Interviu cu Andrei Popov despre evoluţia relaţiilor diplomatice dintre R. Moldova şi vecinii săi. Radio Vocea Basarabiei. 03.04.2011.
03.04.2011 ,
 

Principalele Teme ale Emisiunii:
1. Şansele reluării negocierilor oficiale în formatul 5+2 privind problematica transnistreană
2. Ce presupune statutul principal al Transnistriei în cadrul R. Moldova
3. Retragerea prezenţei militare din regiunea transnistreană şi condiţiile realizării acesteia
4. Relaţiile R. Moldova cu vecinii: România şi Ucraina

Corneliu RUSNAC, moderator IMEDIA: Buna ziua stimaţi ascultători! Sunt Corneliu Rusnac şi vă salut la o nouă serie de emisiuni de Sinteze şi Dezbateri pe teme de Politică Externă. Aceste emisiuni sunt realizate cu suportul Asociaţiei pentru Politică Externă şi finanţate de Fundaţia Friedrich Ebert.

În emisiunea de astăzi vreau să vă prezint o discuţie cu dl Andrei Popov, Viceministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene.  Recent, Ministrul de Externe al Republicii Moldova dl Iurie Leancă a efectual o vizită la Moscova unde s-a întâlnit cu omologul său rus Serghei Lavrov cu care a discutat mai multe probleme bilaterale inclusiv problema conflictului transnistrean. La Moscova dl Leancă a optat pentru transformarea discuţiilor informale în problema transnistreană care au loc cu regularitate în ultimul timp, în negocieri cu titlul oficial. La rândul său, şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov a spus că şi Rusia este interesată ca tratativele oficiale să fie reluate cât mai curând dar, a precizat că decizia finală aparţine Chişinăului şi Tiraspolului. L-am întrebat pe dl Popov ce şanse există ca aceste negocieri să fie în sfârşit reluate la nivel oficial după o pauză de mai bine de 5 ani.

1. Şansele reluării negocierilor oficiale în formatul 5+2 privind problematica transnistreană

Andrei POPOV, Viceministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene: Şansele sunt relativ mari ca în viitorul apropiat să fie anunţată reluarea negocierilor formale în formatul 5+2. Ultima rundă a avut loc acum 5 ani în urmă, de atunci toate discuţiile au avut un caracter informal, deci fără a se adopta decizii. Acum cât priveşte aşteptările pe care trebuie să le investim în acest format, este un alt subiect de discuţii, căci poziţia Chişinăului şi a majorităţii participanţilor în acest format este că nu atât procesul contează, deşi şi el este important cât finalitatea lui şi rezultatele palpabile în avansarea spre obiectivul final care mă bucur, la Moscova cei doi Miniştri Leancă şi Lavrov u avut o poziţie absolut convergentă vorbind în unison despre obiectivul identificării unei soluţii viabile în baza unui stat unic şi în baza respectării integrităţii teritoriale a R. Moldova şi definirii unui statut special pentru Transnistria în componenţa R. Moldova. Este un element foarte important, un element pe care unii observatori l-au perceput ca un element de noutate. Probabil noutatea este insistenţa cu care ministrul Lavrov a repetat de mai multe ori această formulă integritatea teritorială a R. Moldova şi stat unic ca parametri cheie pentru această soluţie. Urmează ca în viitoarele zile, chiar la 4 aprilie, la runda informală în formatul 5+2 de la Viena la care delegaţia moldovenească va fi condusă de viceprim ministrul Eugen Carpov, responsabil de problematica reintegrării, urmează să vedem acolo în ce măsură toţi partenerii şi inclusiv Tiraspolul sunt gata să discute anume de pe aceste poziţii rezonabile şi logice.

Corneliu RUSNAC: Atunci când vorbeşte despre statut principal pentru Transnistria în cadrul R. Moldova, Rusia are în vedere acelaşi lucru pe care îl are în vedere şi Chişinăul?

