Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. În ediţia de astăzi:
Călătoriile fără vize în Europa pot deveni realitate şi pentru locuitorii raioanelor de est ale Republicii Moldova, dacă administraţia transnistreană va colabora la securizarea actelor.
„Cred că Transnistria va colabora. Însă noi ne-am învăţat deja să ocolim cu succes mai multe propuneri venite din partea Europei, înlocuindu-le cu soluţii mai puţin standard”.
Spune invitatul ediţiei de astăzi, politologul din Bender, Grigori Volovoi.
Val de crime violente la Tiraspol. Autorităţile şi populaţia par să fie tot mai îngrijorate.
„Acum mergi pe stradă şi ţi-e frică – ori că-ţi fură geanta, ori îţi dau pur şi simplu cu ceva în cap”.
Autoritatile moldovene acordă pasapoarte locuitorilor din Transnistria intr-un regim facilitat, dar pregatirile pentru liberalizarea vizelor cu Uniunea Europeana ridica in fata Chisinaului o dilema: pot sau nu pot avea incredere in actele de identitate emise de autoritatile transnistrene, pe baza carora sunt perfectate pasapoartele moldovenesti? Cu alte cuvinte, cum să se asigure că nu vor cere paşapoarte cu drept de calatorie liberă în Uniunea Europeană locuitorii ai Transnistriei falşi, cu acte false. Prin urmare, secuzirarea actelor de identitate devine o problemă pe care Chişinăul, cu asistenţa Uniunii Europene, va încerca să o discute cu Tiraspolul. Va colabora administraţia transnistreană la îndeplinirea planului de acţiuni al Republicii Moldova, aşa încât şi locuitorii regiunii transnistren să poată beneficia din plin de călătoriile fără vize în Europa? Este întrebarea pe care am adresat-o politologului din Bender Grigori Volovoi, preşedintele Fundaţiei Centrului pentru Drepturile Omului în Transnistria.
Grigori Volovoi: „Cred că Transnistria va colabora. Însă noi ne-am învăţat deja să ocolim cu succes mai multe propuneri venite din partea Europei, înlocuindu-le cu soluţii mai puţin standard. Spre exemplu, pentru liniştea Europei, putem susţine că avem toate cele necesare, că suntem pregătiţi, dar în realitate toate vor rămâne aşa cum sunt: un conflict nesoluţionat, o Moldovă divizată, probleme imense legate de trecerea frontierei administrative dintre Moldova şi Transnistria ş.a.m.d. Uniunea Europeană nu pare să fie interesată acum de aceste lucruri, deşi ar trebui să-şi concentreze eforturile anume în această direcţie. Pentru că acte pot fi inventate de orice fel sau se poate conveni asupra lor la orice nivel. În cele din urmă, se pot întâlni din nou la un meci de fotbal şi conveni cu Igor Smirnov asupra unei soluţii administrative privind securitatea actelor, însă conflictul va rămâne cum a fost şi e puţin probabil ca Uniunea Europeană să se bucure de o atare situaţie”.
Europa Liberă: Grigori Volovoi nu exclude că Rusia şi Ucraina ar putea să obţină regimul liberalizat de vize înaintea Republicii Moldova, situaţie ce va reduce substanţial atractivitatea paşaportului moldovenesc pentru locuitorii regiunii transnistrene. Opinie care nu este împărtăşită însă de unii experţi de la Chişinău, care spun că deşi Ucraina, spre exemplu, a început mai devreme negocierile cu Uniunea Europeană, Moldova, care este o ţară mică, a reuşit să îndeplinească până acum mult mai multe condiţii tehnice pentru liberalizarea regimului de vize.
Referitor la posibila torpilare de către administraţia transnistreană a planului de acţiuni, premierul Vlad Filat a declarat recent că nu este îngrijorat de o asemenea perspectivă. Dacă problema transnistreană ar fi fost un obstacol, nu s-ar fi ajuns la demararea dialogului privind eliminarea vizelo. Premierul a spus că potenţialele riscuri au fost demult aduse la cunoştinţa experţilor Uniunii Europene. Totodată, el a ţinut să sublinieze că liberalizarea regimului de vize va fi precedată de etapa creării unei zone de comerţ liber cu Uniunea Europeană, iar aceasta, a lăsat să se înţeleagă Vlad Filat, va oferi noi avantaje şi oportunităţi regiunii transnistrene.
Directorul executiv al Asociaţiei pentru Politică Externă din Chişinău, Victor Chirilă crede însă că guvernul moldovean nu trebuie să pornească de la premisa că Tiraspolul nu va accepta o colaborare, ci să aplice tactica paşilor mici, în condiţiile în care o soluţie politică şi cuprinzătoare a conflictului nu este acum posibilă.
