Analize

Victor Chirila: La rece despre reuniunea 5+2 de la Berlin

1) Moldova a evitat un mare dezastru la Berlin. În ciuda presiunii concertate exercitate asupra sa, Vicepremierul pentru reintegrare George Balan a reușit să negocieze un protocol de compromis care să nu dăuneze iremediabil pozițiile Republicii Moldova; 2) La reuniunea de la Berlin, moderatorii și observatorii au făcut ”front comun” în raport cu negociatorul Republicii Moldova. Este fără îndoială un eșec al diplomației moldovenești.

Ion Schidu: Recomandări APE pentru consolidarea capacităților instituționale ale Autorităților Publice Locale în domeniu prevenirii și eliminării discriminării și asigurării egalității. APE/Ambasada Fimlandei in Moldova. 30.07.2015.

În perioada 1 septembrie 2014 – 1 iunie 2015, Asociația pentru Politica Externă (APE) din Moldova și Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității al Republicii Moldova, în parteneriat cu Ambasada Finlandei în Republica Moldova au organizat 20 de seminare/cursuri de instruire în domeniul prevenirii și eliminării discriminării pentru membrii consiliilor raionale, angajații subdiviziunilor consiliilor raionale, ai primăriilor raionale și sătești, precum și pentru reprezentanții societății civile și mass-mediei din centrele raionale.

Victor Chirila: De ce Moldova vrea, dar nu poate? APE. 22.07.2015

După 24 de ani de independență, R. Moldova a ajuns în impas, ea vrea, dar nu poate. Vrea să scape de sărăcie, dar nu poate. Vrea să combată corupția, dar nu poate. Vrea să se debaraseze de oligarhi, dar nu poate. Vrea o justiție imparțială, dar nu poate. Vrea pe marii hoți la pușcărie, dar nu poate. Vrea miliardul înapoi, dar nu poate. Vrea Transnistria înapoi, dar nu poate. Vrea să scape de armata rusă, dar nu poate. Vrea în UE, dar nu poate. Vrea Unire, dar nu poate. Mai pe scurt, Moldova a ajuns într-un impas existențial, care în limbajul unor experți locali și externi se numește: impotență de stat. Alții sunt mai radicali și afirma că la mijloc avem de-a face cu un stat impotent. De altfel, actuala criza politică vine să toarne apă la moară acestora din urmă.

Victor Chirila, Moldova – The Falling Star of the Eastern Partnership (EaP), APE/BST, 16.06.2015.

In the wake of the EaP Summit in Vilnius that took place on 28-29 November 2013, Moldova was considered the brightest star of the EaP. Its merits were evident. It initialed the Association Agreement (AA) including the Deep and Comprehensive Free Trade Aria (DCFTA) with the EU concluded successfully the visa liberalization dialogue with the EU and the European Commission recommended to the EU Council the lifting of visa requirements for Moldovan citizens who hold biometric passports. Five months later, on 28 April 2014, the EU has liberalized visa regime with Moldova, then, on 27 June 2014, Moldova signed the AA and started its provisional implementation on 1 September 2014. The prospects of Moldova’s partnership with the EU were much more promising than ever before.

Victor Chirila: Towards a new European Neighbourhood Policy: A Moldovan perspective. APE/BST. 25.05.2015.

Policy Paper APE: Reglementarea Transnistreană în Impas. APE/FEE. 30.04.2015.

Având în vedere realitățile expuse mai sus, în opinia noastră, lansarea negocierilor politice asupra statutului juridic special al Transnistriei este incertă și riscantă. Nu doar administrația de la Tiraspolul, dar, inclusiv, autoritățile de la Chișinău nu manifestă interes real pentru astfel de negocieri. Republica Moldova este totalmente nepregătită pentru reintegrarea regiunii transnistrene. Aceasta nu dispune în prezent de o politică sistematică de reintegrare și nici de resursele necesare pentru realizarea unui astfel de efort.

Corneliu Ciurea: Neutralitatea Republicii Moldova prin prisma politicilor de securitate a Ucrainei. APE/NED.

Spre deosebire de Republica Moldova, Ucraina n-a fixat niciodată în Constituție principiul neutralității permanente, deși și-a anunțat această intenție în Declarația de Independență din 1990. Experiența Ucrainei în materie de neutralitate s-a rezumat doar la perioada 2010-2014 atunci cînd Kievul a aprobat o lege privind neaderarea Ucrainei la blocuri militare. După abrogarea acestei legi, Ucraina revine la ideea aderării la NATO fără ca această idee să devină o posibilitate reală în viitorul apropiat din cauza războiului din regiune. Urmărind aceste oscilații ale Kievului între statutul de țară neutră și dorința de a intra sub umbrela occidentală de securitate, Chișinăul poate să tragă anumite concluzii cu privire la funcționalitatea propriului principiu de neutralitate consfințit în articolul 11 al Constituției.