2. Ce presupune statutul principal al Transnistriei în cadrul R. Moldova

Andrei POPOV: Discuţiile în formatul 5+2 ne vor ajuta să aducem precizările de rigoare, să ne verificăm poziţiile atât cu privire la durata acestui proces, parametrii lui cât şi cu privire la diferite viziuni în ceia ce priveşte delimitarea competenţelor dintre Chişinău şi Tiraspol, un element indispensabil reglementării. Iarăşi, şi aici trebuie să spunem foarte clar şi să fim pregătiţi că o reglementare nu înseamnă doar victorii. În genere, este greşit să priveşti reglementarea conflictului transnistrean ca o posibilă victorie a unei părţi şi capitularea altei părţi. Orice reglementare, a oricărui conflict presupune şi concesii deseori dureroase şi cred că este important ca întreaga clasă politică, elitele dar şi opinia publică să fie pregătită şi de anumit concesii rezonabile. Pe noi ne interesează un lucru, să depăşim această situaţie de status-quo, să restabilim integritatea teritorială a ţării şi instrumentele de a asigura drepturile omului pe malul stâng a Nistrului şi ca în acest proces statul reintegrat să fie unul viabil iar soluţia să fie consistentă, ca opţiunea strategică a UE de integrare europeană şi această soluţie să fie acceptabilă de clasa politică şi de societatea în ansamblu dar, să reprezinte un compromis rezonabil şi acceptabil dintre principalii actori reprezentaţi în formatul 5+2. Aceştia sunt principalii parametri şi dacă vreţi criterii de succes ai reglementării. Pentru a maximiza şansele, anume o asemenea soluţie să aibă loc este nevoie ca şi noi aici, la Chişinău, să ne facem treaba. Iarăşi, a devenit un loc comun discuţia despre transformarea R. Moldova, teritoriu pe care îl controlează autorităţile constituţionale într-un pol de atracţie, într-o „vitrină” atractivă pentru populaţia şi oamenii de afaceri din regiunea transnistreană, câştigarea perspectivei europene dar, şi în paralel, continuarea acestei politici de angajare, de promovarea a măsurilor de încredere pentru a câştiga de partea unei soluţii şi populaţia din regiunea transnistreană. Este un proces de durată, este un proces care poate fi asemuit unei investiţii în care roadele , beneficiile nu se văd imediat dar, este important să faci paşii necesari, să investeşti ca după aceia să primeşti şi să poţi culege roadele acestei investiţii. Repet orice soluţie va presupune, şi trebuie să o spunem deschis şi să ne pregătim de acest lucru, şi compromisuri. Este foarte important însă să putem negocia de o aşa manieră în cât aceste compromisuri să nu afecteze  viabilitatea statului şi capacitatea R. Moldova de a  funcţiona, ne a se europeniza şi de a avansa deja ca stat reintegrat în continuare pe parcursul integrării europene.

Corneliu RUSNAC: Seful diplomaţiei ruse a mai spus la Moscova că operaţiunea de menţinere a păcii din regiunea nistreană ar trebui reformatată. Acest lucru însă, potrivit lui Serghei Lavrov ar trebui să se întâmple numai după ce va fi clar cum va fi reglementat conflictul transnistrean. Înseamnă oare aceste declaraţii că Rusia este gata să-şi retragă prezenţa militară din regiunea de est a R. Moldova şi în ce condiţii ar fi gata să facă acest lucru?

