Politica externă între ciocanul rus şi nicovala europeană. Radio Europa Liberă. 07.2010.
07.10.2010 ,
 

Iniţiativă, dinamism, inteligenţă şi coerenţă sunt caracteristicile date politicii externe a Republicii Moldova sub egida AIE. Insă diplomaţia moldovenească va trebui să găsească soluţii la o serie de probleme cu potenţiale efecte tectonice pentru politica externă şi internă, pentru că relaţiile cu Moscova sunt în continuare impredictibile, relaţiile cu Kievul rămân anemice, construcţia unui eventual parteneriat strategic cu SUA este iluzorie, iar in domeniul integrării europene, eforturile diplomatice trebuie echilibrate cu cele întreprinse pe plan intern în domeniul reformelor. Aceasta sugereaza APE, condusa de Victor Chirila, care impreuna cu editorialistul Petru Bogatu sunt invitatii Europei Libere din aceasta dimineata.

Europa Liberă: Domnule Chirilă, ieri aţi vorbit opiniei publice despre realizările şi perspectivele politicii externe ale Republicii Moldova. Aţi spus că există iniţiativă, dinamism, inteligenţă, coerenţă – toate acestea există în politica externă, dar v-aţi referit şi la o parte din probleme, care ar trebui să fie soluţionate. Şi, în primul rând, aţi spus că „relaţiile cu Moscova sunt în continuare în impredictibilitate, iar autorităţile de la Chişinău nu au o strategie complexă de dezvoltare pe termen mediu şi lung a relaţiilor moldo-ruse”. Ce aţi avut în vedere?

Victor Chirilă: „Anul acesta a demonstrat că Chişinăul, într-adevăr, îşi doreşte o relaţie realistică cu Moscova. Din păcate, din cauza faptului, că acest an a fost în mare parte unul electoral, nimeni nu s-a gândit la o politică de lungă durată cu Federaţia Rusă. Diplomaţia de la Chişinău şi actuala guvernare a pus accent, în primul rând, pe o strategie de termen scurt, care în fond însemna să câştigăm timp pentru a ne concentra mai mult pe integrarea europeană, pentru a stabiliza scena politică de la Chişinău.

În cele din urmă s-a demonstrat, că Moscova nu a pierdut timp. Chiar dacă ea nu a fost extrem de vizibilă la nivel declarativ, totuşi ea şi-a întărit poziţiile în Republica Moldova. Ea şi-a activizat legăturile în special cu societatea civilă, care reprezintă populaţia rusofilă de la Chişinău. Ea şi-a intensificat relaţiile cu anumite partide de stânga, care le reprezintă aici interesele, ea şi-a intensificat relaţiile cu biserica ortodoxă, care se supune Patriarhiei de la Moscova. Ea şi-a intensificat relaţiile cu anumite organizaţii nonguvernamentale din Găgăuzia. Vedem foarte multe subiecte, care anterior nu erau atât de mediatizate, precum statutul limbii ruse, sau statutul Găgăuziei, apar din nou tot mai des, tot mai des în spaţiul public.”

Europa Liberă: Domnule Bogatu, chiar credeţi că guvernanţii de la Chişinău nu au văzut aceste aspecte, la care se referă domnul Chirilă?

Victor Chirilă: „Nu, eu cred că le-au văzut şi le-au auzit, dar nu văd nici o reacţie, nici o strategie care ar răspunde la aceste provocări.”

Europa Liberă: Îl întrebam şi pe domnul Bogatu: credeţi că a întârziat reacţia Chişinăului?

Petru Bogatu: „În primul rând, vreau să vă spun că politici pe termen scurt, despre care vorbeşte domnul Chirilă, sunt în final pe domenii. Este normal ca Alianţa pentru Integrare Europeană şi-a progamat activităţile de aşa manieră ca să reuşească să facă ceva într-un an de zile, pentru că aşa era mandatul şi este normal acest lucru. Cu toate acestea a reuşit pe liniamentele, ca să zic aşa, occidentale, europene să facă multe lucruri utile.”

Europa Liberă: Ajungem la relaţia moldo-comunitară. Haideţi întâi, totuşi, să vedem ce se întâmplă în relaţia cu Moscova?

Petru Bogatu: „În ceea ce priveşte Federaţia Rusă nu sunt de acord cu domnul Chirilă, că Chişinăul a neglijat aceste relaţii. Oricare ar fi fost strategia actualei puteri din Repunlica Moldova nu avea sorţi de izbândă, pentru că Moscova şi-a propus să-şi atingă aici obiectivele în Republica Moldova pe nişte căi specifice, pe care le-a mai utilizat şi pe care a mers şi în alte zone din spaţiul post sovietic. E adevărat, că mizează pe pretinse organizaţii nonguvernamentale, pe aşa-zisa societate civilă.

De ce zic aşa? Pentru că adesea avem de-a face şi vedem acest lucru cu nişte făcături, nu cu societatea civilă adevărată. Evenimentele, de exemplu, de ieri de la Universitatea din Moldova, unde în mare parte a studenţilor care învaţă în ruseşte nu i-au susţinut pe Klimenko şi pe ceilalţi, dovedesc de fapt, că la mijloc este o urzeală ordinară. În fond, Moscova foloseşte acum aşa-zisa politică catifelată de intrare, de consolidare a poziţiilor sale în fostele republici sovietice.”