Dumitru Mînzărari: Impactul Uniunii Vamale Rusia-Belarus-Kazahstan asupra dinamicilor politice, sociale, și economice ale Republicii Moldova. APE/FEE. 09.03.2015.

Analiza propusă tinde să ofere o perspectivă selectă despre efectele economice, sociale, și politice pe diferite durate de timp, pe care le poate avea o posibilă apropiere a RM de Uniunea Vamală. În afară de cadrul analitic și metodologic divers și interdisciplinar propus, studiul urmează să mai genereze o utilitate aplicativă. El va permite o examinare mai logică și exactă între opțiunile de integrare europeană și eurasiatică, permițând elaborarea unor campanii de informare mai eficiente pentru populație. Acest lucru va fi posibil prin scoaterea în evidență a mecanismului efectelor care le-ar putea avea apropierea de UV pentru Moldova.

Corneliu Ciurea: Parteneriatul Estic (PaE), un Proiect Incert în Plină Desfăşurare: Deficienţe şi Provocări Pentru 2015. APE/FEE. 23.02.2015

Analiza ia în vizor procesele iniţiate de Parteneriatul Estic (PaE) şi consecinţele acestora pentru Republica Moldova. În special, autorul insistă asupra caracterului vag, nedefinit şi nedeterminat al PaE care, în realizarea angajamentelor, mizează mai ales pe ambiguitate constructivă şi pe automatism.

Mihai Popșoi: Analiza comparativă a opțiunilor de asigurare a securității naționale a Republicii Moldova în contextul agresiunii ruse în Ucraina. APE/FEE. 20.01.2015.

În acest context, ne propunem o analiză comparativă a patru opțiuni alternative status quo-ului existent: a) aderarea la NATO; b) aderarea la Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), girată de Rusia; c) aderarea la UE și PSAC(Politica de Securitate și Apărare Comună); d) crearea unui nou mecanism regional de cooperare în domeniul apărării. Vom sugera următorul set de criterii pentru evaluarea opțiunilor propuse: a) gradul de securitate; b) costuri; c)fezabilitatea tehnică și administrativă; și d) fezabilitatea socială și politică.

Corneliu Ciurea: Criza din Ucraina și impactul ei asupra sistemului de securitate al Republicii Moldova. APE/FEE. 20.01.2015.

În prezenta lucrare vom lua în dezbatere principalele tendinţe ce gravitează în jurul acestui clivaj major - neutralitate versus aderare la NATO - din perspectiva consecinţelor crizei din Ucraina asupra Republicii Moldova. În opinia noastră, în conjunctura actuală ideea de neutralitate îşi pierde din ce în ce mai mult sensul. Ba mai mult, dispariţia regulilor de joc acceptate anterior transformă neutralitatea într-un concept aproape găunos. Totuşi, paradoxul asigurării securităţii face ca, în pofida erodării continue a conţinuturilor sale, neutralitatea să rămână un concept indispensabil din perspectiva necesităţii minimizării riscurilor. Orice orientare în altă direcţie ar determina o sporire nejustificată a riscurilor şi ameninţărilor pentru Republica Moldova.

Dumitru Mînzărari: Tehnologii de Conflict în Spațiul Post-Sovietic: Pericolele Agresiunii Indirecte Străine în Moldova și Potențialele Răspunsuri. APE/FEE. 20.01.2015.

Anexarea Crimeii de către Rusia și instigarea ulterioară a unei rebeliuni armate în regiunile Donetsk și Luhansk din estul Ucrainei impun considerarea scenariului că Republica Moldova ar putea fi expusă unei experiențe similare. Condițiile care ridică riscul răspîndirii din Ucraina a instabilității social-politice și violenței armate ce o însoțește includ tensiunile centru-periferie care implică interesele minorităților etnice, disensiunile în clasa politică, situația economică slabă și deficitul de fermitate a guvernării dar și a partenerilor occidentali.

Prioritățile și Provocările Implementării DCFTA în R. Moldova

În pofida unor constrângeri externe și interne, Republica Moldova a semnat și a ratificat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. Cele mai mari dificultăți, însă, abia urmează și sunt legate nemijlocit de implementarea acordului. În perspectivă scurtă și medie, vor fi înregistrate mai multe tentative de denunțare a Acordului de Asociere sau de zădărnicire a implementării acestuia. Unele din ele sunt deja materializate.