3. Retragerea prezenţei militare din regiunea transnistreană şi condiţiile realizării acesteia

Andrei POPOV: Cred că este bine să facem anumite precizări şi pentru ascultătorii postului dvs. Atunci când vorbim despre prezenţa militară a Federaţiei Ruse în R. Moldova trebuie să ne referim la 2 elemente. În primul rând trebuie să ne referim la stocurile de muniţie de la Colbasna, 20 de mii de tone de muniţii şi paza asigurată de militarii ruşi a acestor depozite, câteva sute de soldaţi. Nu există nici o bază juridică pentru continua prezenţă a acestor muniţii pe teritoriul R. Moldova şi poziţia noastră consecventă a fost cu privire la necesitatea retragerii ordonate, transparente şi necondiţionate a acestor muniţii din Colbasna. Federaţia Rusă invocă o obstrucţie cu care se confruntă din partea Tiraspolului, a dl Smirnov, urmează să discutăm acest aspect dar, asta este ceia ce cine de prima componentă a prezenţei militare. Cea de a doua componentă are forma participării Federaţiei Ruse în aşa zisa operaţiune de menţinere a păcii din zona de securitate tripartită în care participă circa 500 de soldaţi din Federaţia Rusă plus un număr echivalent de soldaţi din Transnistria şi din R. Moldova, este o forţă tripartită. Această forţă a fost introdusă în zona de securitate în condiţiile specifice, urmare a acordului din iulie 1992 care a fost, de fapt, un acord prin care s-a oprit războiul de pe Nistru respectiv şi mandatul, structura, obiectivele acelei misiuni au fost legate de momentul 1992, necesitatea opririi războiului şi separării părţilor.

Acum discutăm acest lucru foarte deschis şi cu partenerii ruşi, acum trăim într-o altă lume. Nu mai există pericolul declanşării ostilităţilor militare, iar obiectivul principal pe care trebuie să îl realizăm nu mai este să oprim războiul, nu mai este un asemenea pericol ci este să construim pacea. Ori, dacă este să fim foarte cinstiţi şi obiectivi şi să examinăm în ce măsură actuala prezenţă şi operaţiune corespunde rigorilor impuse de noile timpuri vom vedea că mandatul acestei misiuni este foarte limitat şi pentru a promova nu separarea părţilor ci dimpotrivă măsurile de interacţiune de  comunicare, de a face investigaţii comune a unor incidente, de a monitoriza eficace situaţia din zona de securitate şi ne a răspunde la numeroasele incidente este nevoie de o misiune mult mai focalizată cu instrumente mai clare, mai mobile şi noi vorbim despre necesitatea transformării actualei operaţiuni într-o misiune civilă, multinaţională sub mandat internaţional. La Moscova viceprim ministrul Iurie Leancă a discutat foarte franc acest subiect cu ministrul Lavrov şi din reacţia ministrului Lavrov în intervenţia sa pentru presă am avut senzaţia că argumentele absolut logice şi imparabile pe care dl Leancă le-a dus în discuţie au avut efect şi au rezonat cu logica ministrului Lavrov. De altfel, aţi remarcat că imediat administraţia de la Tiraspol, s-a produs cu o reacţie destul de irascibilă care trădează, foarte transparent, nemulţumirea Tiraspolului vis-a-vis de limbajul şi argumentele folosite de însăşi ministrul rus de externe.

Evident discuţiile dintre cei doi miniştri nu s-au limitat doar la problematica transnistreană, care a avut un loc important pe agenda discuţiilor, dar vizita a prilejuit un schimb de opinii pe întreg spectrul de problematicii bilaterale şi cu ocazia vizitei au fost semnate şi documente, pe lângă planul anual de consultări dintre ministerele de externe a fost semnat şi un program de cooperare în domeniul umanitar dintre Federaţia Rusă şi R. Moldova pentru perioada 2011-2013. Dar, s-a vorbit şi despre modalităţile de avansare a intereselor cetăţenilor R. Moldova care lucrează în Federaţia Rusă, inclusiv despre extinderea perioadei de sejur în Federaţia Rusă fără a trece înregistrarea obligatorie de la 3 la 30 de zile. 