Europa Liberă: Domnule Bogatu, dar în baza căror principii, totuşi, se edifică parteneriatul moldo-rus actualmente?

Petru Bogatu: „Nu cred că aici au intervenit nişte răsturnări spectaculoase. Ceea ce putem spune cu siguranţă este – Chişinăul a adoptat tactica paşilor mici şi încearcă, fără a forţa nota, să obţină nişte progrese pe vectorul estic. Un exemplu, cred, că bun şi salutabil, din punctul meu de vedere este Transnistria. Tiraspolul, mai exact vorbind. Faptul că Vlad Filat, profitând de meciurile de fotbal de la Tiraspol, a reuşit să rezolve nişte probleme, dar vă spun de ce a reuşit.”

Europa Liberă: Cu sprijinul, sau fără sprijinul Moscovei?

Petru Bogatu: „Cu sprijinul tacit, fără doar şi poate, al Moscovei. Şi a reuşit pentru că nu şi-a pus scopul să soluţioneze, sau să atingă nişte obiective, care pur şi simplu nu pot fi atinse azi. Dar nici Tiraspolul n-a forţat, de exemplu, ca să ceară recunoaşterea lor ca republică independentă. Asta este, dacă vreţi, politica sau tactica paşilor mici şi este vorba de relaţie cu Rusia – cred că este pragmatică. Şi în această situaţie, ne putem permite să discutăm cu Rusia şi să rezolvăm nişte chestiuni, care pot fi rezolvate.

Pe de altă parte, haideţi să ne amintim de acest embargou, de războiul vinului, ca să zic aşa. Este evident, că şi aici este o lucrătură. Pentru că Moscova la început a pus piciorul în prag, fără motive, acum tot fără motive a cedat, ceea ce dovedeşte, în fond, că la mijloc este un scenariu, un spectacol pentru a favoriza aici nişte elemente, nişte partide filoruse. Sau nu neapărat filoruse, eu am şi scris chiar despre asta. Rusia şi-a schimbat aici puţin placa. Acum ei mizează pe mai multe partide, inclusiv de pe dreapta eşichierului politic, pentru a avea posibilitatea ulterior, când acestea vor veni la guvernare, dacă vor veni, să poată dialoga cu ele şi, de ce nu? să-şi poată impune şi punctul de vedere. Au trecut vremurile, de exemplu ca în Ucraina, sau în alte spaţii, se miza doar pe un singur partid, când acest partid suferea o înfrângere, Rusia rămânea cu buzele umflate. Atunci, când de exemplu a câştigat Iuşcenco în Ucraina, sau Saakaşvili.”

Europa Libeă: Domnule Chirilă, Dumneavoastră cum credeţi, pe termen scurt la ce ne putem aştepta în relaţia moldo-rusă?

Victor Chirilă: „Pe termen scurt am văzut la ce ne putem aştepta. Este o relaţie impredictibilă, imprevizibilă. Orice declaraţie care nu satisface, sau nu vine în întâmpinarea intereselor sau viziunile politice ale Moscovei, este taxată cu acţiuni dure în domeniul economic. Eu sunt de acord, că relaţia cu Rusia e un partener dificil pentru noi, pentru că este greu să-ţi creezi o relaţie stabilă, când viziunile de viitor ale ţărilor noastre nu coincid. Dar...”

Europa Liberă: Dar o relaţie vizibilă trebuie s-o vrea ambii parteneri.

Victor Chirilă: „Trebuie să fie o vizibilitate şi această vizibilitate cel puţin din partea Chişinău s-a păstrat anul acesta. Eu vreau să remarc un lucru extrem de important. În relaţia, când vorbim de Uniunea Europeană, noi avem un obiectiv final – noi ştim ce vrem să atingem. Noi ştim ce fel de relaţie vrem să creăm cu Uniunea Europeană. Când vorbim de Rusia noi nu ştim care este acest obiectiv final, noi nu avem o viziune. Pentru că există mai multe componente, sau mai multe subiecte, la care noi nu avem un răspuns. De exemplu aceeaşi Rusie aşteaptă răspuns de la noi.

Da, Republica Moldova vrea să se integreze în Uniunea Europeană, dar care este relaţia cu noi, cu Rusia? Cum vedeţi voi soluţionarea problemei transnistrene? Cum vedeţi voi cadrul juridic, sau relaţia economică cu noi? Cum vedeţi vor problema neutralităţii? Lucrurile acestea trebuie răspunse. Şi răspunse nu doar de politicienii noştri, împreună cu experţii locali. Şi repet, avem nevoie de expertiză internaţională, de experţi buni din Uniunea Europeană şi din Rusia. Să avem o dezbatere şi să înţelegem ce vrem noi de la Federaţia Rusă în momentul în care noi ne integrăm, vrem să ne integrăm tot mai mult economic, politic şi juridic cu Uniunea Europeană. Este important să creăm o relaţie care să nu fie interpretată ca o antagonizare a Federaţiei Ruse. Sunt subiecte la care noi pur şi simplu suntem confuzi, aici, în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Domnule Bogatu, lipseşte această vizibilitate? Există această confuzie?

