Dezvoltarea Democratică a Moldovei Este o Condiţie Esenţială pentru Aderarea la UE. Markus MECKEL, Deputat în Bundestag-ul German. Lina Grau.
06.02.2009 ,
 

Markus MECKEL, Deputat în Bundestag-ului german şi membru al comisiei pentru politică externă a fost săptămana care se încheie în Republica Moldova într-o vizită de lucru. Markus MECKEL, care a fost ultimul ministru de externe al Germaniei socialiste, a vizitat şi Tiraspolul. Într-un interviu acordat unui grup restrâns de jurnalişti, deputatul german a vorbit despre nevoia de democratizare, de reformă şi de europenizare a Republicii Moldova, inclusiv în perspectiva reglementării transnistrene, despre nevoia bunelor relaţii cu vecinii şi nu în ultimul rând despre necesitatea de a nu elimina din viaţa politică propriii cetăţeni cu multiplă cetăţenie şi de a nu respinge mâna de ajutor oferită de Europa prin Convenţia de mic trafic la frontiera cu România şi Parteneriatul Estic.

Markus MECKEL: Republica Moldova nu este în general pregătită de aderarea la UE, există dificienţe in dezvoltarea democratică, exista dificienţe serioase in garantarea unei mass media libere, care este foarte importantă nu doar în contextul alegerilor parlamentare care se apropie. Opoziţia este în permanenţă presată şi nu are acces la mass media publică. Situaţia în Republica Moldova este că întotdeauna conducerea a declarat că intenţionează să adere la Uniunea Europeană, dar în ultimul an aceste activităţi au fost neglijate.

Pentru noi este important să vedem care va fi situaţia aici după alegeri, pentru a putea continua dialogul pe marginea perspectivelor europene ale Republicii Moldova şi etapelor pe care le are de parcurs pe această cale. La fel de importante vor fi rezultatele acestor alegeri şi modul în care se vor desfăşura. Este important de asemenea să ţinem cont şi de rolul central pe care îl va avea Partidul Comuniştilor şi după aceste alegeri şi este extrem de important ca Partidul Comunisttilor să înţeleagă că reformele pe care le promite trebuie şi realizate...

Suntem de asemenea gata să oferim susţinerea necesară în implementarea reformelor, care ţin de independenţa justiţiei, de învăţământ sau chiar de infrastructură, proiecte extrem de necesare acestei ţări. Eu cred că este important ca Republica Moldova să acorde o atenţie mai mare dezvoltării din interiorul ţării şi să-şi focalizeze efortul anume pe această direcţie.

Markus MECKEL a mai fost întrebat şi dacă problema transnistreană rămâne o îngrijorare şi o prioritate pe agenda cancelariilor occidentale.

Markus MECKEL: Problema transnistreană este importantă pentru noi, dar în acelaşi timp nu este o precondiţie şi o piedică pentru Republica Moldova în aspiraţiile ei de integrare europeană. Asta, pentru că de nesoluţionarea acestei probleme sunt responsabili mai mulţi factori.

Ne întrebăm însă altceva – de ce nu face Republica Moldova ceea ce trebuie să facă, ceea ce îi stă în puteri? Mă refer de exemplu la grupurile de lucru care au fost constituite şi care aveau menirea să contribuie la sporirea încrederii dintre cele două maluri şi să rezolve probleme concrete. Cred că este important să se întreprindă mai mult din ambele parti. Este importantă, în primul rând, rezolvarea problemelor ce ţin de condiţiile de viaţă nemijlocite ale locuitorilor din această regiune. .

Eu personal nu văd problema transnistreană ca pe o prioritate, caci lucrurile nu depind numai de Republica Moldova. Important este să se dezvolte democraţia aici, statul de drept, independenţa justiţiei şi, ca element central, să se producă decentralizarea acestei ţări, pentru ca regiunile să aibă mai multă putere de decizie, să aibă mai multă libertate în a-şi folosi resursele financiare. În aceste lucruri văd dezvoltarea Republicii Moldova, pentru care autorităţile trebuie să facă mai mult.

