Fostul premier Ion Sturza salută mobilizarea rapidă a societății civile în sprijinul posturilor Jurnal TV, Accent TV și RTR - Moldova TV, scoase pentru scurt timp din oferta câtorva operatori de cablu şi introduse la loc. Dar, după părerea sa, împărtășită lui Vasile Botnaru într-un interviu, importanța televiziunilor și a presei clasice pentru libertatea de expresie a scăzut în epoca internetului.
 
Europa Liberă: A început anul 2014, cu niște „bâlbe”. Lumea se ferește să dea comentarii tranșante, dar presupune că ar fi teleghidate aceste marginalizări ale câtorva posturi de televiziuni. Și, imediat ce a  intervenit Ambasada Statelor Unite, Bruxellesul, lucrurile s-au refăcut.
 
Ion Sturza: „Anul nu s-a început cu „bâlbâieli”, au continuat „bâlbâielile” de anul trecut, inclusiv unele apucături mai puțin democratice ale autorităților de la Chișinău. Poate e prea generic spus „autoritățile de la Chișinău” – că nu cred că este o politică de stat în domeniul audiovizualului – sunt, mai degrabă, niște instincte ale unor lideri, fie ei și politici… Atunci, când avem o reacție vehementă a unei minorități, nouă ne place să o susținem pentru că aceasta e și firesc, să apărăm minoritatea sau pe cei mai slabi. Și totuși, cred că, uneori ar merita să facem o pauză și să analizăm mai profund lucrurile care se întâmplă, inclusiv cu aceste posturi de televiziune. Pe de o parte, eu am fost extrem de încurajat și bucuros de reacția societății civile, a ziariștilor care au contestat suspendarea posturilor de televiziune, suspendare care a fost tratată ca un lucru nedemocratic, ca un atentat la libertatea presei. Prea vădită și prea evidentă a fost această acțiune concertată vizavi de aceste trei posturi de televiziune, suspendate, imediat după anul nou, din grila cabliștilor. Este un lucru bun care arată că astăzi…”
 
Europa Liberă: Lucru bun – solidaritatea, aveți în vedere?
 
Ion Sturza: „Solidaritatea, bineînțeles. Solidaritatea pentru că arată că societatea civilă are anumite instrumente, altele decât cele pe care noi le știam înainte. Rețelele de socializare sensibilizează mai rapid, cred că, politicienii. Și s-a văzut reacția partidelor politice și a liderilor politici care au încercat să se detașeze. Pe de altă parte, eu aș avea un mesaj către managerii și proprietarii posturilor respective de televiziune: acest act de solidaritate a fost un act de solidaritate în favoarea presei libere și a liberei exprimări, nicidecum în favoarea lor, să nu fie nicio iluzie… Războaiele lor sunt războaiele lor, noi avem ce avem cu libertatea de exprimare, de aceea, a fost această explozie de simpatie și de susținere. Alt doilea aspect e că putem noi să avem televiziuni cu acoperire națională, ziare, forumiști ș.a. și totuși noile tehnologii informaționale de transmitere a mesajului, penetrarea Internetului, rețelelor de socializare fac ca mesajul public să ajungă în alt fel către oameni și mobilizarea să fie în altă formulă, ceea ce s-a întâmplat, de fapt, și la noi în țară, și în alte zone, de aceea, eu nu aș supraestima importanța mass-mediei clasice. Am auzit că se dorește să se mai lanseze câteva posturi de televiziune, unele posturi de televiziune sau unii proprietari de posturi de televiziune le-au pus la vânzare, în campania electorală. Dar, dacă e să revenim la „bâlbâială”, încă o dată vă spun, cred că nu e atât „bâlbâială”, cât e o continuare a „bâlbâielii” din anii trecuți.”
 
Europa Liberă: A propos de supraestimarea televiziunilor, da, aceste mijloace moderne au maximă popularitate, dar cultivă un jurnalism nedocumentat, nefundamentat, inflamează publicul, se bazează pe schimb de vorbe, uneori foarte pipărate, nu se deformează, în general, comunicarea aceasta parajurnalistică?
 
Ion Sturza: „Se deformează pentru că, într-un timp relativ scurt, în Republica Moldova a avut loc o inflație de canale de televiziune care practică toate talk-show-urile. Și aici avem un deficit atât de jurnaliști, cât și de experți sau analiști calificați. Eu am observat acest fenomen și în alte țări unde au multe televiziuni de știri, unde aceeași grupă de oameni migrează de la o televiziune la alta și, de dimineață până seara, se dau cu părerea pe toate temele. Or, acest spațiu informațional, la deja zeci de televiziuni din Republica Moldova și talk-show-uri, trebuie umplut cu ceva. Luând în considerație că, în majoritatea cazurilor, există liste unde anumite persoane sunt interzise, din diferite considerente politice sau altele, și mai mult se îngustează bazinul acesta calitativ al experților și al jurnaliștilor care pregătesc și prezintă aceste emisiuni. De aceea și această simplificare, lipsa de profesionalism pe care o vedem noi în emisiunile, talk-show-urile din Republica Moldova. Au rămas doar 2-3 emisiuni de referință care, în principiu, mai contează.”
 