Raportul grupului de lucru în cadrul Proiectului „Sprijinul V4 pentru Integrarea Economică a Georgiei și a RM în UE”

'Lecții învățate pentru Republica Moldova - experiența țărilor Vișegrad privind integrarea economică în UE'
'Lessons Learned for Moldova - Experience of the Visegrad countries on the Economic Integration into the EU'

Starea Presei - Între Independenta Editoriala si Dependenta Financiara

După 2009, de când au venit la putere partidele ne-comuniste, nimeni nu mai vorbeşte în Republica Moldova despre presiuni politice asupra presei. Poate doar opoziţia comunistă, atunci când vine vorba despre închiderea canalului NIT, sau vreun lider de partid extraparlamentar nemulţumit de lipsa de atenţie cu care îl tratează presa.

Definirea Conceptului de Spațiu Economic Unic/Comun, Republica Moldova-Regiunea Transnistreană Prin Prisma Analizei Modelelor Existente

În 2012, reprezentanții Chișinăului au venit cu propunerea de creare a unui spațiu economic unic dintre Republica Moldova și regiunea transnistreană. Propunerea Chișinăului viza aspecte de natură tehnică în ceea ce privește problemele legate de politica vamală și cea fiscală a celor două regiuni și nu reprezenta un concept de spațiu economic comun. Este de menționat că noțiunea de spațiu economic unic între două entități economice din cadrul aceluiași stat nu există ca atare. În această ordine de idei, prezentul studiu își propune să definească acest concept prin prisma experiențelor similare ale spațiilor economice de referință - CEE, AELS, CEFTA, Uniunea Vamală EurAsEC.

Este Integrarea Europeană a Republicii Moldova Ireversibilă?

În ultimii cinci ani, Republica Moldova a înregistrat mai multe progrese în dezvoltarea parteneriatului său cu Uniunea Europeană (UE) care relevă o tendință evidentă de apropiere graduală de UE. Acordul de Asociere cu UE poate fi un moment de cotitură istorică în evoluția de mai departe a țării noastre. Acesta este o șansă unică de a cataliza puternic procesul de modernizare a Republicii Moldova, având ca vehicul integrarea europeană. Este capabilă clasa politică și societatea să fructifice această oportunitate? Suntem noi în măsură să asigurăm ireversibilitatea integrării europene a Republicii Moldova?

Victor Chirilă: Cine va veni primul în Republica Moldova: Obama sau Putin? 10 Lecții Ucrainene pentru Moldoveni. APE. 18.03.2014.

Invazia militară rusă pe teritoriul Ucrainei și anexarea de facto a Crimeii, vor produce schimbări tectonice în arhitectura securității nu doar în spațiul post-sovietic, dar și în Europa în general. Nimic nu mai e sigur în regiunea noastră, imprevizibilul și incertitudinea domnesc peste tot. Suntem în fața unui nou posibil Război Rece între Est și Vest, între Rusia, pe de o parte, și SUA, UE și NATO, pe de alta parte.

Cine a pierdut contactul cu realitatea, Putin, Obama, Merkel sau Noi? Victor Chirilă. APE. 11.03.2014.

În ultimele săptămâni s-a scris mult, cu indignare firească, despre invazia militară rusă în Crimeea, care a încălcat flagrant integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei. Totuși, pentru a înțelege cu adevărat ce urmărește Putin, pentru ai zădărnici planurile sale, trebuie să analizăm faptele la rece, lăsând la o parte furia, patimile și emoțiile noastre.

Provocările Președinției ucrainene a OSCE. Radu Vrabie. OSI-APE. 09.09.2013.

În ianuarie 2013, Ucraina a preluat Președinția anuală a OSCE. „Anul Kievului” a fost așteptat cu mult interes și speranțe de către Chişinău, care spera că ţara vecină va reuși să obțină rezultate pe dosarul transnistrean. Ucraina a declarat reglementarea transnistreană drept prioritatea numărul unu pentru perioada mandatului său. După opt luni însă rezultatele sunt foarte modeste, atât pentru conducerea ucraineană, cât şi pentru Chişinău, precum şi alţi actori implicaţi în procesul de negocieri. Moscova şi Tiraspolul însă pot fi mulţumite de felul cum au decurs negocierile şi mai ales că au reușit să tergiverseze inițierea negocierilor asupra viitorului statut politic al regiunii transnistrene și chestiunilor de securitate - reformatarea misiunii de pacificare și retragerea trupelor și munițiilor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova.

Lina Grâu: Contributions to the Development Partnership between Romania and Moldova

This report is produced within the Project’s framework "Contributions to the Development Partnership between Romania and the Republic of Moldova", implemented by the Foreign Policy Association of Moldova and the Romanian Center for European Policies in Bucharest, and co-funded by the United States Agency for International Development and the Unit for Development Assistance of the Romanian Ministry of Foreign Affairs.

Victor Chirila: România – Republica Moldova: Tertium non datur! APE. 25.08.2013.

