După mai multe zile de discuţii, Comisia Unificată de Control a reuşit să ia o decizie de compromis menită să detensioneze situaţia de la postul de control al forţelor militare de menţinere a păcii nr.9 de la Vadul lui Vodă. De la începutul anului, locuitorii satelor moldoveneşti din Zona de Securitate protestează, cerând desfiinţarea posturilor militare de control, după ce un tânăr moldovean a fost împuşcat mortal de un pacificator rus. Comisia Unificată de Control a luat act de amplasarea limitatoarelor de viteză pe carosabil şi a semnelor de circulaţie suplimentare în partea stângă a punctul de control nr. 9. Timp de câteva zile, Comandamentul Militar Unificat va monitoriza eficienţa acestor mijloace tehnice şi va decide dacă este sau nu necesară menţinerea pe carosabil a blocurilor de beton. În baza acestor observaţii, Comandamentul va face propuneri de îmbunătăţire şi a activităţii postului nr.9 de pe partea dreaptă a râului Nistru. Totodată, Comisia Unificată de Control a îndemnat populaţia din Zona de Securitate să se abţină de la orice fel de manifestaţii la posturile de control ale forţelor de menţinere a păcii.

Săptămâna trecută, sute de persoane au continuat să protesteze Vadul lui Vodă, cerând desfiinţarea postului de pacificatori, pe ambele maluri ale Nistrului. Locuitorii satelor moldoveneşti din Zona de Securitate spun că manifestaţiile vor continua până sunt desfiinţate toate posturile de control ale forţelor pacificatoare, începând cu cele de la Vadul lui Vodă. Referitor la această cerere, co-preşedintele din partea Republicii Moldova al Comisiei Unificate de Control, generalul Ion Solonenco, a declarat Europei Libere că o mai mare îngrijorare ar trebui să trezească posturile transnistrene vamale şi de grăniceri, instalate ilegal, contrar acordului de la Odesa care prevede demilitarizarea Zonei de Securitate.

Ion Solonenco: „Posturile de pacificare se găsesc în conformitate cu Acordul din 1992. Pe noi ne frământă alte posturi, care pe mine mă miră că nu se ridică problema legate de trecere – postul de grăniceri, de vamă, fiscale, care aduc mai multe primejdii. Astăzi s-a întâmplat o nenorocire, dar celelalte posturi aduc primejdii, acelea îi pun pe oameni ca să fie neliniștiți ș.a.m.d. Problema e în aceea că fără scoaterea celorlalte posturi, nu se poate azi de vorbit de aceste posturi de pacificare.”

Sâmbătă, la Chişinău, peste o sută de oameni au protestat în faţa ambasadei Rusiei şi a ministerului de externe, cerând expulzarea ambasadorului Valeri Kuzmin şi retragerea necondiţionată a armatei ruse de pe teritoriul Republicii Moldova. Protestul a fost organizat de Platforma Civică „Acţiunea 2012” din care fac parte peste 30 de organizaţii neguvernamentale. Totodată, coaliţia cere pedepsirea pacificatorului rus care l-a împușcat mortal pe tânărul Vadim Pisari la postul de la Vadul lui Vodă, pe 1 ianuarie. Federația Rusă spune că împușcarea tânărului de 18 ani care nu s-a oprit cu mașina la somație pe podul peste Nistru este cercetată de procuratura militară rusă iar rezultatele anchetei sunt așteptate în câteva săptămâni.

Ministerul de Externe al Federaţiei Ruse a plasat pe pagina sa electronica un comunicat în care se spune că „atât în Republica Moldova, cât şi în afara ei ar exista forţe ce ar dori să tensioneze situaţia din Zona de Securitate de pe Nistru, iar mandatul operaţiunii de pacificare rămâne necesar şi are drept scop reglementarea conflictului pe cale paşnică”.

Mai mulţi parlamentari de la Kiev au declarat că cererea Chişinăului privind transformarea forţelor militare de menţinere a păcii într-o misiune civilă cu mandat internaţional este legitimă, numai că acest lucru ar putea să fie de durată. Preşedintele comitetului de politică externă în Rada Supremă, Oleg Bilorus a declarat pentru agenţia Novîi Region că moartea tânărului împuşcat la postul de control de la Vadul lui Vodă ar putea fi ultima picătură pentru Chişinău, care va cere mult mai hotărât retragerea trupelor ruse. Ucraina va deveni şi ea mai activă în procesul reglementării conflictului transnistrean, a spus parlamentarul de la Kiev.

