Interviu cu Victor Chirilă: "Datorită diplomaţiei noastre am reuşit să convingem UE să ne acorde nu doar un suport moral pentru implementarea reformelor, dar şi un mare suport financiar." Europa.md. 21.01.2011.
21.01.2011 ,
 

Victor Chirilă: "Datorită diplomaţiei noastre am reuşit să convingem UE să ne acorde nu doar un suport moral pentru implementarea reformelor, dar şi un mare suport financiar."

Europa.md: Anul 2010 a fost unul consistent şi progresiv în relaţia Moldovei cu Uniunea Europeană, totuşi au existat şi dificultăţi pe interior care au vizat politica externă. În opinia dumneavoastră, care au fost greşelile R. Moldova în acest sens şi care trebuie să fie priorităţile pentru anul 2011?

Victor Chirilă: Eu n-aş vorbi despre greşeli, mai degrabă aş vorbi despre anumite lucruri care nu au fost realizate aşa cum s-a dorit de la bun început din diferite cauze. În primul rând, mă refer aici, la relaţia noastră cu Federaţia Rusă şi relaţia cu Ucraina. În raport cu Rusia, Chişinăul şi-a propus să construiască un parteneriat strategic, un dialog politic coerent. Cred, însă, că a construi un parteneriat strategic de durată într-un an este o sarcina aproape imposibilă, plus la aceasta, Chişinăul nu a avut şi nici nu are până în prezent o viziune clară cu privire la ceea ce înseamnă „parteneriatul strategic”. Chişinăul de acum încolo trebuie să definitiveze propria sa viziune asupra acestui lucru şi cred că nu va fi atât de simplu. Nu va fi simplu pentru că nici autorităţile nu au capacităţile necesare, Ministerul de Externe nu are dezvoltată o unitate analitică puternică, de aceea cred că fără asistenţa societăţii civile din R. Moldova şi a experţilor internaţionali va fi dificil de a construi o politică realistă în raport cu Federaţia Rusă.

Cât priveşte raporturile cu Ucraina începuturile au fost foarte bune, s-a dat start procesului de demarcare a frontierei moldo-ucrainene pe segmentul transnistrean, s-au semnat şi unele acorduri, printre care şi un acord important ce ţine de perspectivele soluţionării problemelor legate de proprietăţile Moldovei pe teritoriul ucrainean  şi al Ucrainei pe teritoriul R. Moldova. Din păcate acest acord nu a fost ratificat la Chişinău şi acest lucru a influenţat într-o anumită măsură evoluţia ulterioară a relaţiilor Moldovei cu Ucraina, mai ales după venirea la putere în Ucraina a preşedintelui Ianukovici.

De aici putem deduce şi anumite obiective pentru anul 2011 când vorbim despre relaţiile cu Ucraina sau cu Rusia. De exemplu, în cazul Rusiei consider că va fi nevoie de a da un impuls nou dialogului politic, nu va fi atât de uşor, reacţiile oficialilor ruşi după constituirea AIE-2 mă fac să cred că Federaţia Rusă nu este încântată de evoluţiile politice de la Chişinău, că Moscova este în continuare într-o stare de expectativă şi nu şi-a definitivat poziţiile în raport cu noua putere de la Chişinău. Cred, totuşi, că guvernul Filat va depune eforturi mari pentru a convinge Federaţia Rusă că actuala putere nu este pe un an de zile dar este pentru următorii patru ani şi că actuala putere este interesată să dezvolte un dialog substanţial, care să ducă la realizări concrete în diferite sectoare ale cooperării moldo-ruse, inclusiv pe dimensiunea transnistreană.

Dar fără îndoială că prioritatea numărul unu pentru Chişinău va  rămâne şi mai departe integrarea europeană şi aici desigur sunt câteva priorităţi, în primul rând este negocierea Acordului de Asociere.

