In perioada 29-30 septembrie, Polonia va găzdui cel de-al doilea Summit al Parteneriatului Estic, care va reuni liderii celor 27 de state membre ai UE şi ai vecinilor estici ai  Uniunii, Preşedintele Consiliului European, Preşedintele Comisiei Europene, Preşedintele Parlamentului European, Înaltul Reprezentant al UE pentru Politică Externă, reprezentanţi ai societăţii civile şi ai mediului de afaceri.  La doi ani de la lansare a Parteneriatului Estic, acest eveniment  reprezintă un bun prilej pentru regândirea angajamentelor Uniunii Europene în vecinătatea estică, din perspectiva eficientizării acestui nou proiect european şi formulării unor perspective europene mai clare pentru statele cuprinse în parteneriat. Despre asteptarile Chișinăului de la acest Summit, Europa Libera a discutat cu seful diplomatiei Iurie Leancă.

Interviul dimineții la Europa Liberă: Iurie Leancă despre prezentul și viitorul integrării europene a R. Moldova

Iurie Leancă: „Summitul Partenriatului estic din 29-30 septembrie de la Varşovia este un eveniment extrem de important şi bineînţeles că avem anumite aşteptări, avem anumite obiective, pe care le-am formulat. Şi nu doar aşteptăm, ci în sensul ăsta am depus mai multe eforturi concertate în vederea realizării acestor obiective. Bineînţeles, că nu e foarte simplu să obţii în totalitate agenda pe care ţi-o propui, fiindcă totuşi e nevoie de consensul a 27 de ţări.

În ansamblu Uniunea Europeană trece printr-o perioadă extrem de complicată, care ţine de criza valutei comune – euro, de probleme grave economice financiare într-un şir de state din Uniunea Europeană, se confruntă cu acest val de instabilitate, generat de evoluţiile din Africa de Nord. Dar în pofida acestor elemente, care trebuie să recunosc, ne defavorizează pe noi, ne crează probleme suplimentare, cred că am reuşit să ajungem la anumite formule, care sunt extrem de importante pentru noi şi care crează un cadru propice pentru a avansa mai departe.”

Europa Liberă: Ce cer partenerii europeni în schimbul acestui credit mare, pe care îl acordă Republicii Moldova?

Iurie Leancă: „Creditul pe care-l acordă Republicii Moldova este unul meritat. Nimic nu vine pe degeaba, nimic nu vine gratuit. Şi Republica Moldova în această perioadă de doi ani, şi în pofida faptului că avem multe restanţe, deficienţe, pe care noi nu le ascundem, de altfel, ba din contra, le identificăm, le acceptăm, dar solicităm şi asistenţa partenerilor noştri europeni acolo unde nu avem capacităţi, sau nu avem suficientă experienţă.

Ceea ce aşteaptă de la noi partenerii noştri europeni e să accelerăm reformele pe anumite segmente, unde cu toţii cunoaştem că avem aceste restanţe, cum ar fi de exemplu reforma instituţiilor de forţă, cum ar fi reforma sistemului judecătoresc, cum ar fi liberalizarea continuă a economiei Republicii Moldova, crearea unui mediu mai propice pentru atragerea investiţiilor, consolidarea instituţiilor şi a tuturor instituţiilor statului, nu doar a celor care se subordonează Guvernului.

Fiindcă evenimentele recente au demonstrat că un şir de instituţii, din păcate, nu sunt funcţionale, nu sunt viabile şi bineînţeles că asupra acestor lucruri ne-au atras atenţia partenerii noştri. Dar orice criză într-un fel, dacă avem suficientă înţelepciune şi suficientă capacitate critică de a analiza şi de a trage concluzii pertinente, ne vor permite să tragem concluzii şi să ne mişcăm mai departe mult mai coerent.

Deci, eu cred şi sper chiar că această criză recentă, care ţine de atacurile asupra sectorului bancar din Republica Moldova ne va permite, şi deja vedem că pe planul ajustării legislative s-au întreprins, anumite acţiuni din partea Guvernului. Vom continua în acelaş sens şi vom avea instituţii mult mai funcţionale, mult mai puternice, care sunt capabile nu doar să contracareze astfel de acţiuni, dar şi să le prevină, ce este cel mai important.”

Europa Liberă: Bine, dar paralel continuă şi această criză politică – nealegerea şefului statului şi nici perspectivele nu se văd a fi clare.

Iurie Leancă: „Criza politică e atunci când statul, instituţiile statului nu sunt capabile să-şi onoreze angajamentele. Iată că totuşi Guvernul avansează. Încă o dată – poate nu suficient de omogen pe toate segmentele. Dar e suficient să mă refer la două din misiuni, care sunt extrem de importantante pentru avansarea dialogului nostru cu Uniunea Europeană – cel care ţin de pregătirea pentru demararea negocierilor pentru crearea zonei de liber schimb.