O altă întrebare adresată deputatului german a fost cum se văd tensiunile din relaţiile cu România, din perspectiva integrării europene a Republicii Moldova.

Markus MECKEL: Din partea României, indiscutabl, se aude o voce care nu este foarte prietenoasă faţă de Republica Moldova şi care vorbeşte despre reconstituirea României Mari. În acelaşi timp este foarte clar că România este stat membru al Uniunii Europene şi vreau să vă spun că în interiorul UE nu există mariajuri forţate. Mireasa este cea care trebuie să-şi dea consimţământul pentru o astfel de căsătorie şi în cazul în care ea spune nu, căsătoria nu are loc. Republica Moldova trebuie să demonstreze voinţă în acest sens şi în cazul în care ea spune nu – lucru care se pare că se întâmpla – atunci nu este nicio problemă – ne vom concentra asupra dezvoltării unor relaţii de bună vecinătate. În situaţia de acum, Republica Moldova este cea care trebuie să demonstreze mai multă dorinţă de conlucrare şi cooperare.

România nu doreşte să semneze acordul de frontieră cu Republica Moldova. În acelaşi timp Republica Moldova condiţionează semnarea Convenţiei de mic trafic la frontieră de încheierea tratatului de forntieră cu ţara vecină. Din punctul meu de vedere această poziţie a României nu este judicioasă, dar acest lucru nu este o catastrofă. Este absolut clar că România, ca stat membru al UE, nu poate să-şi schimbe frontierele. UE nu-şi poate schimba frontierele. Nu pot să-mi imaginez cum s-ar putea întâmpla acest lucru.

Însă nu consider că ar fi bine să existe probleme la hotarele Uniunii şi nu văd de ce nu s-ar încheia Convenţia de mic trafic la frontieră, care ar premite implementarea diverselor proiecte, de exemplu de infrastructură şi mediu, cu finanţare europeană. Mă întreb de ce Republica Moldova nu face acest lucru şi astfel stopează în mod intenţionat dezvoltarea ţării?

Critic România pentru că nu doreşte un acord de frontieră. Pentru că nu înţeleg acest lucru şi un este acceptabil. În acelaşi timp mă întreb de ce este nevoie de acest acord? Pentru că garanţiile pe care şi le doreşte Republica Moldova pot fi obţinute nu neapărat semnând acest tratat, ci făcând o trimitere, în Convenţia de mic trafic la frontieră, la documentele UE şi OSCE şi unde să fie indicat că frontierele dintre două state se pot schimba numai cu acordul ambelor părţi.

Deci critică România pentru faptul că nu doreşte sî încheie acest tratat de frontieră şi critic Republica Moldova pentru că nu înţeleg de ce doreşte cu orice preţ să aibă acest acord. Pentru că nu este nevoie de acest acord. Şi nu văd de ce ar trebui să faci din semnarea acestui acord o condiţie pentru semnarea Conveţiei de mic trafic la frontieră, ceea ce tergiversează semnarea ultimei – lucru care este în detimentul populaţiei acestei ţări. Şi nu înţeleg de ce Republica Moldova îşi pricinueşte sieşi aceste pagube. Spuneam că se pot implementa mai mult eproiecte în zonă cu finanţare europeană şi nu înşeleg de ce Republica Moldova refuză practic aceste proiete şi acest sprijin.

Al doilea aspect este cel al securităţii energetice. Republica Moldova este foarte dependentă de resursele energetice ale Federaţiei Ruse şi nu înţeleg de ce autorităţile moldovene nu încearcă să se implice, împreună cu autorităţile din România, şi să se conecteze la proiectul Nabucco care ar putea deveni unul central pentru Republica Moldova, oferindu-i mai multă independenţă energetică

În Republica Moldova mai există şi o altă problemă - şi anume încălcarea Convenţiei europene a drepturilor omului. Mă refer la interzicerea pentru persoanele cu dublă cetăţenie să deţină anumite funcţii în stat.