A doua prioritate importantă în relaţia cu Bruxelles-ul este liberalizarea regimului de vize cu UE, aici suntem deja într-o etapă avansată. Săptămâna viitoare R. Moldova va primi de la Comisia Europeană Planul de Acţiuni privind liberalizarea regimului de vize, din acel moment va începe perioada de implementare operaţională, iar de la Guvernul R. Moldova se va aştepta un plan de lucru care va fi coordonat cu oficialii de la Bruxelles, iar după aceea sigur vom asista la un proces de monitorizare permanentă a acţiunilor şi reformelor implementate de Guvernul R. Moldova.

Europa.md: Ce reforme înseamnă acest Plan de Acţiuni privind liberalizarea regimului de vize şi care poate fi termenul de implementare?

Victor Chirilă: Vor fi reforme şi cerinţe foarte multe şi efortul care se aşteaptă din partea R. Moldova este unul enorm. Reformele vizează o serie întreagă de sectoare şi în primul rând mă refer la securitatea documentelor de stare civilă, paşapoartelor, securitatea frontierelor. De asemenea vorbim despre crearea managementului integrat al frontierei, un sistem care impune o coordonare între mai multe instituţii, cum ar fi Ministerul de Interne, Departamentul de Grăniceri, Departamentul Vamal, secţiile consulare ale Ministerului de Externe. De asemenea este vorba şi despre eficientizarea eforturilor de combatere a corupţiei, crimei organizate, şi imigrării ilegale.

Totodată, o atenţie deosebită se va acorda respectării drepturilor omului, a refugiaţilor în R. Moldova, a minorităţilor etnice, cum ar fi minoritatea rromă, asupra acestui din urmă domeniu Uniunea Europeană acordă o atenţie mare şi acest lucru poate fi regăsit chiar şi în foile de parcurs privind liberalizarea regimului de vize cu ţările din Balcanii de Vest. Deci, există o serie întreagă de sectoare, subiecte care vor fi vizate de acest plan de acţiuni.

Europa.md: Că aţi pomenit de Ministerul de Externe, aţi sugerat crearea unui minister sau a unei agenţii specializate care s-ar ocupa exclusiv de integrarea europeană. De ce credeţi că este nevoie de acest minister, sau poate MAEIE nu-şi face bine lucrul?

Victor Chirilă: Pe parcursul anului trecut Ministerul de Externe a fost cea mai eficientă instituţie centrală de la Chişinău, cred că datorită efortului depus de Minister s-a reuşit să îmbunătăţim radical imaginea noastră în UE. Acum R. Moldova este privită ca o ţara unde autorităţile sunt decise să implementeze reformele democratice, sunt decise să combată corupţia, sunt determinate să eficientizeze birocraţia noastră de care depinde eficienţa politicilor sectoriale. De asemenea datorită diplomaţiei am reuşit să convingem Uniunea Europeană să ne acorde nu doar un suport moral pentru reformele implementate în ţara noastră dar şi un mare suport financiar. Desigur acest suport nu ar fi existat dacă Guvernul nu ar fi înaintat un pachet credibil de reforme. De asemenea datorită Guvernului negocierea Acordul de Asociere a decurs foarte rapid, a fost lansat dialogul privind liberalizarea regimului de vize.

Fără îndoială acestea sunt meritele MAEIE. Dar, dacă pe plan extern MAEIE a fost foarte activ şi eficient, atunci pe plan intern – al efortului de coordonare a procesului de implementare a reformelor prevăzute de planul de acţiuni Moldova-UE -  cred că lucrurile nu se prezintă aşa cum ni-am dorit. Şi nu pentru că Ministerul de Externe nu are voinţă de a face acest lucru, ci pentru că Departamentul de integrare europeană nu are resurse instituţionale şi umane îndeajuns pentru a face faţă, în acelaşi timp, dialogului şi negocierilor cu UE şi, de asemenea, să acorde o atenţie la fel de mare şi procesului de coordonare a implementării reformelor în diferite sectoare. În viitorul apropiat, semnarea şi intrarea în vigoare a Acordului de asociere cu UE ne va pune în faţă o sarcină şi mai mare ca până acum, şi anume un plan de acţiuni mult mai încărcat cu reforme şi angajamente decât cel care îl avem acum. Iată atunci cred că ideea creării unui Minister de Integrare Europeană cu atribuţii puternice şi cu responsabilităţi de coordonare la nivel central a tuturor eforturilor de implementare a reformelor sectoriale în domeniul integrării europene se va impune mai mult ca niciodată. Credem că un astfel de Minister ar fi trebuit să fie condus de un viceprim-ministru, astfel încât acest Viceprim-minstru să aibă autoritatea necesară pentru a influenţa asupra miniştrilor, şefilor de agenţii şi departamente care trenează cursul reformelor sectoriale.