Noul liderul transnistrean, Evghenii Șevicuk l-a nominalizat pe Piotr Stepanov la funcția de prim-ministru în guvernul nerecunoscutei republici, funcție creată vara trecută în urma reformei constituţionale. Din 2007, Stepanov conducea ministerul industriei în administrația lui Igor Smirnov iar până atunci fusese director al întreprinderii „Tiraspoltransgaz”. Noul lider transnistrean, ales luna trecută, spune că una din prioritățile sale va fi redresarea situației economice dificile din stânga Nistrului.

Şi tot săptămâna trecută, Evgheni Șevciuk a numit un prieten cercetat penal de fostul regim în fruntea vămilor conduse până acum de fiul lui Igor Smirnov. În locul lui Vladimir Smirnov, șef al serviciului vamal a fost numit Ghennadi Kuzmiceov. Fost locotenent-colenel de miliție în regiunea transnistreană, acesta a fost arestat vara trecută și cercetat într-un dosar de corupție. În timpul arestului din perioada fostului regim al lui Igor Smirnov, Kuzmiceov a declarat greva foamei, spunând că arestarea sa a fost făcută la o comandă politică, pentru că l-a sprijinit pe Șevciuk în campania electorală.

Europa Liberă:  Valul de nemulțumire stârnit de incidentul de la 1 ianuarie, de la Valul lui Vodă, a readus în discuție problema schimbării mecanismului de supraveghere a Zonei de Securitate. L-am întrebat pe expertul ucrainean Grigori Perepelîţea ce șanse sunt ca aceste chemări să fie ascultate?

Grigori Perepelîţea: „Cred că propunerea părţii moldovene este justificată şi constructivă. Transformarea contingentului militar de menţinere a păcii într-o misiune civilă de observatori internaţionali a fost propusă încă în planul Iuşcenko din 2005 pentru reglementarea transnistreană. Şi, în principiu, această transformare este sprijinită şi de OSCE. Însă eu nu cred că ea se va realiza, după cum nu s-a realizat nici în cadrul planului Iuşcenko. Deşi, în perspectiva normalizării relaţiilor şi sporirii încrederii între Transnistria şi Moldova acest lucru ar fi foarte pozitiv. Dar o asemenea propunere nu va fi acceptată de Rusia şi Transnistria. De ce? Pentru că Rusia este interesată de menţinerea contingentului său militar de pacificatori, pentru că anume acesta îi permite să-şi justifice prezenţa militară în regiune. Dacă acest contingent militar va fi înlocuit cu o misiune civilă de observatori, atunci Rusia nu va avea nici un motiv să-şi menţină în continuare prezenţa militară, contrar angajamentelor ce şi le-a asumat la summit-ul OSCE de la Istanbul în 1999 şi pe care nu le-a onorat şi nici nu are de gând să le respecte. De aceea, o asemenea transformare nu este în interesul Rusiei. Ea nu este nici în interesul Transnistriei, pentru că în ochii transnistrenilor acest contingent de menţinere a păcii este un apărător al independenţei Transnistriei - menţinerea lui le reaminteşte că situaţia nu e reglementată, că ar exista o ameninţare virtuală din partea Moldovei, iar dacă există o ameninţare virtuală, atunci este necesar ca societatea transnistreană să fie consolidată în jurul puterii, iar puterea trebuie să fie fermă şi intransigentă în faţa acestei ameninţări. De aceea, prezenţa militarilor ruşi produce şi acest efect psihologic că ar fi o pavăză în faţa unei ameninţări iluzorii. Prin urmare, eu nu cred că transformarea trupelor militare de menţinere a păcii într-o misiune civilă de observatori internaţionali se va putea realiza pe termen scurt şi mediu, deşi această propunere este una constructivă.”

Europa Liberă: Dle Perelelîţea, întâmplător sau nu, incidentul de la Vadul lui Vodă, unde un tânăr moldovean a fost împuşcat de un pacificator rus, s-a produs la numai două zile după ce noul lider transnistrean Evgheni Şevciuk a preluat puterea la Tiraspol. Iar una din primele sale dispoziţii a fost simplificarea circulaţiei pentru locuitorii regiunii la posturile de control cu restul Republicii Moldova. Credeţi că această idee a lui Evgheni Şevciuk privind simplificarea circulaţiei oamenilor şi mărfurilor între cele două maluri ale Nistrului va avea sorţi de izbândă?

