Întrebare: Cât de important este pentru Republica Cehă implementarea Parteneriatului Estic? Care sunt cele mai importante priorităţi si acţiuni în cadrul acestei Iniţiative?

Petr Kypr: Iniţiativa Parteneriatului Estic este un răspuns al Uniunii Europene la aspiraţiile şi provocările cu care se confruntă vecinii estici ai Uniunii în procesul de reforme şi care şi-au declarat dorinţa lor de a se dezvolta în strânsă cooperare cu UE. Unele dintre ele – cum ar fi Moldova şi Ucraina - şi-au exprimat clar aspiraţia de a deveni pe viitor membrii ai Uniunii, iar alte state nu au facuto.  Parteneriatul Estic trebuie sa fie perceput ca o ofertă de cooperare adiţională din partea UE cele şase state din vecinătatea sa estică.

Pentru a valorifica la maxim posibilitatile oferite de noul cadru de cooperare, Preşedenţia Cehă îşi va  axa eforturile pe două direcţii. În interiorul UE vom încerca să convingem acele câteva state-membre care nu susţin la fel de energic cum facem noi, că aceasta iniţiativă este strategică şi utilă pentru UE din punct de vedere al extinderii zonei de stabilitate şi prosperitate dincolo de hotarul estic al UE. Pe de altă parte – să extindem substanţa iniţiativei pentru potenţialii noştri parteneri estici, furnizându-le informaţii suplimentare şi oferindu-le posibilitatea de a lua propriile decizii şi de a comunica Comisiei Europene remărcile şi propunerile care vor trebui sa fie luate în consideraţie atunci când se va elabora versiunea finala a iniţiativei.

După cum cunoaşteţi iniţiativa Parteneriatului Estic a fost anunţată la 3 decembrie 2008. Comisia Europeană a comunicat textul Consiliului European pentru discuţii interne, iar textul acestui Comunicat poate fi găsit pe site-ul Comisiei. Urmare a discuţiilor din diferite structuri ale UE, versiunea finală urmează a fi aprobată de şefii de stat şi de guvern UE în cadrul Consiliului European din 19-20 martie.  Versiunea finala a ei ar trebui să fie semnată la Summit-ul care va avea loc la Praga la 7 mai.

După cum probabil cunoaşteţi, noi, împreună cu Polonia, Suedia, Ungaria, Slovacia, Ţările Baltice şi Slovenia promovăm foarte tare aceasta iniţiativă prin structurile UE. În procesul de pregătire a Parteneriatului Estic noi am încercat să ţinem cont de lecţiile însuşite de la iniţiativele similare recente la care am participat. Noi am vrea să formăm Parteneriatul Estic ca o concentrare a acelor experienţe cu iniţiative de succes cum ar fi “grupul Visegrad” a Republicii Cehe, Poloniei, Slovaciei si Ungariei. La acel moment a fost nevoie de un efort enorm şi, doar mai apoi, această cooperare deschisă, francă şi practică a dat rezultate. Şi în cazul Parteneriatului Estic ar putea fi la fel. E important să înţelegem că Summit-ul din mai ne va oferi doar cadrul politic pentru o cooperare mai apropiată şi orientată corect. Nu este exact ceea ce oamenii ar putea spune: “OK, în doi ani tu vei avea regimul liber de vize, iar în trei vei fi în UE”. Însă lucrurile nu stau astfel. Sensul ar trebui să fie ca Acordul de Asociere, Acordul Aprofundat cât şi Parteneriatul Estic prevăd doar bază pentru oportunităţi şi ajutor Moldovei şi altor parteneri în eforturile lor de a adera la UE.

La întrebarea despre principalele priorităţi ale Cehiei legate de Parteneriatul Estic, aş vrea să spun în general, că problema  de bază ar fi implementarea standardelor în ţările partenere. Iată de ce noi susţinem reformele, programele de dezvoltare ale ţărilor partenere şi cooperare cu ele şi între ele, în fiecare zi, pe orizontală şi nu doar la nivel politic, ci sub forma unei cooperări foarte practice. Suntem convinşi că aceasta va ajuta în calea dumneavoastră spre UE. Trebuie să fii gata să te integrezi! Şi nu este doar un clişeu! Nivelul de pregătire este testat de Membrii UE printr-un număr de proceduri de acces şi prin cooperarea practică de zi cu zi. Dacă un stat intra nepregătit şi eşuează, atunci aceasta va fi văzută ca o greşeala a UE şi imaginea ei ar fi periclitată.

A fi gata înseamnă să fii gata să lucrezi în conformitate cu standardele UE într-un mediu economic european durabil şi să împărtăşeşti valori comune. Dacă UE consideră că „sunteţi gata” – vi se  permite să intraţi în Club. În caz contrar, nici o decizie politică la nici un nivel, nici un lobby intens nu va fi de folos. Cum am spus, poate fi chiar dezastruos dacă o ţara nu este pregătita pentru intrarea în UE, atunci impactul tuturor acestor reguli şi practici ar fi uriaş. Ar fi foarte dificil, pentru un astfel de nou-sosit de a trece peste şocul aderării dacă nu are standardele în ordine. Din experienţa cehă, sunt convins că aceste cerinţe dure ale UE pentru orice şi fiecare ţara sunt necesare. Este garanţia securităţii afacerilor noastre şi chiar garanţia securităţii drepturilor omului. 