Europa.md: Atât în UE cât şi în Moldova există aşteptări pozitive faţă de discuţiile referitoare la soluţionarea problemei transnistrene, dintre Germania, Franţa pe de o parte, şi Rusia pe de altă parte, însă, nu cunoaştem poziţia Tiraspolului faţă de aceste discuţii. Ce reacţii aţi observat din partea Tiraspolului vizavi de acest subiect?

Victor Chirilă: Deocamdată ei sunt foarte atenţi în declaraţii când vine vorba despre discuţiile ruso-germane. Impresia mea este că ei nu se aşteaptă la mari schimbări în urma acestui dialog, ei nu sunt convinşi că acest dialog ruso-german într-adevăr  poate aduce nişte schimbări radicale în regiune. Din partea Germaniei există dorinţa mare de a aduce schimbări, de a influenţa asupra procesului de negocieri din regiunea transnistreană într-o direcţie pozitivă dar nu acelaşi lucru se observă din partea Moscovei. Moscova este într-adevăr interesată ca să-şi promoveze ideea sa centrală, şi anume crearea unei arhitecturi europene noi în domeniul securităţii. Acest lucru este cardinal pentru Federaţia Rusă pentru că ea îşi doreşte să-şi asume un rol mult mai important în soluţionarea problemelor de securitate cu care se confruntă continentul nostru şi de asemenea este interesată să diminueze cât mai mult posibil influenţa americană în Europa. Din această perspectivă s-ar părea că problematica transnistreană este un subiect test pentru Federaţia Rusă, de modul în care se va comporta Rusia la capitolul soluţionării problemei transnistrene va depinde şi eventualele negocieri cu privire la crearea unei arhitecturi europene în domeniul securităţii. Consider, însă, că pentru Federaţia Rusă testul adevărat nu este problematica transnistreană, aşa cum interpretează mai mulţi analişti europeni şi locali, dar aşa cum a spus recent domnul Lavrov, în viziunea Moscovei testul cel mai important este crearea scutului antirachetă  pan european la care să participe şi Federaţia Rusă. Deci vedem că hârtia de turnesol al seriozităţii ruse este privită diferit în capitalele europene şi la Moscova, ceea ce mă face să cred că Federaţia Rusă încă nu este gata să contribuie în măsura posibilităţilor sale la soluţionarea problemei transnistrene şi să facă concesii pe măsura aşteptărilor noastre şi ale Europei.

Europa.md: Credeţi că ar putea fi vreodată convinsă Rusia să se retragă din Transnistria?

Victor Chirilă: Eu cred că Chişinăul trebuie să depună toate eforturile pentru a găsi o soluţie politică de compromis în vederea soluţionării problemei transnistrene care să-i asigure suveranitatea teritorială asupra teritoriului şi care, pe de altă parte, să asigure respectarea unei largi autonomii pentru această regiune. Cred că un astfel de compromis, care va întruni sprijinul Occidentului, ar putea să convingă Rusia să-şi retragă trupele din regiunea transnistreană. În acelaşi timp sunt de părerea că acel compromis va trebui să răspundă şi la unele îngrijorări, în mare parte artificiale, exprimate de Federaţia Rusă, şi anume cu privire la viitoarea soartă a statutului de neutralitate al R. Moldova, precum şi cu privire la statutul minorităţilor ruso-lingve. Astfel, consider că Chişinăul va trebui să reasigure Rusia şi aliaţii noştri din Occident că din punct de vedere constituţional acele temeri pe care le-au formulat acele minorităţi vor fi luate în considerare şi vor fi respectate. Când vorbim despre  retragerea trupelor ruse, acest lucru va fi imposibil atât timp cât nu vom formula şi o politică coerentă şi credibilă vizavi de Rusia.