Victor Chirilă: „Eu nu pot să prezic care va fi atitudinea transnistrenilor. Bine, trecutul, să spunem aşa, nu ne face să fim prea optimişti. Dar eu pornesc de la interesul autorităţilor de la Chişinău. Şi interesul autorităţilor de la Chişinău este ca să facă tot posibilul ca să angajeze pe reprezentanţii administraţiei de la Tiraspol să soluţioneze acele probleme legate de securitatea documentelor, combaterea migraţiei ilegale, controlul la frontiera moldo-ucraineană, în special pe perimetrul transnistrean. Să le soluţioneze, în primul rând, începând de la un dialog echitabil, corect cu aceştia. Este important să demonstrăm celor de la Bruxelles că guvernul de la Chişinău nu stă cu mâinile în buzunare, că guvernul de la Chişinău face eforturi necesare pentru ca problemele menţionate să fie rezolvate în coordonare cu administraţia de la Tiraspol.
Eu cred că liberalizarea regimului de vize este o oportunitate pentru a lărgi diapazonul de discuţii, de comunicare cu reprezentanţii administraţiei transnistrene şi acest lucru trebuie exploatat. Şi cred că, în cele din urmă, reticenţa lor va fi învinsă, dar pentru acest lucru va fi nevoie de flexibilitate, va fi nevoie de răbdare, şi creu eu că va fi nevoie de foarte multă inteligenţă şi, fără îndoială, dialog. Dialog şi iarăşi dialog. Cred că este unica soluţie pentru a-i angaja pe reprezentanţii regiunii transnistrene în soluţionarea unor probleme concrete, în implementarea unor proiecte concrete în diferite domenii, inclusiv în domeniul liberalizării regimului de vize”.
Europa Liberă: deci, liberalizarea regimului de vize cu Uniunea Europeană este doar un singur element dintr-un posibil cadru mai larg de cooperare între Chişinău şi Tiraspol.
Victor Chirilă: „Autorităţile de la Chişinău trebuie să înţeleagă un singur lucru şi eu cred că ei înţeleg, pentru că se vorbeşte foarte mult despre acest moment că regiunii transnistrene i se va oferi un statut special, o autonomie largă, în cadrul viitorului stat reintegrat Republica Moldova. Ori această autonomie largă presupune şi anumite responsabilităţi pentru administraţia de la Tiraspol. Responsabilităţi în diferite domenii, fie că vorbim de domeniul social, de domeniul eliberării certificatelor de stare civilă, domeniul culturii. Eu cred că, înţelegând acest lucru, şi înţelegând care ar trebui să fie aceste responsabilităţi, să implementăm nişte proiecte care vor recunoaşte aceste responsabilităţi, în viitor. Eu nu vorbesc de cedări politice. Eu vorbesc de nişte lucruri care oricum dânşii vor trebui să le îndeplinească în viitor. Şi mă refer aici la eliberarea documentelor de stare civilă. Pentru noi, de exemplu, când vorbim despre eliberarea documentelor de stare civilă în contextul liberalizării regimului de vize, este important să ştim că aceste documente sunt sigure, că ele nu sunt false, că cei care eliberează aceste documente nu sunt corupţi şi, astfel, vulnerabili la falsificarea respectivelor documente”.
Europa Liberă: cum putem afla acest lucru? Până unde ar putea să ajungă compromisul, pentru că acum 10 ani între Chişinău şi Tiraspol s-a semnat un acord de recunoaştere reciprocă a actelor, care însă a eşuat, după introducerea de către regiunea transnistreană a propriilor paşapoarte?
Victor Chirilă: „Putem începe un dialog cu ei, să stabilim o anumită cooperare în acest domeniu, ca să înţelegem şi noi care este procedura. Probabil că va trebui să revenim şi la respectivul acord pe care dl Voronin l-a semnat în 2001 ca să putem să mai precizăm lucrurile. Ştim foarte bine de ce acel acord nu a fost implementat. Pentru că partea moldoveană l-a negociat foarte prost, pentru că partea moldoveană nu a prevăzut, şi nu ştiu de ce nu a prevăzut, că partea transnistreană va încerca ca în lista acelor documente pe care Moldova le va recunoşate să includă şi paşaportul eliberat de regiunea transnistreană. Or acest lucru este inacceptabil, pentru că această regiune nu este recunoscută ca stat independent de nimeni, mai ales de Republica Moldova. Or, autorităţile, la acea dată, au înţeles că documentele de stare civilă oricum trebuie să fie recunoscute, pentru că, şi aici nu vorbesc despre paşaport, ci de alte documente, - de certificare de naştere, certificate de căsătorie, etc., - pentru că acest lucru facilitează, de exemplu, obţinerea paşapoartelor Republicii Moldova sau facilitează alte chestiuni legate de justiţie, etc. Şi oricum nişte paşi concreţi, minimi, trebuie făcuţi, dar trebuie făcuţi în coordonare cu ambele părţi şi, de asemenea, având în vedere viitoarea structură politică care i se va oferi regiunii transnistrene. Deci, aceşti paşi trebuie să vină să dea substanţă acelui statut special, de autonomie largă, - cum se va numi el, - astfel încât, în cele din urmă, să creem, să umplem cu substanţă acest statut, această viziune. Deci,fără îndoială că aici nu vorbesc despre compromisuri politice. Trebuie să recunoaştem nişte responsabilităţi care reies din cadrul statutului special care intenţionăm să-l acordăm regiunii transnistrene. Este vorba despre nişte chestiuni care pe de altă parte vor facilita viaţa, vor aduce beneficiu cetăţenilor de rând din regiunea transnistreană”.