România este unul dintre cei mai importanți parteneri ai Republicii Moldova, potențialul și valența strategică ale căreia au fost constant subapreciate, ignorate, subminate sau denigrate de majoritatea politicienilor moldoveni și de o bună parte a societății noastre ce mai trăiește încă cu nostalgiile după defuncta Uniune Sovietică. Lipsa unei clase politice mature, vizionare și temerare, în special, la Chișinău, ne-a costat ratarea unei șanse unice de a crea în primul deceniu al independenței noastre un tandem politico-economic cu Bucureștiul pentru integrarea comună în Uniunea Europeană.

Victor Chirilă: Cu gândul la Vilnius, la Succes. APE. 19.07.2013.

E vara, e iulie, e luna lui cuptor, iar moldovenii sunt cu gândul la Parteneriat, la Est, la Summit, la Vilnius, la Succes. Președintele Țării gândește, tace, iar uneori face și vorbește cu gândul la Vilnius, la Succes. Guvernul stă în ședințe deschise-închise, dezbate reforme, e-guvernează, transformă Moldova în șantier cu gândul la Vilnius, la Succes. Parlamentul delibereze, votează, se premiază și pleacă în concediu cu gândul la Vilnius, la Succes. Ministerul de Externe promovează, negociază și recuperează, fără odihnă, povestea poveștii minune cu gândul la Vilnius, la Succes. Procuratura Generală se reformează și investighează cu forțe noi cu gândul la Vilnius, la Succes. CNA combate corupția, fără milă printre cei necăjiți și în silă printre pricopsiți, cu gândul la Vilnius, la Succes.

Victor Chirilă: 9 mai 2013 - Povestea de Succes a fost petrecută pe ultimul său drum. APE. 14.05.2013.

La 3 mai 2013, după o lungă, grea și incurabilă boală, lovită de un glonte chior la o vânătoare de mistreți, și-a dat prematur sfârșitul obștesc copila minune a Parteneriatului Estic, eleva răsfățată a Europei – Povestea de Succes a Moldovei. În ultimele clipe ale vieții sale, la căpătâiul său s-au aflat tatăl ei drept Vladimir Filat, Președintele Partidului Liberal Democrat, și unchiul ei vitreg Vladimir Voronin, Președintele Partidului Comuniștilor.

Victor Chirilă: Moldova, încotro? APE-FES. 23.03.2013.

Editorial de Victor Chirilă, Director Executiv APE, pentru Emisiunea Radio ”Dezbateri și Sinteze de Politică Externă”, produsă de APE cu susținerea Friedrich Ebert Stiftung, Moldova. Emisiunea din 23 martie 2013, difuzata de Radio Vocea Basarabiei. http://voceabasarabiei.net/asociaia-pentru-politic-extern/27100-audio-asociaia-pentru-politic-extern-23-martie-2013

Analiză de Victor Chirilă: Este Transnistria Reintegrabilă? 21.02.2013.

Reintegrarea regiunii Transnistrene cu un statul special în cadrul Republicii Moldova este una dintre prioritățile fundamentale ale autorităților constituționale moldovenești . Pentru a atinge acest obiectiv, Guvernul Republicii Moldova și-a propus să pledeze pentru retragerea forțelor militare ale Federației Ruse de pe teritoriul țării, înlocuirea forțelor de menținere a păcii cu o misiune internațională civilă și soluționarea conflictului în formatul 5+2, respectând suveranitatea și integritatea teritorială a țării. La rândul său, administrația secesionistă de la Tiraspol respinge ab-initio orice discuții sau negocieri cu privire la reintegrarea regiunii transnistrene cu un statul special în cadrul Republicii Moldova. Transferul de putere produs în regiune în decembrie 2011, nu a schimbat nimic in acest sens.

Radu Vrabie: Situația internă din regiunea transnistreană – 2012. APE. 14.02.2013.

Anul 2012 a dat startul unor noi tendințe interne in regiunea transnistreană. După alegerile din decembrie 2011, pentru prima dată în 20 de ani s-a schimbat liderul de la Tiraspol, iar odată cu aceasta a început, inclusiv, procesul de transformare a elitei politice și economice transnistrene.

Victoria Bucătaru: Lipsa unei strategii de comunicare eficiente privind vectorul european: moft sau necesitate? Buletin de Politică Externă al Moldovei, Numărul 58, Ianuarie 2013. Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale „Viitorul”.

Victor Chirila: Va zbura sau nu pe Lună prim-ministrul Filat? Moscova şi Tiraspolul vor un răspuns convingător. Info-Prim Neo. 13.11.2012.

De fiecare dată când este întrebat despre perspectivele soluţionării problemei transnistrene, prim-ministrul Vlad Filat declară că este gata să zboare şi pe Lună, dacă acest lucru va contribui la reintegrarea Republicii Moldova. Îşi doreşte dl Filat să repete aventurile Baronului Munchausen? Cu certitudine, nu. Prim-ministrul este un politician experimentat, pragmatic, raţional şi nicidecum un aventurier. Vorbind metaforic, dânsul vrea să ne asigure că este decis să facă tot ce-i stă în puteri pentru a soluţiona acest conflict.