Europa Liberă: Sunteți un om suficient de ocupat, ca să aveți timp disponibil pentru televiziune, pentru internet. La modul practic, cât timp alocați acestei îndeletniciri de a vă informa?
 
Ion Sturza: „Foarte puțin pentru că, de-a lungul anilor, eu mi-am impus un regim strict de alocare de timp. Altfel, te pierzi.”
 
Europa Liberă: Deci țineți „dietă”?
 
Ion Sturza: „Poți să stai, de dimineață până seara, butonând telecomanda sau uitându-te pe paginile de internet sau de socializare. De obicei, la prima oră, eu îmi aloc, în măsură egală, timp pentru informațiile de ordin economic de care am nevoie, din punct de vedere profesional: cotații, tendințe, analize, ș.a.m.d., în diferite zone ale lumii. După aceea eu fac un brief de sine stătător pe anumite surse de informații pe care eu le consider credibile, iarăși, din diferite zone ale lumii, inclusiv din Republica Moldova. Cred că Republica Moldova îmi ocupă între 5-7 minute dimineața, cu câteva checking-uri pe parcursul zilei, bineînțeles că referințele sunt la paginile de internet. Televiziunile, propriu-zis, deși am acces, inclusiv prin satelit, foarte rar mă uit la ele, măcar și din simplul motiv că poate că eu am fericita ocazie să nu am nevoie de atâta informație, primită pe calea mass-mediei, cât o am de la sursă.”
 
Europa Liberă: Are presa un rol decisiv sau suficient de mare pentru a populariza ideea eurointegrării sau pentru a schimba raportul de forțe în ceea ce privește sprijinul parcursului european? După ce s-a întâmplat în Ucraina, după ce continuă mici animozități, în alianța de guvernare, după ce ofensiva stângii devine tot mai puternică, presa poate schimba lucrurile sau cine încă ar putea schimba lucrurile?
 
​​Ion Sturza: „Nu. Presa nu cred că ar putea să schimbe lucrurile pentru că nu presa este vinovată de această dualitate. Guvernarea se asociază cu cursul european și atunci gradul de încredere, de percepere a guvernării este identic cu gradul de susținere a integrării europene. Odată ce cade încrederea în guvernare, cade și încrederea sau suportul factorului european. S-a compromis, cum am mai spus, nu Europa sau ideea de integrare europeană, în mare măsură, s-a compromis guvernarea, cred eu, sau exponenții guvernării. Și atunci o schimbare la față a guvernării, un trend pozitiv în instinctele și în comportamentul ei, ar putea să reinverseze și acest trend descendent al opțiunilor europene ale populației noastre.”
 
Europa Liberă: Dar guvernarea spune că nu poate să aducă gazul mai repede decât se construiește gazoductul, nu poate să renunțe la închiderea școlilor care sunt nerentabile, nu poate să obțină viză mai repede decât permite Bruxellesul. Ce soluții are guvernarea?
 
Ion Sturza: „Eu chiar mă mir și această întrebare și enigmă pentru mine: pe de o parte, statistic vorbind, lucrurile, în ultimul timp, în Republica Moldova, s-au îmbunătățit, avem o creștere destul de spectaculoasă economică, se realizează multe proiecte de infrastructură, proiecte sociale. Și, în același timp, gradul de încredere scade continuu, inclusiv în liderii politici de la Chișinău. Ce se întâmplă? Și ce trebuie de făcut ca, cel puțin, să se stopeze această tendință? Pe de o parte, există această retorică și aceste exemple pozitive, pe de altă parte, instinctele de bază, cum am mai spus, ale unor politicieni îi fac pe ei să continue aceleași practici pe care le-au avut și, pe parcursul anilor, și care au dus, de fapt, la căderea drastică a suportului populației. Vă dau un exemplu: privatizările, extrem de controversate, la începutul mandatului guvernului Leancă – nu vreau să revenim la Banca de Economii, Aeroport și așa mai departe – dar ce a urmat? Punerea pe agenda guvernului privatizarea a două spitale din centrul Chișinăului care, știm noi foarte bine, că sunt foarte dulci pentru proiecte imobiliare. După aceea, primele privatizări s-au făcut cu participarea membrilor familiilor membrilor guvernului sau că membrii familiilor membrilor guvernului câștigă contracte grase cu ministerele respective – aceleași practici pe care nu poți să le ascunzi… Și atunci noi vrem să câștigăm alegerile, dar, în același timp,  continuăm aceleași practici de corupție, de conflict de interese și așa mai departe… Aici e sensul: încrederea vine inclusiv prin aceea că se elimină niște practici de așa gen.”
 