S-a vorbit despre necesitatea de a continua procesul deschiderii unei noi ferestre de acces, noi terminale pentru producţia vinicolă moldovenească în Federaţia Rusă. S-a constatat cu satisfacţie că în pofida unor sincope de moment, conjuncturale volumul exporturilor, inclusiv volumul exporturilor de vinuri din R. Moldova, şi atenţie, e un lucru poate surprinzător pentru mulţi ascultători dar, Moldova a exportat în 2010 mai mult vin în Federaţia Rusă decât a exportat în 2009 sau decât în 2008 şi noi vrem să continuăm această tendinţă. Acelaşi lucru se referă şi la volumul exportului de fructe şi legume. O discuţie, şi nu este prima discuţie dintre miniştrii de externe, vă aduc aminte că colegul, viceprim ministrul Leancă a mai fost la Moscova într-o vizită bilaterală  de substanţă în luna mai 2010, deci iată acest dialog la nivelul şefilor diplomaţiilor li se imprimă un dialog regulat şi destul de consistent, au discutat mai multe ore. O asemenea discuţie îţi permite să-ţi desfăşori argumentele şi să sensibilizezi interlocutorul. De exemplu, s-a discutat şi despre situaţia cu care ne confruntăm la capitolul tratamentului relativ discriminatoriu în ceia ce priveşte tarifele la gaze. În timp ce până şi cele mai vulnerabile pături ale R. Moldova achită tariful la gaz printr-o schemă foarte complicată Federaţia Rusă permite administraţiei de la Tiraspol nu doar să nu achite înapoi tarifele pentru gaz dar, şi să permită populaţiei să consume gaz la un tarif de practic cinci ori mai mic decât cel pe care îl plătesc rezidenţii şi cetăţenii de pe malul drept. Şi iarăşi, aceiaşi politică discriminatorie în raport cu tarifele la gaze este folosită de administraţia transnistreană în scopuri propagandistice elevând aşa zisele avantaje ale vieţii de pe malul stâng. Evident că este o situaţie artificială susţinută de Federaţia Rusă, poziţie care subliniază existenţa unor pârghii şi canale de influentă importante pe care le are Federaţia Rusă cum există şi acest canal de asistenţă pentru păturile vulnerabile şi supliment la pensie pe care Federaţia Rusă acordă pentru pensionarii rezidenţi în regiunea transnistreană.

Ca să rezum, pentru că sunt prea multe subiecte pentru un singur interviu să spun că această vizită ne-a permis să facem un pas important în dialogul nostru cu Federaţia Rusă, să ne înţelegem mai bine şi să discutăm nu în baza unor stereotipuri, închipuiri, în baza unor relatări deseori distorsionate ale unor jurnalişti câteodată chiar şi rău voitori cu care ne confruntăm şi care ne creează o opinie distorsionată în mass-media rusă, din păcate. Dar, să fie aduse argumente de la faţa locului care sper să influenţeze şi modul de gândire a colegilor din ministerul rus de externe şi să ne ajute să ne înţelegem mai bine.

Corneliu RUSNAC: Să schimbăm acum tema discuţiilor şi să trecem la un alt subiect cel a Forumul-ului Economic UE-Moldova organizat de institutul de Studii Estice din Varşovia în parteneriat cu Asociaţia pentru Politică Externă din Moldova la care aţi participat şi dvs. şi aţi avut şi o relatare despre relaţiile R. Moldova cu vecinii săi. Cum pot fi calificate aceste relaţii în prezent?