Iată că în două luni – în iulie şi august am reuşit să ne mobilizăm şi să realizăm un volum de lucru destul de mare, ceea ce nu s-a reuşit în precedenţii patru sau cinci ani. La fel şi pe domeniul care vizează liberalizarea regimului de vize. Deci două domenii, încă o dată – vitale pentru destinele Republicii Moldova şi viitorul cetăţenilor, unde statul prin instituţiile sale demonstrează că poate să se mişte şi are aceste capacităţi.

Spuneam că este foarte important totuşi să facem o delimitare foarte clară între criza constituţională şi criza politică. Criza constituţională sper că îşi va găsi un deznodământ prin identificarea unei soluţii de alegere a preşedintelui Republicii Moldova. Atunci bineînţeles vom avea acea stabilitate necesară pentru a putea programa acţiunile de modernizare, de reformare a Republicii Moldova. Dar asta nu e un impediment pentru a nu promova aceste reforme.”

Europa Liberă: Oricum deocamdată se simte instabilitatea în Republica Moldova. Şi dacă mai adăugăm şi aceste restanţe, despre care aţi amintit Dumneavoastră, să vă întreb: în baza căror principii partenerii occidentali insistă că Moldova trebuie să continue acest drum de euro integrare.

Iurie Leancă: „Partenerii în primul rând nu insistă că noi trebuie să continuăm. Partenerii sunt deschişi să fie angajaţi de către Republica Moldova în acest dialog, care ne va permite să avansăm pe calea de integrare eurpopeană. Această este în primul rând o mare realizare, că nu mai există reticenţă în mare parte a capitalelor europene. Ci există această deschidere.

Cred că am reuşit să-i convingem că nu e doar în interesul Republicii Moldova, dar şi în interesul Uniunii Europene să avansăm pe această cale. Ca să accelerăm această mişcare. Şi cred că avem un climat destul de favorabil în acest sens.

Dacă ne uităm la situaţia, evoluţiile pe plan regional, Republica Moldova are acum această şansă să fie tratată într-un context absolut individual şi nu într-un context regional în funcţie de probleme, dar şi de realizări şi de performanţele noastre. Ceea ce trebuie să facem, uitaţi-vă acest articol 49 din Tratatul de la Lisabona, care spune că orice ţară europeană poate depune cerere de aderare la Uniunea Europeană în anumite condiţii, când îndeplineşte anumite criterii: de instituţii funcţionale, de economie performantă, respectarea drepturilor omului, ş.a.m.d. Deci, iată că criteriile sunt foarte clare.

Uitaţi-vă la indicii de dezvoltare a Republicii Moldova, care sunt elaboraţi de exemplu de Freedom House, una din cele mai prestigioase instituţii, care stabileşte în ce măsură ţara se face mai liberă, instituţiile mai funcţionale, drepturile omului respectate sau nu. Republica Moldova la majoritatea capitolelor a reuşit să facă un salt calitativ fără precedent, depăşind toate celelalte ţări şi nu doar în raport cu spaţiul post sovietic, dar şi în contextul evoluţiilor din ţările din Europa Centrală. Dar bineînţeles că cea mai mare restanţă o avem la lupta cu corupţia şi reforma sistemului judecătoresc şi a altor instituţii de forţă, care nu ne permit să avansăm şi pe acest domeniu extrem de important.”

Europa Liberă: Domnule Leancă, dar nu arată prea mare optimism autorităţile de la Chişinău? Pentru că iată vedem acum reticenţa cu care sunt tratate Bulgaria şi România, când vine vorba de aderare la spaţiul Schengen - spun că deocamdată încetineşte procesul, pentru că la hotare ar fi instabilitate.

Iurie Leancă: „Valentina, în primul rând avem nevoie de optimism. Pentru că doar în baza unui sentiment de încredere că ceea ce faci se poate finaliza cu un rezultat benefic pentru ţară şi pentru cetăţeni, deci în baza acestei motivaţii poţi să mişti lucrurile înainte. Doi: această experienţă, pe care am acumulat-o noi cei de la Chişinău în aceşti doi ani vorbeşte că cu toate aceste probleme, suntem conştienţi că în unele ţări din Uniunea Europeană există reticenţă nu faţă de Moldova, dar faţă de problema extinderii ca atare, faţă de angajarea într-un dialog plenar încă a unei ţări care ar putea genera eventual, zic ei, un val nou de imigranţi ş.a.m.d. faţă de necesitatea de a absorbi fonduri suplimentare comunitare pentru această ţară.

Fiindcă în momentul în care noi de exemplu obţinem statutul de ţară candidat, în  Moldova vor veni cu totul alţi bani decât vin acum, mult, mult mai mari, fiindcă ţara începe să fie pregătită pentru a ajunge la nivelul mediului european. Deci, cu toate aceste probleme şi noi suntem perfect conştienţi de ele, şi le simţim plenar în dialogul nostru nu doar cu instituţiile comunitare, ci şi cu anumite ţări mai dificile din Uniunea Europeană.

În pofida acestor probleme, fiind conştienţi perfect de dificultăţile  respective, acest optimism, unul moderat dar unul sigur, pornit de la înţelegerea anumitor realităţi, de la anumiţi factori care influenţează gândirea, percepţia ş.a.m.d. Uitaţi-vă la rezoluţia recentă a Parlamentului European. Această rezoluţie poate am vorbit prea puţin despre ea, despre semnificaţia ei. Fiindcă e prima rezoluţie a Parlamentului European, unde se vorbeşte clar despre perspectivele europene ale Republicii Moldova.