Pe de o parte, această interzicere este o încălcare a drepturilor omului, iar pe de altă parte nu cred că este un lucru judicios, pentru că Republica Moldova are nevoie de fiecare cetăţean al ţării sale. Şi în cazul în care o persoană cu dublă cetăţenie este gata să se angajeze în Republica Moldova, este important să se aprecieze eforturile şi dorinţa acelui cetăţean de a face ceva pentru Republica Moldova. Eu cred că oamenilor trebuie să li se dea posibilitatea să fie activi atât în domeniul economiei, cât şi în domeniul politic. Republica Moldova are nevoie de oamenii săi – sunt foarte mulţi cetăţeni moldoveni plecaţi din ţară, iată de ce cei rămaşi aici trebuie preţuiţi, trebuie să li se ofere posibilitatea să lucreze liber şi angajat, pentru că numai această libertate şi democraţie pot propulsa dezvoltarea acestei ţări. Patrioţii sunt în interiorul ţării, doar că nu li se oferă posibilitatea să se manifeste şi să lucreze spre binele acestei ţări. Patriotismul este atunci când vrei şi poţi să faci ceva pentru binele propriei ţări. Sunt convins că sunt mulţi oameni în Republica Moldova care vor să facă ceva pentru ţara lor, dar sunt şi foarte mulţi care au plecat. De ce au plecat? Cred că pe lângă faptul că îşi doresc bunăstare, au plecat şi pentru că acolo se simt mai liber, pentru că acolo pot activa liber.

Urmând aceeaşi logică, vorbesc despre decentralizare. Dacă li s-ar da mai multe competenţe regiunilor, atunci aceste regiuni ar avea o mai mare posibilitate de dezvoltare, o mai mare posibilitate de luare a deciziilor şi acest lucru ar genera mai multe activităţi şi oamenii ar fi mereu gata să se antreneze pentru regiunile lor sau pentru ţara lor.

Markus MECKEL a fost, de asemenea, întrebat de ce are nevoie Chişinăul de Parteneriatul Estic. Autorităţile moldovene au formulat unele rezerve în ceea ce priveşte ultima iniţiativă a Uniunii Europene, care plasează Republica Moldova şi Ucriana în compania unor state fără perspective de aderare la UE, cum ar fi Armenia, Azerbadjan, Bielarus şi Georgia.

Markus MECKEL:  Aceste teze, că prin Parteneriatul Estic Europa ar închide uşa Republicii Moldova,  sunt false. Perspectiva europeană a Republicii Moldova urmează să se decidă în Republica Moldova şi nu la Bruxelles. Un rol important aici îl joacă gradul de democratizare, libertatea mass media şi alte capitole la care această ţară mai are dificienţe. Faptul că Republica Moldova este cea mai săracă ţară din Europa nu este din vina Uniunii Europene – este un rezultat pe de o parte a istoriei, dar şi o consecinţă a dificienţelor clasei politice şi a conducerii ţării din anii trecuţi. Republica Moldova este o ţară a şanselor pierdute şi există riscul ca acest lucru să continuie.

Nimeni nu va impune Republica Moldova să accepte posibilităţile care sunt oferite prin acest Parteneriat Estic şi nimeni nu-i va reproşa nimic dacă le va rata şi de această dată. Acest proiect al Parteneriatului Estic are carenţe şi acest lucru îl recunosc şi eu, însă nu există nimic ce nu poate fi îmbunătăţit. Pentru Republica Moldova se pune problema să folosească aceste posibilităţi ale integrării economice care îi sunt oferite şi această susţinere financiară şi asistenţă şi nu să se întrebe dacă aceste posibilităţi sunt bune sau nu. Trebuie să folosească posibilităţile pe care le are la modul real la dispoziţie.

Am avut pe parcursul vizitei mele la Chişinău un raport pe care l-am întitulat „Moldova, deşteaptă-te!". Şi cred că este exact lucrul de care are nevoie Republica Moldova în acest moment.

Tel. +373-22-224430, 210986
Fax +373-22-210986, 233950 office@ape.md
str. Sciusev 64, MD-2012 Chisinau, Republica Moldova
Email : office@ape.md
Copyright © 2024 Asociaţia pentru Politica Externă din Moldova.
Toate Drepturile Rezervate
Tipărire