Victor Chirilă: Reglementarea Transnistreană: pas cu pas, dar încotro? Info-Prim Neo. 15.08.2012.

De aproape trei ani, autorităţile de la Chişinău aplică în practică politica paşilor mici în raport cu Tiraspolul. În viziunea acestora, politica paşilor mici ar urma să faciliteze apropierea populaţiei de pe ambele maluri ale Nistrului, să ridice atractivitatea Republicii Moldova pentru cetăţenii săi din raioanele de Est, să soluţioneze anumite probleme social-economice, să ridice nivelul de încredere între Chişinău şi Tiraspol, creând, în acest fel, terenul necesar pentru reglementarea politică finală a conflictului transnistrean.

Analiza Victor Chirila: Dacă Republica Moldova ar adera la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan... Info-Prim Neo. 18.06.2012.

Dacă Republica Moldova ar adera la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan, apologeţii acesteia ne asigură că vom trăi bine, am beneficia de gaz ieftin, vinul nostru ar curge nestingherit pe piaţa rusă, iar problema transnistreană ar fi, în sfârşit, rezolvată. Aceste promisiuni/argumente sunt irefutabile pentru mulţi din cei 57% de moldoveni care, conform ultimului Barometru de Opinie Publică, sunt gată să voteze pentru integrarea ţării noastre în respectiva Uniune Vamală. Ele sună ca un dulce cântec de sirenă, în special, pentru acea partea a societăţii noastre care încă mai este nostalgică după „bunăstarea proletară” a defunctei URSS.

R.Moldova – Federaţia Rusă: Parteneriat strategic versus Parteneriat realist, previzibil şi viabil: premize, obstacole, opţiuni. APE. 02.04.2012.

Nota: Prezenta analiză a fost elaborată în cadrul proiectului Asociaţiei pentru Politică Externă „Valorificarea experienţei regionale în vederea dezvoltării unor relaţii previzibile şi viabile cu Federaţia Rusă”. Proiectul a fost implementat în parteneriat cu Black Sea Trust for Regional Cooperation, German Marshall Fund. Unul din scopurile majore ale proiectului a fost identificarea premizelor, obstacolelor şi opţiunilor pentru construirea unui parteneriat moldo-rus realist, credibil şi benefic pentru ambele părţi.

Victor Chirilă: Politica Externă a Republicii Moldova: tendinţe, paradoxuri, provocări. Info-Prim Neo. 10.01.2012.

Anul 2011 a fost unul reuşit pentru politica externă, care, de altfel, este adevărată istorie de succes a Republicii Moldova din ultimii 3 ani. Diplomaţiei noastre îi datorăm, în mare parte, imaginea pozitivă de care se bucură ţara noastră în cadrul Parteneriatului Estic, la Washington, la Bruxelles şi în alte capitale ale UE. Însă, succesele externe, în special în relaţiile cu UE, sunt tot mai mult dependente de factori interni, precum solidaritatea clasei politice, coeziunea societăţii, ritmul şi calitatea reformelor, eficienţa ministerelor de resort, etc.. Din acest punct de vedere, putem presupune ca anul 2012 va fi mult mai dificil pentru diplomaţii noştri.

Victor Chirilă: De ce avem nevoie de Transnistria? Info-Prim Neo. 21.12.2011.

Întrebarea din titlu este, fără îndoială, provocatoare pentru o societate apatică faţă de problema transnistreană. Conform ultimului Barometru de Opinie Publica (BOP) din noiembrie 2011, restabilirea integrităţii teritoriale şi soluţionarea problemei constituie prioritatea nr. 1 doar pentru 1% din populaţia ţării şi se află pe locul 8 în ierarhia celor mai importante probleme ce trebuie rezolvate în Republica Moldova. Pe de altă parte, consensul şi solidaritatea clasei politice cu privire la prevederile de bază ale statutului juridic special al localităţilor din stânga Nistrului (Transnistria), definite prin Legea nr. 173 din 22 iulie 2005, nu mai sunt univoce.

Ion Sturza: Uniunea Europeană la un pas de dezmembrare? APE, 10 noiembrie 2011, Varsovia

Reflecţii pe marginea şedinţei Consiliului European pentru Relaţii Externe 10 noiembrie 2011, Varşovia

Victor Chirilă: Summit-ul de la Istanbul – cea mai importantă realizare a diplomaţiei Moldovei. Info-Prim Neo. 27.08.2011.

