1. Ridicarea restricţiilor pentru muncitorii români în statele membre, aprofundarea relaţiilor UE-RM, solidaritate şi securitate energetică şi un puternic parteneriat transatlantic cu noua administraţie Obama sunt câteva dintre priorităţile preşedinţiei cehe a UE, care va începe luna viitoare. Sub mottoul “Europa fără bariere”, Cehia preia de la Franţa preşedinţia semestrială a Uniunii Europene la 1 ianuarie 2009, fiind urmată de Suedia şi apoi de Spania şi Belgia, în 2010.
Economia, Energia şi Politica Externă.
“Barierele pot fi de multe feluri - între vechile şi noile state membre, pe piaţa muncii, între UE şi ţări terţe, în administraţie sau pentru persoanele cu handicap”, a declarat Milena Vicenova, ambasadoarea Republicii Cehe pe lângă UE, în cursul unei prezentări a preşedinţiei cehe la Camera de Comerţ britanică din Belgia, transmite corespondentul NewsIn la Bruxelles. Ambasadoarea a explicat că cele trei mari priorităţi ale preşedinţiei cehe a UE vor fi economia, energia şi politica externă. La capitolul economie, Cehia va promova ridicarea restricţiilor pe piaţa forţei de muncă din UE, a precizat Vicenova, menţionând raportul prezentat luna trecută de Comisarul european pentru muncă şi afaceri sociale,Vladimir Spidla, de asemenea de origine cehă, care demonstra că aderarea noilor state membre nu a dus la dezechilibre în vechile state membre şi încuraja ţările să ridice restricţiile. “Republica Cehă susţine libera circulaţie a forţei de muncă şi nu a impus restricţii muncitorilor din România şi Bulgaria după aderarea celor două ţări la UE”, a reamintit ambasadoarea cehă.
Perspective pentru Moldova
La capitolul politică externă, preşedinţia cehă va pune accentul pe dezvoltarea Parteneriatului Estic, care se adresează şi RM. “Nu va fi vorba de aderarea acestor ţări, dar de accelerarea şi adâncirea cooperării cu ele, pentru că suntem convinşi că este un lucru vital pentru UE”, a explicat ambasadoarea. Extinderea programului Erasmus pentru studenţii din aceste ţări, precum şi proiectele transfrontaliere şi de coeziune au fost câteva exemple concrete de acţiuni vizate în cadrul Parteneriatului Estic. Înfiinţarea unei zone economice de liber schimb cu RM şi celelalte cinci ţări, pe modelul celei deja existente cu Islanda, Norvegia şi Liechtenstein - ţări ce nu sunt membre UE - este alt deziderat al Parteneriatului. În schimb, cele şase state vor fi nevoite să adopte întreaga legislaţie UE, inclusiv să accepte verdictele Curţii Europene de Justiţie. Potrivit NewsIn, executivul european îşi exprimă îngrijorarea faţă de securitatea energetică a conductei de gaz ce tranzitează Transnistria, propunând semnarea unui memorandum de înţelegere care să ducă la “managementul comun şi chiar posesia conductelor de către companii din ţara de tranzit şi cele consumatoare”. Ambasadoarea cehă pe lângă UE a precizat că un summit al Parteneriatului Estic va fi organizat imediat după consiliul de primăvară al UE într-un format 27+6.
Securitate şi Solidaritate Energetică
Praga este un susţinător puternic al conceptului de solidaritate energetică promovat de Polonia, în cazul unor întreruperi motivate politic din partea Rusiei, principalul furnizor de gaze naturale al ţărilor est-europene. Spre deosebire de actuala preşedinţie franceză, care a promovat intens reluarea relaţiilor UE-Rusia întrerupte după conflictul din Georgia din luna august, Cehia nu menţionează deloc această relaţie printre priorităţile sale de politică externă sau energetică. De asemenea, la capitolul schimbări climatice, Praga sprijină poziţia Poloniei de a obţine perioade de tranziţie pentru centralele electrice pe cărbune, care în cazul Cehiei reprezintă 60% din consumul de electricitate. “Desigur că pentru ţări ca Franţa şi Belgia care au o proporţie redusă de consum de cărbune, îndeplinirea obiectivelor climatice este mai puţin costisitoare. Aici trebuie să existe perioade de tranziţie pentru statele est-europene”, a spus Vicenova. România s-a alăturat şi ea grupului de state est-europene care încearcă să reducă obligaţiile ce le-ar fi revenit în cadrul planului european pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon în UE cu 20% până în 2020, în raport cu 1990. Argumentul Bucureştiului este acelaşi cu al Pragăi şi Varşoviei - de a corela costurile de trecere la industrii nepoluante cu recuperarea decalajelor economice dintre fostul bloc sovietic şi restul Uniunii Europene.
Parteneriat puternic UE-SUA
Republica Cehă, un aliat puternic al Statelor Unite, va găzdui şi summitul UE-SUA cu noul preşedinte american Barack Obama, care va sosi la Praga în anul marcării a 20 de ani de la “Revoluţia de catifea”, care a însemnat sfârşitul regimului comunist în Cehia. Vicenova a subliniat că din parteneriatul transatlantic face parte şi componenta securităţii energetice, făcând aluzie la proiectul european Nabucco, susţinut de Washington ca strategie de reducere a dependenţei energetice de Rusia.