Europa.md: Dle Chirilă, recent aţi criticat politicile care se aplică în relaţiile cu diaspora R. Moldova, cum credeţi, care trebuie să fie abordarea Guvernului referitor la acest subiect?

Victor Chirilă: În primul rând trebuie să spun că nu avem politici vizavi de comunitatea noastră de moldoveni care se află în statele UE sau în statele CSI, astfel de politici pur şi simplu nu au existat până acum. Sunt hotărâri de Guvern, s-au organizat diferite congrese dar acestea nu sunt politici, sunt nişte acţiuni răzleţe. Noi nu avem construit până în prezent un cadru legal şi instituţional care să permită formularea şi implementarea unei politici complexe şi de durată în acest domeniu. În 2006 a fost aprobat prin hotărâre de Guvern un Plan de Acţiuni pentru perioada 2006-2009. Acel plan a expirat şi un alt Plan de Acţiuni nu avem. Chiar şi dacă recitim acel Plan vom vedea că foarte multe stipulări din el, angajamente, acţiuni propuse spre realizare, pur şi simplu au fost făcute de ochii lumii, pentru a da impresia că statul se gândeşte la diasporă. Aici aş face o paranteză, cuvântul diasporă este prea pompos, noi nu avem diasporă.

În viziunea mea diasporă presupune o anumită conştiinţă că noi moldovenii aflaţi în altă ţară alcătuim un tot întreg şi suntem uniţi pentru a ne păstra cultura, tradiţiile, dar şi pentru a ne apară împreună drepturile culturale, sociale, economice etc.. în statele în care ne aflăm. Or, în prezent o astfel de conştiinţă nu există printre cetăţenii noştri. Avem în schimb o comunitate de moldoveni foarte dispersată şi cu o coeziune instituţională foarte slabă. Chiar dacă există unele asociaţii ale cetăţenilor noştri în respectivele state, aceste asociaţii au o influenţă foarte limitată asupra comunităţii, ele nu creează acel schelet instituţional care să mobilizeze cetăţenii noştri pentru aşi apăra activ drepturile.

Guvernul R. Moldova trebuie să ajute ca cetăţenii să devină un tot întreg din punct de vedere al conştiinţei şi al organizării instituţionale şi aici cred că Ministerului de Externe îi revine un rol important, prin ambasadele sale. Ambasadele trebuie să fie acea forţă motrică care să-i pună mişcare un astfel de proces, să-i unească, să-i stimuleze la acţiuni comune. Ambasadele trebuie să-i încurajeze să creeze acele instituţii care să-i ajute să interacţioneze mai bine intre ei, să dialogheze cu autorităţile locale şi să-i ajute ca drepturile lor să fie respectate de către autorităţile acelor ţări. Ori acest lucru deocamdată nu există, nu avem o politică de stat, nici un Plan de Acţiuni, nici bani prevăzuţi în buget pentru susţinerea cetăţenilor noştri aflaţi la muncă peste hotarele ţării. Cu regret, până în prezent, pentru ministerele noastre diaspora a fost  pe ultimul loc în agenda lor de activităţi.

Mă bucură faptul că actualul Guvern a prevăzut în noul său plan de activitate un subcapitol pentru diasporă, un subcapitol care este parte a capitolului de politică externă. Acest lucru este un pas pozitiv, deoarece diaspora într-adevăr trebuie să fie ajutată să devină un aliat important în promovarea intereselor noastre naţionale în alte state.

Tel. +373-22-224430, 210986
Fax +373-22-210986, 233950 office@ape.md
str. Sciusev 64, MD-2012 Chisinau, Republica Moldova
Email : office@ape.md
Copyright © 2019 Asociaţia pentru Politica Externă din Moldova.
Toate Drepturile Rezervate
Tipărire