Europa Liberă: deci e un fel de reintegrare sectorială.
Victor Chirilă: „Eu aş spune reintegrare sectorială, care ar da substanţă viitorului statut special pentru regiunea transnistreană. Este important ca acest statut să fie construit de jos în sus, - probabil la început, - şi nu de sus în jos, pentru că vedem că acest lucru nu este posibil deocamdată, - părţile au viziuni diferite. Dar, bine, nu aş pute accent pe acest lucru. Important este să se rezove nişte probleme cu care se confruntă cetăţenii Republicii Moldova, indiferent pe ce mal al Nistrului trăiesc”.
Europa Liberă: opinia expertului Victor Chirilă, directorul executiv al Asociaţiei pentru politică externă din Chişinău.
-------------------------------------------------------------------------------------
În ultimele luni, în regiunea transnistreană a crescut numărul crimelor violente – jafuri, atacuri banditeşti şi omoruri. Autorităţile şi populaţia par să fie tot mai îngrijorate, pentru că, pe de o parte, organele miliţiei, care în general nu se bucură de o imagine prea bună în societate, duc lipsă serioasă de cadre, iar pe de altă parte, închisorile transnistrene şi aşa sunt supra-aglomerate, ceea ce forţează autorităţile să amnistieze şi să elibereze din închisori, în fiecare an, tot mai mulţi deţinuţi.
După sărbători, în stânga Nistrului valul criminalităţii şi-a atins apogeul. Cele mai multe jafuri şi omoruri au avut loc se pare în primele 10 zile ale anului. În plus, au fost găsite cadavrele a două femei, care au fost ucise cu o deosebită cruzime. Fragmentele corpului uneia dintre ele au fost găsite la balconul unui bloc de locuit din Tiraspol. De săvârşirea crimei este suspectat fiul ei, care e consumator de droguri. Fragmentele celeilalte victime au fost găsite într-o livadă de meri de la marginea Tiraspolului. Jertfa unei alte crime oribile comise de curând este şi o fetiţă de 11 ani, care a mers să cumpere pâine şi a fost găsită după trei zile în cimitirul din Tiraspol, cu urme de viol şi craniul fracturat. Într-o fântână din Pervomaisk a fost găsit şi cadavrul unui bărbat cu urme de moarte violentă.
Procurorul Transnistriei Anatoli Gureţki, remarcând că o parte a celor mai grave crime s-a produs în Tiraspol, a spus că „organele de drept întreprind toate măsurile necesare pentru descoperirea acestor crime”. Câteva din ele au fost descoperite, iar celelalte sunt investigate în regim operativ, a spus procutorul fără să facă şi alte precizări.
Într-un raport privind situaţia din anul 2010, şeful direcţiei de interne din Tiraspol, Iuri Ursul a spus că cele mai periculoase zile în stânga Nistrului sunt miercuri şi vineri, între ora 14 şi 18.
Am încercat să aflăm dacă locuitorii regiunii transnistrene cred statisticilor oficiale privind descoperirea crimelor şi dacă se simt în siguranţă în casele lor şi în stradă?
„Fără miliţie nu ne descurcăm. La ei vom apela, oricum. Dar am auzit că parcă-i mai bine şi putem să mergem pe stradă. Când e întuneric – ne e frică, fugim, ne grăbim”.
„Cred că organele de drept îşi dau străduinţa. Peste tot există succese şi neajunsuri. De aceea, ar trebui să le mulţumim şi lor”.
„Nu cred nici miliţiei, nici nimănui. Pentru că e coruptă ca şi toţi ceilalţi. Acum mergi pe stradă şi ţi-e frică – ori că-ţi fură geanta, ori îţi dau pur şi simplu cu ceva în cap, sau te vor înjura de nu mai ştii cine eşti. Mai bine mergi şi taci, şi gata”.
Opinii culese la întâmplare pe străzi din Tiraspol şi Bender.
Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