Fiecare din cei 20 de ani de independenţă a Republicii Moldova îşi are însemnele sale şi rolul său în ceea ce s-a întâmplat în această perioadă şi, fără îndoială, în ceea ce are să i se întâmple ţării şi oamenilor ei în viitor. Solicitaţi de Info-Prim Neo, politicieni, analişti, experţi şi personalităţi în diferite domenii apreciază atât principalele evenimente derulate într-un anume an, cât şi impactul lor asupra ţării în ansamblu.

Victor Chirilă: Noua Abordare a Politicii Europene de Vecinătate: mai mult pentru mai mult, dar fără instituţii. Info-Prim Neo. 27.06.2011.

Politica Europeană de Vecinătate (PEV) a fost lansată în 2004 şi cuprinde 16 state din Africa de Nord, Orientul Mijlociu şi Europa de Est, printre care şi Republica Moldova. PEV este un instrument de politică externă al UE, prin care aceasta urmăreşte crearea unei zone de securitate şi prosperitate în jurul său. După 7 ani de implementare, PEV este departe de a-şi atinge obiectivul strategic. Mai mult decât atât, în ultimii 3 ani, o serie de evoluţii au pus la îndoială eficienţă şi capacităţile PEV, atât pe dimensiunea sa Estică, cât şi pe cea Sudică. Printre aceste evoluţii negative am putea enumera războiul ruso-georgian din august 2008, consolidarea tendinţelor autoritare în majoritatea statelor din Parteneriatul Estic, încălcarea flagrantă a drepturilor fundamentale ale omului în Belarus, înăbuşirea violentă a protestelor paşnice de la Chişinău din aprilie 2009, şi Minsk din decembrie 2010, înrăutăţirea condiţiilor democratice şi economice în statele din Africa de Nord şi Orientul Mijlociu, care au dus, în cele din urmă, la izbucnirea revoltelor populare şi declanşarea războiului civil în Libia etc.. Acestea şi alte tendinţe nefaste au determinat UE să iniţieze, acum un an, reevaluarea PEV.

Victor Chirila: „Ravnopravie Storon” este actul de deces clinic al Republicii Moldova. Info-Prim Neo. 16.06.2011.

La 10 iunie, ambasadorul rus Valeri Kuzmin a încercat o dată în plus limitele răbdării pragmatice a autorităţilor de la Chişinău. Profitând de recepţia pe care a acordat-o cu prilejul zilei naţionale a Federaţiei Ruse, dânsul a oferit cuvântul şi reprezentantului regiunii transnistrene Vladimir Iastrebciak, pe care l-a prezentat, nici mai mult, nici mai puţin, drept „ministru de externe al Transnistriei”. Spre surprinderea sa, dar şi a noastră, proverbiala răbdare a diplomaţilor moldoveni „a crăpat”, ei părăsind în semn de protest preacuvioasa recepţie. Nu mai puţin surprinzător este şi gestul diplomaţilor americani şi europeni prezenţi la eveniment, care au urmat actul de demnitate şi curaj al diplomaţilor noştri.

Victor Chirilă: Călcâiul lui Ahile al UE în Republica Moldova. Info-Prim Neo. 24.05.2011.

La 5 iunie 2010, cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele rus Dmitri Medvedev au semnat Memorandumul ruso-german de la Meseberg, conform căruia UE şi Rusia ar fi urmat să creeze, la nivel de miniştri, un Comitet comun de politică externă şi de securitate, iar conflictul transnistrean să devină un subiect prioritar pe agenda sa de lucru. În curând se va împlini un an de la acea dată, iar comitetul cu pricina se află în continuare la etapa de proiect. Moscova consideră că mingea este în curtea Bruxellesului care ar trebuii să răspundă la propunerile concrete făcute de ea, încă în vara anului trecut, cu privire la activitatea comitetului propus la Meseberg de Merkel şi Medvedev.

Victor Chirilă: Reluarea negocierilor oficiale în formatul 5+2 este necesară, dar cu ce preţ? Info-Prim Neo. 11.04.2011.

La 4-5 aprilie, la Viena, a avut loc o nouă rundă de consultări neoficiale cu privire la reglementarea transnistreană în formatul 5+2 (Republica Moldova şi regiunea transnistreană ca părţi ale conflictului, OSCE, Rusia şi Ucraina în calitate de mediatori, iar SUA şi UE cu statut de observatori). În ciuda aşteptărilor, nici cu această ocazie părţile nu au ajuns la un numitor comun asupra reluării negocierilor oficiale în formatul 5+2.

Indicaţiile geografice şi denumirile de origine ale produselor agroalimentare: quo vadis? Viorel Chivriga, IDIS "Viitorul". 22.02.2011.

Viorel Chivriga, Expert IDIS "Viitorul"

Acordul între Guvernul Republicii moldova şi Comunitatea Europeană cu privire la protecţia indicaţiilor georgrafice pentru produsele agricole şi alimentare - implicaţii şi oportunităţi pentru sectorul agroalimentar al Republicii Moldova. IDIS "Viitorul". 22.02.2011.