Europa Liberă: Dumneavoastră ați refuzat mai multe oferte să vă reimplicați în politică. Cea mai recentă invitație ar fi venit de la Partidul Liberal Reformator. De ce nu reveniți, nu suflecați mânecile? Din cauză că există această mlaștină a cutumelor?
 
Ion Sturza: „Bine, ca să te ocupi de politică, trebuie să ai, până la urmă, și niște scopuri finale...”
 
Europa Liberă: Nu ați vrea să fiți președinte?
 
Ion Sturza: „Pentru ce? Întrebarea e pentru ce… Pentru că de politică, de obicei, se ocupă oameni cu un orgoliu foarte dezvoltat care doresc puterea, doresc să domine, doresc să fie notorii.”
 
Europa Liberă: Sau, după cariera lui Reagan, de exemplu.
 
Ion Sturza: „Sau după o carieră mai lungă care, la ultima etapă a carierei personale, au revenit în politică. Sau ceea ce e mai des practicat, în Republica Moldova, pentru beneficii materiale. Eu chiar aș accepta și aș încuraja prima formulă de participare în politică, de dragul puterii, de dragul dominării, de dragul realizării personale și mai puțin de dragul factorului material. Ei, nici una, nici alta, cred că, nu îmi sunt caracteristice, cel puțin, la etapa mea de astăzi de activitate profesională. Nu cred că eu mai am nevoie să demonstrez că sunt cineva sau… Cu atât mai mult, nici nu am nevoie stringent, cel puțin, de resurse financiare. În plus, trebuie să spunem sincer că, analizând tot spectrul politic din Republica Moldova, este foarte greu să găsești astăzi puncte de sprijin pe care ai putea să construiești ceva pozitiv. Așa s-a întâmplat că, în ultimii 10 ani, majoritatea reprezentanților elitelor de orice gen din Moldova au fost, mai mult sau mai puțin, implicate, în tot felul de, să punem așa, scheme, grupări, complicități, s-au compromis, într-o formă sau alta, în acești ani. Este foarte puțină sinceritate, este foarte puțină dorință de a schimba ceva real pentru țară, nu pentru clanul lui, nu pentru interesele lui ș.a.m.d. Deci e o mlaștină, cum ați spus dumneavoastră… Și cred că mai e nevoie de timp pentru ca să se asaneze acest peisaj politic din Republica Moldova, inclusiv prin venirea tinerilor în politică care vor avea alte ambiții decât de „a-și face plinul”, a-și construi o casă la Telecentru și a-și cumpăra o mașină de lux.”
 
Europa Liberă: Când ați spus de timp, tocmai, și ar fi ultima constatare  sau întrebare, de multe ori postările pe Internet pe care le faceți, îmi creează impresia că sunteți un… leu care se uită foarte sceptic la tot ce se întâmplă… Și nu numai dumneavoastră aveți poziția aceasta, multă lume spune că copilul nu poate să crească mai repede decât e dat de la natură. Și, de multe ori, am impresia că vă uitați la Republica Moldova că încearcă să facă efortul să sară niște etape, dar nu are cum să ajungă la punctul terminus mai devreme decât îi este dat unui stat să se încetățenească, să se statornicească. Credeți că se poate accelera, cu ajutorul europenilor, arderea etapelor sau, într-adevăr, e nevoie de decenii de maturizare?
 
Ion Sturza: „Consider că ancorarea noastră cât mai aproape de Europa și presiunea care vine din partea Europei poate să ardă aceste etape și poate să aducă o dinamică în dezvoltarea societății moldovenești. Nu vor tolera, este evident, europenii, ca pe banii or, sub umbrela lor, să se continue aceleași practici dezastruoase care sunt astăzi în Republica Moldova în toate sferele și nu numai în cea legată de justiție. Deci aceasta e unica formulă, să ne schimbăm din exterior... Rezistența va fi foarte și foarte acerbă. Pentru că actorii de bază, care domină astăzi politicul și economicul, în Republica Moldova, nu văd alte formule de existență pentru ei decât în așa sistem… Mai mult decât atât, ei nu pot să fie împinși înafara sistemului sau înafara țării pentru că ei nu sunt acomodați și nici nu vor putea să activeze în alte țări și în alte condiții economice. Va fi depusă o rezistență enormă din partea lor. Și aceasta e problema fundamentală, că nimeni nu va ceda benevol pozițiile pe care le are astăzi, în Republica Moldova…”