limba rusă şi limba ucraineană, trebuie să simtă că ea poate să-şi utilizeze limba maternă în mod liber. Politica Moldovei în acest sens este una bună. Ceea ce trebuie îmbunătăţit este retorica unor politicieni. Limba rusă are un rol important pe ambele maluri ale Nistrului. Pe de altă parte, politica lingvistică şi culturală a Transnistriei trebuie să ofere etnicilor moldovenilor dreptul la limba lor maternă. În practică, urmărim rusificarea de tip sovietic, care trebuie înlocuită. În acest context, o posibilitate ar fi atingerea unui progres în problema şcolilor moldoveneşti cu predare în grafie latină pînă la începutul noului an de învăţămînt.

Infotag: În acest caz, am putea oare considera că Rusia este participant la negocierile în formatul „5+2” la fel ca şi Ucraina sau OSCE?

Kalman Mizsei: Fiecare participant îşi are rolul său aparte şi Rusia, desigur, este un partener-cheie în acest proces, la fel ca şi în alte multe procese de edificare a unui continent comun liber. Sînt convins că reglementarea transnistreană va deveni unul din elementele edificatoare ale unei noi Europe libere şi de cooperare, care, de fapt, se întinde pînă la Vladivostok. Noi, locuitorii Uniunii Europene, avem multe în comun cu ruşii şi avem nevoie de proiecte care vor ajuta ambele părţi să simtă acest lucru. Conflictul transnistrean are nevoie de o unire a eforturilor, care să ne adune pe toţi şi care ne va ajuta să simţim că am lucrat corespunzător pentru binele oamenilor care locuiesc aici, că am creat condiţii pentru prosperare. Acest lucru va conferi încredere ambelor părţi ca împreună să găsim soluţii la scopuri comune şi mai ambiţioase, care ne vor conduce spre o Europă unită, comună, democratică şi umanistă.

Infotag: Care este prognoza Dvs. asupra scenariului reglementării transnistrene în următorii 1-3-5 ani?

Kalman Mizsei: Ştiţi, dacă toţi ar vrea, am putea avea rezultate sesizabile chiar peste un an. Peste 5 ani la sigur vor fi. Această situaţie de pe Nistru este anacronică şi trebuie să găsim o soluţie umanistă chiar acum.

Infotag: Cum apreciaţi situaţia internă a Moldovei?

Kalman Mizsei: De la alegerile parlamentare precedente multe lucruri au fost făcute în ţară. Politica economică este prudentă, necătînd la faptul că trebuie acordată în continuare mai multă atenţie reformelor structurale care vor ajusta baza normativă la cea europeană. De asemenea, trebuie acordată mai multă atenţie dezvoltării garanţiilor sistemice pentru diminuarea nivelului corupţiei. Politica integrării europene la fel a primit un impuls nou, sesizabil, în frunte cu o conducere competentă în persoana Prim-ministrului şi Ministrului Afacerilor Externe şi Integrării Europene. De asemenea, a crescut pluralismul mijloacelor de informare în masă. Însă coaliţia, care poartă numele „pentru Integrare Europeană”, trebuie să fie foarte precaută în ceea ce priveşte problemele standardelor democratice şi supremaţia legii.

Urmăresc cu regret ceea ce s-a întîmplat – mai bine spus ceea ce nu s-a întîmplat – cu discuţiile parlamentare privind modalitatea de alegere a Preşedintelui. Trebuie să spun că elita politică moldovenească a mai scăpat o şansă de a arăta mai europeană. Democraţia înseamnă negocieri şi compromisuri înţelepte. Nu a fost făcută nici o tentativă serioasă de a găsi o soluţie de compromis. Retorica continuă să fie una duşmănoasă, încît pune la îndoială ataşamentul democratic al oponenţilor. Democraţia nu poate exista fără opoziţie, iar drepturile acesteia trebuie respectate. Opoziţia trebuie tratată ca un partener, şi nu ca pe un duşman. Pe de altă parte, opoziţia are nu numai drepturi, şi ci obligaţii: retorica sa trebuie să ia acest lucru în consideraţie. Motivul pentru care vorbesc aşa detaliat despre aceasta constă în faptul că tot ce face guvernul moldovean pentru reformare va fi consecvent doar atunci cînd toleranţa va apărea de ambele părţi. Acest lucru este extrem de important pentru democraţie, iar democraţia este extrem de importantă pentru integrarea europeană a Moldovei. Elita politică moldovenească de ambele părţi trebuie să facă acest ultim pas astfel încît noi să putem constata că procesul democraţiei este ireversibil. De asemenea, trebuie încetată practica rescrierii legilor electorale de către partidul sau coaliţia de guvernămînt înainte de fiecare alegeri. Regulile de participare la alegeri trebuie formulate cu mult înainte de alegeri, pentru ca oamenilor să nu li se creeze impresia că aceasta se face în favoarea celor aflaţi la putere. Dar, în general, Moldova are pe ce se sprijini. Ea este cel mai evident candidat la integrarea europeană la est de UE, iar negocierile pentru obţinerea statutului de membru asociat înaintează cu o viteză record graţie nivelului de pregătire a negociatorilor voştri, graţie mandatului guvernamental clar pe care l-au primit şi graţie manierelor lor cu adevărat europene. Şi acest lucru este foarte important.

Tel. +373-22-224430, 210986
Fax +373-22-210986, 233950 office@ape.md
str. Sciusev 64, MD-2012 Chisinau, Republica Moldova
Email : office@ape.md
Copyright © 2024 Asociaţia pentru Politica Externă din Moldova.
Toate Drepturile Rezervate
Tipărire