Sergiu Ţitigan, Şef al Serviciului Supraveghere Pieţe, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare.

Ion Sturza: Cît costă o bancă? Profit. Nr. 01.02.2011, ianuarie - februarie 2011.

Astăzi, toată lumea discută frenetic despre creşterea preţurilor. Cresc preţurile la gaze, petrol, pîine, fructe, transport etc. Ar fi naiv să dăm toată vina pe guvernanţi, în condiţiile în care inflaţia şi creşterea preţurilor la resursele energetice şi la produsele alimentare sînt importate. De exemplu, preţul la petrol pe pieţele internaţionale a crescut în ultimele şase luni cu 50%, iar la grîul de panificaţie - cu 80%.

Eugen Caras: Dialogul RM-UE privind liberalizarea regimului de vize. MAEIE. 09.02.2011.

Leonid Litra: Câteva consideraţii privind procesul de liberalizare a regimului de vize între UE şi RM. IDIS. 09.02.2011.

Florent Parmentier: Unde sunt ecologiştii moldoveni? Moldova. Atuurile francofoniei, Chisinau, ARC, 2010. 18.01.2011.

Mişcările politice ecologiste au progresat în ultimele două decenii în toată Europa. Avîndu-şi originea în ţările Europei de Nord şi în Germania, valul ecologist a ajuns astăzi şi în multe alte ţări europene. Franţa nu este o excepţie: stînga franceză a mizat în mod tradiţional pe partidul socialist şi cel comunist. În prezent, ea mai are un aliat care devine tot mai puternic şi care s-a afirmat ca cea de-a doua forţă de stînga datorită partidului « Europa ecologistă » , succesorul « Verzilor ».

Relaţiile României cu R. Moldova: Un parcurs fără precedent în 2010. Arena.md. 03.01.2011.

Relaţiile dintre România şi Republica Moldova au cunoscut o evoluţie ascendentă pe parcursul anului 2010, având perspective de o dezvoltare şi mai bună în anul 2011. În 2010 au fost semnate 15 acorduri între cele două state, având loc un şir de vizite şi întrevederi reciproce, inclusiv la cel mai înalt nivel.

Radu Vrabie: Rolul UE în reglementarea conflictului transnistrean. Timpul. 11.12.2010.

Extinderea UE de la mijlocul anilor 2000 şi, concomitent, intrarea RM în „sfera de atracţie” a UE a reaprins speranţa că diferendul transnistrean va fi soluţionat de o manieră care să menţină suveranitatea şi integritatea teritorială a Moldovei.

Victor Chirilă: PLDM, PD şi PL în căutarea principiilor pierdute. Info-Prim Neo. 07.12.2010.

Alegerile din 28 noiembrie ar fi trebuit sa aducă claritatea mult dorită pe scena politică de la Chişinău, dar, din nefericire pentru noi, n-a fost să fie nici de aceasta dată. Lucrurile par să se complice şi mai mult, criza politică continuă, iar viitorul ţării este mai incert ca niciodată. Dacă e să parafrazăm o veche zicală moldovenească, am putea spune că „la cei săraci nici politicienii nu trag”. La acest moment, aceasta zicală redă exact realităţile de la noi.

Victor Chirilă: Ce fel de politică externă va avea Moldova după 28 noiembrie?. Timpul. 27.11.2010.

La 28 noiembrie ne vom decide din nou viitorul şi vom alege partidele politice care ar urma să ne împlinească, în următorii patru ani, destinul ales. Cu o anumită doză de subiectivism, putem anticipa că în viitorul Parlament de la Chişinău vor accede cel puţin patru partide mari, cum sunt PLDM, PDM, PL şi PCRM. Anume aceste formaţiuni politice vor avea un cuvânt greu de spus la formularea şi aplicarea în practică a politicii externe a Moldovei după consumarea alegerilor parlamentare din 28 noiembrie.

O călătorie geopolitică. George Friedman (Stratfor). Radio Europa Liberă.

George Friedman, fondatorul grupului de analiză Stratfor, a întreprins recent o călătorie în Turcia, Moldova, România, Ucraina şi Polonia. Observaţiile şi concluziile acestui turneu au fost adunate în seria „O călătorie geopolitică ”, a cărei a patra parte se ocupă de Moldova. Vă oferim în continuare primul capitol al acestei părţi.

Summit - ul OSCE de la Astana – o oportunitate importantă pentru relansarea negocierilor în formatul „5+2”. APE. 11.11.2010.