Se creează impresia că Moldova nu este tocmai satisfăcută de Iniţiativa  Parteneriatului Estic. Poate UE oferi Moldovei şi Ucrainei  mai multe in contextul actual?

Petr Kypr: Intr-adevăr, o asemenea percepţie s-a creat încă de la începutul discuţiei despre iniţiativa Parteneriatului Estic. Probabil, aceasta a apărut în urma autoevaluării făcut de către Moldova cu privire la progresul pe care l-a demonstrat în cadrul realizării Planului de Acţiuni UE-RM. Bunăoară, colegii moldoveni ne-au întrebat de ce unei ţări ca Moldova i se propune sa fie parte într-un grup care reuneşte state cu aspiraţii foarte diferite vizavi de cooperarea cu UE? Da, progresul atins de Moldova este unul remarcabil, dar distanta rămasa este de asemenea mare. Realizam cu toţii că nu toate standardele menţionate mai sus sunt la un nivel care i-ar permite Moldovei să intre în UE din prima. Astfel, s-a constatat de comun acord ca Parteneriatul Estic, care se bazează pe Politica Europeana de Vecinătate cu masurile sale bilaterale şi multilaterale de cooperare aprofundată, poate fi util. Mai mult decât atât, partenerii sunt în aşteptarea apropierii de UE în dependenţă de perioada şi capacităţile individuale ale fiecăruia. De asemenea, partenerii estici vor coopera mai intens asupra  problemelor legate de UE.

Aş vrea să revin la a doua parte a întrebării dumneavoastră, daca UE poate sa le ofere mai mult Moldovei şi Ucrainei în contextul actual. Să încercăm să vedem ce oferă UE Republicii Moldova, conform afirmaţiei lui John Kennedy: “nu vă întrebaţi ce poate ţara să facă pentru dumneavoastră, dar întrebaţi-vă ce puteţi dumneavoastră face pentru ţară.” Aceasta este valabilă şi pentru UE. Moldova primeşte suport politic, dar de asemenea şi ajutor financiar pentru dezvoltare şi cooperare. Cât priveşte suportul financiar ar trebui să menţionăm că Moldova primeşte aceleaşi resurse ca şi ţările ce candidează pentru UE. Deci, după cum vedeţi Moldova nu este tratata discriminatoriu. Nu vorbesc de impactul Preferinţelor Comerciale Autonome care reprezintă doar o parte din suportul şi atmosfera pe care UE încearcă să o creeze pentru Moldova. Pentru a înţelege, suportul financiar al UE de dezvoltare este oferit pe principiul solidarităţii şi banii vin din bugetul UE, adică din buzunarele noastre. Depinde de Guvernul Moldovei cum utilizează aceşti bani, şi dacă aceştia sunt utilizaţi corespunzător.

Revenind la cadrul legal de cooperare cu care Moldova, de asemenea, nu este întocmai satisfăcută, când spune ca, de exemplu, Acordul de Parteneriat si Cooperare, semnat zece ani în urmă este învechit si merită sa fie reînnoit. Vreau sa menţionez aici că pentru Cehia, conţinutul Acordului de Asociere a fost aproape identic cu textul APC al Moldovei. Erau câteva diferenţe neînsemnate pentru implementarea lor. La acel moment am preluat acordurile ca baza şi le-am utilizat pe tot parcursul nostru spre UE. Pur si simplu am utilizat aceasta oportunitate. Considerăm, că având suportul sus-menţionat, Moldovei ar trebui să îi fie chiar mai uşor sa avanseze. După părerea mea, cadrul legal nu va frâna evoluţia spre UE. Evoluţia depinde mai mult de implementarea consecventa şi de creşterea care ţine de competenţa statului însăşi.

Cât priveşte Parteneriatul European, cred că acele temeri vin din lipsa de informaţie şi experienţă despre modul cum lucrează UE. Dacă ei se orientează doar pe relaţiile Moldovei cu UE, ei vor avea o imagine incompletă. Trebuie să ţinem cont de faptul ca UE are o cooperare relativ vastă cu alţi parteneri dezvoltaţi ai lumii: din Asia, Pacific, America de Sud, Africa, cu statele arabe. Pentru a reuşi aceasta efectiv, UE trebuie să opereze în contexte diferite. Parteneriatul Estic este un atare context adaptat la specificul ţărilor care sunt invitate să facă parte din această iniţiativă. El promovează soluţii de dezvoltare şi cooperare  pentru orice şi fiecare din cele 6 ţări. Dar, sinergia relaţiilor între membri şi soluţionarea problemelor comune este importantă – e nevoie de o abordare individuală.

Să luăm, spre exemplu, corupţia, administraţia locală slab dezvoltată etc.. De ce să nu utilizăm acelaşi mecanism pentru acele ţări şi să le aplicăm individual pe ţară? Deci eu cred că Parteneriatul Estic nu are nimic comun cu amplasarea Moldovei în acelaşi coş cu cei ce par a fi mai puţin avansaţi în procesul de integrare europeană.

*Varianta completă a interviului poate accesată la http://ape.md/libview.php?l=en&idc=153&id=565