Petru Bogatu: „Nu cred că există această confuzie. Chişinăul din capul locului s-a pronunţat pentru relaţii bilaterale bune, chiar într-un fel privilegiate cu Federaţia Rusă. Pentru că de mai mult nu putem vorbi, în condiţiile în care tendinţa noastră este integrarea europeană. Problema este alta. Indiferent de cât de coerent ar fi punctul nostru de vedere în ceea ce priveşte raporturile cu Rusia, Moscova are un alt obiectiv - să torpileze, să blocheze extinderea Uniunii Europene şi Alianţei Nord Atlantice spre Est. Şi reuşeşte în ultimii ani. De aceea, din acest punct de vedere, practic ei nici nu ascund, că orişice apropiere, sau orişice succes al Chişinăului din acest punct de vedere ridică la Moscova semne de întrebare şi chiar provoacă suspiciuni. Ne-am convins chiar de-alungul acestui an.

Din păcate, Chişinăul trebuie să oscileze, iată, între ciocan şi nicovală. Toate declaraţiile Moscovei, că ei n-ar avea nimic împotriva aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană sunt apă de ploaie, evident. Sigur, că sunt contra. Acum tonul este puţin altfel, pentru că Rusia are nevoie şi de Uniunea Europeană, şi de Germania pentru modernizarea economiei lor înapoiate. Dar oricum Rusia nu cedează nişte lucruri, pe care le consideră strategice. De exemplu, nu are de gând să cedeze Transnistria cu una cu două. Şi tocmai de aceea am spus că putem chiar vorbi de un succes al Chişinăului, având în vedere detensionarea relaţiilor cu administraţia de la Tiraspol.”

Europa Liberă: În altă ordine de idei, domnul Chirilă a spus că foaia de parcurs nu garantează obţinerea unui regim liberalizate de vize pentru cetăţenii Republicii Moldova.”

Victor Chirilă: „Înainte de răspunsul la această întrebare, eu vreau să menţionez un lucru. Eu cred, că există această confuzie cu relația cu Rusia şi vă spun de ce. Pentru că în programul de guvernare scrie: „parteneriat strategic. Vom construi un parteneriat strategic cu Federaţia Rusă”. Este posibil, oare?”

Europa Liberă: Bazat pe respect şi stimă reciprocă. În interesele ambelor state.

Victor Chirilă: „Deci ideea motrice, care mişcă înainte, ar mişca înainte un parteneriat strategic, care ar da substanţă parteneriatului strategic – nu avem această idee. Deci, nu există o astfel de idee, care să stea la baza unui parteneriat strategic. Din cauza asta eu zic, că trebuie să avem o discuţie, împreună cu guvernanţii şi cu toată clasa politică şi să identificăm, dacă se doreşte într-adevăr un parteneriat strategic, trebuie să identificăm această idee.

Dar ce ţine de planul de acţiuni, de foaia de parcurs pentru liberalizarea regimului de vize cu Uniunea Europeană – într-adevăr ea nu garantează. Ea ne oferă această posibilitate, pentru că această foaie de parcurs va trasa criteriile pe care noi trebuie să le îndeplinim, va trasa şi perioadele de îndeplinire a lor, dar totul depinde, deci ziua în care noi vom beneficia de acest regim depinde de modul în care noi ne vom mişca. De modul în care noi vom implementa acele reforme şi acele criterii, care se aşteaptă de la noi. De aceea eu zic: foaia de parcurs este un avantaj, este un vehicol spre ziua în care nouă Uniunea Europeană ne va acorda acest regim.”

Europa Liberă: Şi foarte scurt, domnule Bogatu, părerea Dumneavoastră?

Petru Bogatu: „Foaia de parcurs, sigur condiţiile trebuie îndeplinite, dar şi respectate, principiile care se impun. Dar foaia de parcurs ni s-a oferit tocmai acum, de-alungul unui an Chişinăul a respectat în fond şi a realizat în fond toate principiile şi rigorile pe care le-a impus Uniunea Europeană. Şi de aceea nu cred, că există probleme în ceea ce priveşte realizarea acestei foi de parcurs. Pe de altă parte, mai vreau să spun că cea mai bună relaţie cu Rusia va fi atunci, când Republica Moldova va reuşi să se apropie cât mai mult de Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Mulţumim foarte mult. Sigur că avem multe de discutat pe marginea acestor subiecte. Vom reveni. Directorul Asociaţiei pentru politică externă Victor Chirilă şi editorialistul Petru Bogatu au fost invitaţii emisiunii din această dimineaţă.

Tel. +373-22-224430, 210986
Fax +373-22-210986, 233950 office@ape.md
str. Sciusev 64, MD-2012 Chisinau, Republica Moldova
Email : office@ape.md
Copyright © 2024 Asociaţia pentru Politica Externă din Moldova.
Toate Drepturile Rezervate
Tipărire