Şi încă o dată să nu uităm că este vorba de o rezoluţie a unui for, care, după Tratatul de la Lisabona are un rol mult mai mare, poate decisiv în creionarea perspectivelor şi a abordărilor de către Uniunea Europeană în ansamblu pe o problemă sau alta. Doi: am reuşit să facem această rezoluţie doar pe Republica Moldova. Deci, prin acest lucru am evidenţiat Republica Moldova din acest context regional turbulent, dificil ş.a.m.d.”

Europa Liberă: Care mereu era la pachet.

Iurie Leancă: „Era la pachet, sigur că. Asta bineînţeles vine să ne alimenteze acest optimism, dar în mod special să ne motiveze şi mai puternic pe cei, care suntem plenar angajaţi în acest dialog, să insistăm şi mai departe. Că foarte mult depinde de noi. Noi nu trebuie să dăm nici un pretext, sau cât mai puţine pretexte celor care sunt reticenţi, sau au dubii, sau sunt obosiţi de aceste procese. Să nu le dăm pretexte ca să spună: păi, Moldova e ca şi oricare altă ţară din acest spaţiu – incertă, gri ş.a.m.d.”

Europa Liberă: Domnule Leancă, dar acest optimism moderat vă motivează să fiţi tot atât de ambiţioşi? Ce faceţi cu depunerea cererii de candidat asociat?

Iurie Leancă: „Iată depunerea cererii se va întâmpla atunci când vom considera că toate cele 27 de ţări, şi în mod special actorii importanţi, cei care sunt pilonii Uniunii Europene nu mai au nici un pic de rezervă nu faţă de Republica Moldova, încă o dată. Francezii, de exemplu, ne-au spus-o foarte clar.

Aduceţi-vă aminte în luna iunie de vizita delegaţiei Partidului Popular European, inclusiv a ministrului pentru Transporturi din Franţa, unul din cei mai influenţi politicieni francezi – a spus-o foarte clar, că nu are nici o problemă cu Moldova. Moldova va obţine această perspectivă europeană, poate puţin mai târziu, fiindcă ţine mult şi de conjunctura internă din Franţa.

Dar problema este  că trebuie să obţinem încă o dată, acceptul prin consultări intense, active, aşa cum am început noi iată de la 1 septembrie. Şi în momentul în care vom ajunge la înţelegerea, la concluzia că acei care sunt prietenii noştri şi cei care înţeleg mult mai bine situaţia din regiune, că uite e gata.

Problema este că această cerere putem să venim şi mîine, dar Uniunea Europeană mai are acest obicei de a pune cererea undeva în sertar şi să uite de ea. În momentul în care ţările importante... sau e suficient să fie şi o ţară care s-ar opune. Uitaţi-vă, Cipru vis-a-vis de cererea Turciei.

Deci noi trebuie să venim printr-un dialog activ, permanent să facem aşa încât prietenii noiştri să ne susţină şi în continuare, să-i motivăm pe ei să ne ajute pe noi. Şi există un grup de ţări, pe care un prim ministru din ţările nordice, cu care am discutat acum în timpul vizitei primului ministru, l-a numit „o majoritate tacită”. Ei au vorbit despre un grup de ţări, care sunt într-un fel mai puţin interesate în situaţia noastră.”

Europa Liberă: Sau mai indiferenţi.

Iurie Leancă: „Şi asta nu e indiferenţă. Deci grupul ţărilor tacite, care nu-şi manifestă plenar interesul şi cele care mai au anumite rezerve. Iată, prin angajarea prietenilor, prin motivarea acelor, cum aţi spus Dumneavoastră, indiferenţi şi prin convingerea celor care mai au rezerve, doar aşa vom putea să mergem mai departe.”

Europa Liberă: Pe de o parte ziceţi că cererea ar putea fi depusă chiar astăzi de către Chişinău, pe de altă parte, înţeleg totuşi că Moldova nu e pregătită.

Iurie Leancă: „Vă spuneam că deocamdată, din analiza noastră, în momentul în care am depune astăzi sau mîine cererea, recepţia de care s-ar bucura această cerere ar fi nu întocmai una pozitivă. Şi decât să vii cu cererea, să fie pusă undeva într-un sertar, după cum spuneam, şi uitată acolo, mai bine aşteptăm, mai bine continuăm eforturile noastre pe plan intern, facem lobby pe plan extern şi după aia, în momentul în care vedem că am reuşit să dărâmăm ultimul zid berlinez, în momentul respectiv vom depune această cerere.

Eu cred, Valentina, că într-o perspectivă de un an şi jumătate, doi ani maximum, cu condiţia, bineînţeles, că vom avea suficientă înţelepciune aici, la noi acasă, să fim insistenţi, să fim incisivi, am putea să ajungem la momentul în care vom constata că e momentul potrivit, copt de a depune această cerere.”