4. Relaţiile R. Moldova cu vecinii: România şi Ucraina

Andrei POPOV: În primul rând, trebuie să vorbesc despre acest Forum, un eveniment central din viaţa diplomatică a R. Moldova. Probabil este unul dintre cele mai reprezentative, dacă nu cel mai reprezentativ şi serios For internaţional pe subiecte de politică externă şi integrare europeană găzduit în R. Moldova de la independenţa noastră încoace. S-a bucurat de participarea mai multor oficiali de rang înalt, inclusiv primul ministru al Poloniei, al şaselea stat ca pondere în UE, unii dintre cei mai influenţi politicieni europeni care a avut o alocuţiune la acest forum, câţiva miniştri adjuncţi de externe din statele europene, câţiva preşedinţi de comisii de politică externe din statele europene, vice preşedintele Senatului din România Cristian Diaconescu şi alţi diplomaţi precum şi nume notorii în ceia ce se cheamă lumea academică şi analitică atât din uniunea europeană, SUA, Ucraina şi Rusia au vorbit la acest forum folosind aceste trei zile ca o platformă intelectuală de discuţii apreciind aproape în unison succesele pe care R. Moldova le-a realizat în avansarea sa spre integrarea europeană pe parcursul ultimului an şi jumătate dar, şi punctând anumite obiective intermediare pe care noi trebuie neapărat să le realizăm în viitorul apropiat inclusiv ceia ce ţine de reforma Ministerului de Interne, asigurarea independenţei justiţiei, îmbunătăţirii climatului de afaceri, deci, de la reglementări şi politici bune să trecem la o implementare şi la reforme câteodată dureroase dar, fără de care nu ne vom putea împlini această vocaţie de poveste de succes în cadrul Parteneriatului Estic. Cred că a fost una dintre cele mai des folosite sintagme „Moldova este o poveste de succes în europenizare şi în ceia ce priveşte democratizarea societăţii.”.

Încă un element distinctiv al acestui for ţine de interesul şi susţinerea pe care autorităţile moldoveneşti au acordat-o acestui eveniment. Şi, vă spun în cunoştinţă de cauză, participând la evenimente similare sub aceiaşi egidă a Institutului de Studii Estice din Polonia, câteva Forum-uri UE-Rusia, câteva Forum-uri, inclusiv acum o lună în urmă la Kiev UE-Ucraina, prezenţa factorilor oficiali a ţării gazdă a fost fără de precedent în cazul R. Moldova şi a permis transmiterea unui mesaj de deschidere, de angajare, de seriozitate a vorbit şi prim Ministrul, şi trei Viceprim Miniştri, dl Leancă, Dl Carpov, dl Lazăr, a vorbit colega mea Natalia Gherman, a vorbit consilierul Primului Ministru pentru politică externă Iulian Fruntaşu, consilierul Primului Ministru pentru problematica integrării europene Nicu Popescu, iar în prezentarea mea m-am referit la problematica vecinătăţii R. Moldova definind noua politică pe care o promovează Chişinăul ca zero probleme cu vecinii şi multe rezultate. În fond, parafrazez o sintagmă introdusă în limbajul diplomatic de către ministrul de externe al Turciei Ahmet Davutoglu care, de asemenea, vorbeşte despre prioritatea Turciei zero probleme cu vecinii.

Aici a trebuit să constat că R. Moldova se mişcă de la o politică de acum un an, doi pe care a promovat-o în raporturile cu vecinii, pe care am putea-o intitula zero rezultate şi multe probleme la o altă politică multe rezultate şi zero probleme. Şi dacă este să faci o radiografie şi o simplă comparaţie a situaţiei de unde am pornit din mijlocul anului 2009 şi unde suntem acum cu cei doi vecini pe care îi are ţara noastră, Romania la Vest şi Ucraina la Est, avem doar doi vecin şi nu ne putem permite să nu avem relaţii foarte bune cu ambii. Este un contrast izbitor. Voi puncta doar câteva aspecte în relaţiile cu vecinul din Vest, Romania pornind de la declaraţia de parteneriat strategic pentru integrarea europeană şi încheierea tratatului cu privire la regimul de frontieră şi Acordului cu privire la Micul Trafic de Frontieră; deschiderea celor două consulate româneşti şi a biroului consular, consulatele de la Cahul şi Bălţi şi biroul consular la Iaşi; inaugurarea Institutului Cultural Român; reluarea transmiterii Televiziunii Române în R. Moldova; dublarea numărului burselor de la 2500 la 5000 de care studenţii R. Moldova beneficiază din partea statului român. Asistenţa valoroasă pe care am primit-o inclusiv sub formă de ajutor material direct pentru combaterea consecinţelor inundaţiei şi continuarea acestui proces în cadrul programului 100 de milioane pentru patru ani de zile. Nu pot să nu vorbesc despre inaugurarea Podului Rădăuţi – Lipcani; discuţii foarte serioase despre construcţia în viitor a două noi poduri peste Prut; studii de fezabilitate pentru linii de interconexiune pentru energie electrică precum şi pentru livrarea gazelor; numeroase proiecte economice; un nivel de consultanţă fără precedent în ceia ce priveşte integrarea europeană; preluarea valoroasei experienţe preluate de România în procesul integrării europene. Discutăm acum despre un Plan de Acţiuni cu privire la integrarea europeană, în viitorul apropiat urmează să aibă loc o nouă şedinţă a comisiei mixte interguvernamentale de cooperare comercial - economică şi integrare europeană, iar spre orizontul lunii iunie proiectăm o şedinţă comună a celor două Guverne de la Chişinău şi Bucureşti. Iată doar principalele elemente şi vă asigur că nu sunt toate care creează o imagine de contrast izbitor cu ceia unde a fost relaţia dintre R. Moldova şi România.