Grigori Perepelîţea: „Este un lucru pozitiv că Şevciuk a devenit conducătorul Transnistriei. Însă problema e în mâinile cui se află puterea reală? Cea mai mare parte a puterii se află în mâinile aşa numiţilor „siloviki”, şi atâta timp cât Şevciuk nu va reforma structurile de forţă şi va înlocui cadrele vechi, structurile de forţă din Transnistria vor fi interesate de menţinerea unor tensiuni care să le justifice acţiunile şi puterea pe care o deţin. De aceea, eu cred că dacă Şevciuk va dori o transformare, iar eu cred că el sprijină această idee, atunci Şevciuk va trebui mai întâi să-i elimine pe adepţii războiului din structurile de forţă şi de securitate ale Transnistriei, structuri care sigur că sunt strâns legate cu cele din Federaţia Rusă. De aceea, el va trebui într-un fel să convingă Rusia că înlocuirea contingentului militar cu personal civil va fi în interesul tuturor. Iar asta e o misiune dificilă.”

Europa Liberă: Prima sa vizită în afara regiunii, Evgheni Şevciuk a întreprins-o la Moscova, unde a fost primit de şeful administraţiei de la Kremlin Serghei Ivanov, iar a doua vizită a fost la Kiev, unde joi, 12 ianuarie, a discutat cu ministrul ucrainean de externe, Constantin Grişcenko, inclusiv despre incidentul tragic de la Vadul lui Vodă. Cum credeţi, Ucraina va continua să sprijine Moldova în ideea modificării actualei misiuni de menţinere a păcii?

Grigori Perepelîţea: „Partea ucraineană este şi ea interesată de această propunere şi nu întâmplător am pomenit planul Iuşcenko în care ea a figurat. Propunerea respectivă este în interesul securităţii Ucrainei de aceea Kievul o va sprijini, iar reacţia ministerului ucrainean de externe a fost una firească şi previzibilă.”

Europa Liberă: Dle Perepelîţea, în februarie ar urma să aibă loc a doua rundă de negocieri în formatul 5+2 pe tema Transnistriei. Ţinând cont de ultimele tensiuni, dar şi de situaţia geopolitică din regiune, credeţi să se poate produce în timpul apropiat un progres în reglementarea politică a conflictului transnistrean?

Grigori Perepelîţea: „Este puţin probabil. Negocierile în formatul 5+2 trebuie privite în contextul relaţiilor dintre Statele Unite şi Rusia, şi Uniunea Europeană şi Rusia. Este clar că Rusia va folosi acest format ca pe un as în rezolvarea unor probleme mai complicate, cu caracter strategic, în relaţia cu Statele Unite, cum ar fi spre exemplu amplasarea elementelor sistemului anti-rachetă din Europa care se ştie că deranjează Rusia foarte mult. Prin urmare, este de aşteptat ca Rusia să condiţioneze progresul în formatul 5+2 de un anumit progres în privinţa sistemului anti-rachetă şi altor probleme de ordin strategic. Pentru că anume Rusia este cea care controlează în mare parte situaţia, anume Rusia a fost cea care a blocat negocierile în formatul 5+2, şi numai de ea depinde deblocarea negocierilor, fiindcă toţi ceilalţi – şi Uniunea Europeană, şi Ucraina, şi Statele Unite şi OSCE sunt interesaţi de reluarea activităţii formatului 5+2.

Europa Liberă: Dar şanse pentru realizarea unor măsuri de încredere între cele două maluri ale Nistrului există? Spre exemplu a unor proiecte de infrastructură sau chiar şi a acelei idei mai vechi de creare a euroregiunii Nistru – cu participarea unor raioane din Moldova, Ucraina şi a raionului Râbniţa din regiunea transnistreană. Asemenea proiecte ar putea fi demarate după plecarea lui Igor Smirnov şi venirea lui Evgehni Şevciuk în fruntea administraţiei?
 
Grigori Perepelîţea: „Da, eu cred că da, mai ales în planul cooperării transfrontaliere, căci o asemenea cooperare este imposibilă fără măsuri de încredere. De aceea, există şanse. Prin factura sa, Şevciuk este un pacificator şi el este interesat să deblocheze această situaţie. Mai ales în privinţa cooperării transfrontaliere cred că aici se deschide o fereastră de oportunităţi.”

Europa Liberă: opinia oaspetelui ediţiei de astăzi, expertul în probleme de politică externă şi de securitate de la Kiev, Grigori Perepelîţea.