Noua politică europeană de vecinătate se bazează pe o „diferențiere” mai accentuată a statelor partenere  funcție de aspirațiile şi ambițiile probate, dar şi de performanţele individuale în realizarea reformelor, spun experţii. Noua abordare a UE nu prevede integrarea politică, prin urmare nu aduce nimic nou pentru ţările asociate care aspiră să devină membri ai UE, şi anume Moldova, Ucraina şi Georgia. Aceste state sunt îndemnate insistent să realizeze reforme. Directorul executiv al Asociaţiei pentru politică externă, Victor Chirilă, observă o schimbare de ton: UE dă de înţeles că nu va face mai mult decât vor statele din politica de vecinătate, inclusiv din Parteneriatul Estic:

„Existenţa unui acord de asociere şi de liber schimb nu garantează că UE va fi la fel de angajată şi politic, şi financiar. Republica Moldova trebuie să dea dovadă că doreşte într-adevăr să implementeze prevederile acordului de asociere, implicit a celui de liber schimb. Chiar şi cu acest acord UE ar putea să aibă o abordare flexibilă faţă de Moldova în sensul că va face exact cât Moldova poate să realizeze şi să ducă la bun sfârşit. Dacă cu adevărat dorim să accelerăm procesul de apropiere de UE, de integrare economică care ar putea deschide uşile şi pentru integrare politică în viitor, este nevoie de mobilizarea clasei politice.”

UE este determinată să extindă ariile de interacţiune cu Moldova, inclusiv în domeniul securităţii, spune Victor Chirilă:

„Vedem că UE a depăşit reticențele anterioare cu privire la cooperarea în domeniul securităţii şi de apărare. Este o schimbare calitativă şi pentru UE, dar şi pentru regiune. UE are destulă experienţă pentru a ne ajuta să ne consolidăm securitatea internă şi externă. Un dialog în acest domeniu este extrem de necesar. Dar e la fel de necesar să avem în faţă o agendă clară ce dorim să realizăm în acest sens or deocamdată nu există o claritate la nivelul guvernării.”

Principalul element  al noii politici europene de vecinătate o constituie, la părerea lui  Victor Chirilă, consolidarea securităţii şi stabilităţii social-economice a celor 16 vecini din sud şi din est. Se va pune un nou accent pe intensificarea cooperării cu țările partenere în sectorul securității, în special în domeniul politicilor de prevenire a conflictelor, de luptă împotriva terorismului și de combatere a radicalizării. Se va ţine cont întâi de toate de aspiraţiile şi de necesităţile fiecărui stat partener.

UE nu renunţă la principiul „mai mult pentru mai mult”, prin care recompensa partenerii pentru realizarea reformelor pro-democratice, dar intenţionează să „flexibilizeze” instrumentele de finanțare existente, spun experţii.

Până în 2020 instrumentul european de vecinătate pune la dispoziţie peste 15 miliarde de euro, dintre care 746 de milioane de euro pentru Republica Moldova. 30 la sută din această asistenţă fiind destinate pentru agricultură şi dezvoltare rurală, a menţionat Victor Chirilă:  

„Pentru a maximaliza această asistenţă financiară Moldova ar trebui să dea dovadă de rezultate vizibile în domeniul reformelor, mai ales în domeniul justiţiei şi luptei cu corupţia. Dacă rezultatele se vor lăsa aşteptate cu siguranţă nici cei 746 de milioane nu vor ajunge în Moldova. Suma respectivă este strict dependentă de progresele pe care le vom realiza în următorii ani la capitolul implementarea agendei de asociere.”

Director de programe în cadrul Asociaţiei pentru politică externă Victoria Bucătaru notează că UE intenţionează să dezvolte parteneriate intersectoriale pentru a sprijini creşterea economică a statelor din vecinătate. De o importanţă majoră este implicarea autorităţilor locale în procesul de reforme, precum şi crearea unor legături mai strânse între domeniu public şi privat, spune experta:

Sursa. Radio Europa Libera: http://www.europalibera.org/content/article/27412539.html