Şi, doar să vă aduceţi aminte că acum doi ani în urmă, exact cu doi ani în urmă, într-un gest diplomatic fără de precedent când ambasadorul ţării vecine a fost expulzat din Moldova cu cele mai grave acuzaţii, cetăţenii unui stat membru al UE şi, de fapt, singurul vecin UE al R. Moldova li s-a impus un regim foarte drastic de vize pe bază de invitaţii, cu regularitate scriam demersuri la Bruxelles acuzând autorităţile române de imixtiune în treburile interne toate acestea provocând o atmosferă foarte tensionată şi partenerii noştri europeni chiar nu înţelegeau ce se întâmplă în aceste două state. Nu pot să spun că totul este perfect şi că ne înţelegem sută la sută. Există, într-adevăr, anumite stereotipuri inerţiale pe care trebuie să le depăşim dar, noi nu căutăm zâzanie ci căutăm să dialogăm, să explicăm dacă există anumite percepţii diferite şi uitaţi-vă că ne reuşeşte.

Corneliu RUSNAC: Şi relaţiile cu Ucraina?

Andrei POPOV: Ştiţi acelaşi principiu zero probleme şi multe rezultate vrem să îl aplicăm şi în raporturile cu partenerul nostru Ucraina care este definit ca un partener cu care vrem să construim o relaţie de parteneriat strategic. Şi este absolut indispensabil pentru succesul R. Moldova să ne reuşească acest parteneriat strategic nu doar cu România dar, şi cu Ucraina căci uitaţi-vă pe hartă, de Ucraina depind atâtea probleme de interes strategic pentru R. Moldova.

În primul rând ne reuneşte obiectivul comun de integrare europeană. Avem multe lucruri să ne împărtăşim aici, suntem într-o fază similară şi R. Moldova în forţă ajunge din spate, pe alocuri chiar a depăşit Ucraina deşi nu ne aflăm într-o competiţie în ceia ce priveşte negocierea Acordului de Asociere sau de implementare a Planului de Liberalizare a Vizelor dar, nu putem face abstracţie de faptul că Ucraina, ca să fim sinceri, a demarat aceste negocieri cu 3 ani înaintea Moldovei, în martie 2007 Ucraina, în ianuarie 2010 Moldova şi, iată, într-un an de zile noi am reuşit să încheiem practic un număr identic de capitole în Acordul de asociere cu UE deci, practic să ajungem Ucraina din spate şi avem o dinamică foarte pozitivă de negocieri. Săptămâna viitoare la Chişinău va avea loc o nouă rundă de negocieri pe marginea Acordului de Asociere. De asemenea, foarte curând va avea loc o nouă reuniune a Grupului Prietenii Moldovei în cadrul UE.

Dar, vorbim despre Ucraina şi zonele de interes comun strategic, pe lângă integrarea europeană, pe lângă cooperarea în diferite organisme regionale şi pe lângă marile proiecte de infrastructură pe care avem să le construim vorbim şi despre securitatea energetică. Ucraina este ţara cheie. Toată energia, tot gazul vine în R. Moldova prin Ucraina. Uitaţi-vă în problematica transnistreană, Ucraina este unica ţară cu care regiunea transnistreană se învecinează în est şi de aceia este foarte important să valorificăm rolul pe care Ucraina îl poate juca în promovarea unei soluţii viabile pentru acest conflict şi autorităţile de la Kiev sunt interesate anume într-o asemenea soluţie care să creeze un precedent în regiune de soluţionarea unui conflict în baza restabilirii integrităţii teritoriale a ţării şi nu creării unor alt tip de precedente nedorite.  În loc ca noi să ne concentrăm pe aceste subiecte mari timp de foarte mulţi ani de zile noi ne-am blocat în probleme relativ înguste care ţin de subiectul demarcării şi subiectul stabilirii, confirmării raporturilor de proprietate. Sunt probleme foarte sensibile şi delicate. Vă asigur că le gestionăm cu maximă responsabilitate şi profesionalism dar, obiectivul nostru este să spargem acest cerc vicios, să nu lăsăm ca doar două subiecte să contamineze atmosfera relaţiei noastre şi să ne putem, dincolo de subiectele demarcării pe care avansăm încet, dar sigur, spre soluţii comune, să pornim cooperarea şi în alte domenii strategice.

Ne-a reuşit să reluăm, după o pauză de câţiva ani de zile, comunicarea directă aeriano dintre Chişinău şi Kiev, blocată timp de mulţi ani de zile, ne-a reuşit să reluăm mersul trenului Chişinău – Tiraspol – Odessa, să semnăm un număr de documente importante. Totuşi, pe direcţia estică, cu Ucraina, potenţialul încă rămâne nevalorificat.  Următoarele luni sunt importante. Pe parcursul ultimelor două săptămâni au avut loc discuţii importante dintre miniştrii de externe dintre cele două ţări dl Leancă şi dl Grishcenko. Săptămâna viitoare urmează să fac o vizită la Kiev prilejuită de participarea mea la Consiliul Miniştrilor Afacerilor Externe CSI care va avea loc la Kiev şi cu acest prilej voi purta consultări cu omologii mei din Ministerul Ucrainean de Externe dar, voi avea şi discuţii cu deputaţi ucraineni, cu experţi ucraineni dar, şi cu reprezentanţi cercurilor academice. Avem câteva obiective intermediare de realizat inclusiv să reluăm activitatea Comisiei mixte de cooperare comercial – economică, Comisie care conform Acordului iniţial urma să aibă loc în fiecare an însă ultima şedinţă a acestei Comisii a avut loc în mai 2006. Gândiţi-vă timp de 5 ani de zile nu se mai reuneşte acest important instrument de promovare a intereselor comune din domeniul comercial - economic dintre Moldova şi Ucraina. Ne propunem ca pe parcursul anului 2011, de dorit în prima jumătate a anului, să reluăm activitatea acestei comisii, să organizăm o şedinţă la Chişinău, să facem un schimb de vizite la un nivel mai mare şi să ne mişcăm şi pe proiecte concrete. Fără a deschide paranteze, ar viza poate în primul rând infrastructura, transportul şi energetica.

Corneliu RUSNAC: Stimaţi ascultători vă reamintesc că aţi ascultat o discuţie cu dl Andrei Popov, Viceministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene. Aici punem punct programului nostru de astăzi. Emisiunea a fost realizată cu suportul Asociaţiei pentru Politică Externă şi finanţată de Fundaţia Germană Friedrich Ebert. Eu, Corneliu Rusnac vă spun la revedere şi vă aştept la un nou program. Pe curând!

Tel. +373-22-224430, 210986
Fax +373-22-210986, 233950 office@ape.md
str. Sciusev 64, MD-2012 Chisinau, Republica Moldova
Email : office@ape.md
Copyright © 2024 Asociaţia pentru Politica Externă din Moldova.
Toate Drepturile Rezervate
Tipărire