Pe parcursul anului curent, au avut loc o serie de evenimente, atât pe plan intern cât şi internaţional, care au avut ca efect reluarea dialogului permanent în formatul „5+2”, precum şi realizarea unor promisiuni practice, cum ar fi de exemplu, reluarea transportului de pasageri pe calea ferată Chişinău-Tiraspol-Odesa. Au existat însă şi unele incidente provocate de partea transnistreană, care au perturbat procesul de consultări, prin crearea unor tensiuni artificiale. Cu toate acestea, s-a reuşit evitarea escaladării necontrolate a situaţiilor de conflict. Acest lucru se datorează, în mare parte, atitudinii echilibrate şi constructive de care a dat dovadă în acest an autorităţile de la Chişinăului.

Cristian Ghinea: Ce are Merkel cu Transnistria? Timpul. 27.10.2010.

„Ştiu că se fac eforturi pentru semnarea unui tratat de frontieră de către România şi Moldova, cred că aceasta este direcţia în care trebuie să continuăm". Aceasta a fost declaraţia făcută de Angela Merkel la Bucureşti. De ce a vorbit despre Transnistria cu un îndemn atît de specific (de fapt, o cerere făcută în termeni diplomatici)?

Alina Turcanu: În problema transnistreană, Ucraina susţine politica paşilor mici. Timpul.md. 21.10.2010.

Autorităţile ucrainene speră că negocierile oficiale în problema transnistreană în formatul „5+2”, stopate în 2006, vor fi reluate după alegerea noului Parlament al RM. Până atunci, oficialii de la Kiev încurajează Chişinăul şi Tiraspolul să continue „politica paşilor mici”. Totodată, oficialii ucraineni cred că dialogul bilateral moldo-ucrainean trenează din cauza Chişinăului.

Victor Chirilă: Politica Externă a Republicii Moldova sub egida AIE: realizări şi perspective. Vocea Basarabiei. 06.10.2010.

Pe parcursul primului an de guvernare al AIE, politica externă a Republicii Moldova s-a remarcat prin dinamism, iniţiativă, inteligenţă şi coerenţă. Diplomaţia moldovenească a ştiut să capitalizeze eficient voinţa politică exprimată unitar şi ferm de AIE pe dimensiunea integrării europene, precum şi să valorifice la maxim deschiderea şi încrederea manifestată de UE şi statele sale membre faţă de noua guvernare democratică şi pro-europeană de la Chişinău.

Pragmatismul moldo-rus, naufragiat la Solnţevo în vin moldovenesc. Timpul. 22.07.2010.

După cum era şi de aşteptat, Moscova s-a supărat rău pe Decretul emis de preşedintele interimar Mihai Ghimpu prin care ziua de 28 iunie a fost declarată Ziua comemorării ocupaţiei sovietice. Furia Rusiei este, însă, ipocrită şi disproporţionată. Ministerul de Externe şi Duma de Stat de la Moscova au calificat Decretul ca fiind un element al unei campanii politice planificate îndreptată împotriva parteneriatului moldo-rus, o interpretare pseudoistorică a cauzelor şi rezultatelor celui de-al Doilea Război Mondial, o încercare de a distorsiona istoria comună a poporului rus cu cel moldovenesc, o acţiune chemată să distrugă actualele mecanisme de menţinere a stabilităţii în regiunea transnistreană.

Victor Chirilă: Dialogul privind regimul de vize dintre Moldova şi UE: realizări, realităţi şi perspective. Asociaţia pentru Politică Externă. 21.06.2010.

De ce liberalizarea regimului de vize este atât de importantă pentru Moldova? După două runde consecutive de extindere spre Est, UE a devenit vecinul imediat al Republicii Moldova. În ciuda acestui fapt, majoritatea cetăţenilor moldoveni consideră că UE este acum mai impenetrabilă decât înainte de extinderile din 2004 şi 2007, când statele din Europa Centrală, inclusiv Romania şi Bulgaria, au aderat la UE, fiind nevoite să suspende regimurile de călătorie fără vize cu Republica Moldova.

Denis Cenuşă: Reglementarea transnistreană nu va împiedica liberalizarea vizelor cu UE. Moldova azi. 15.06.2010.

Lansarea negocierilor privind liberalizarea vizelor cu Uniunea Europeană trebuie să aibă loc la 15 iunie curent. În momentul de faţă, Chişinăul exprimă mult optimism în legătură cu obţinerea cât mai curând a "foii de parcurs", realizarea căreia va deschide calea spre circulaţia liberă a cetăţenilor

Declaraţia de la Sarajevo şi Parteneriatul estic. Radio Europa Liberă. 03.06.2010.

Exista probleme nerezolvate intre vecinii din regiune care vor trebui abordate in linia unei culturi de integrare europeană”

Nicu Popescu: Suveranitatea Moldovei şi Comisia de la Veneţia.20.03.2010.

Pe fundalul discuţiilor privind modificarea Constituţiei, organizarea sau neorganizarea unui referendum sau a alegerilor anticipate şi recomandările Comisiei de la Veneţia, mai are loc o discuţie ceva mai generală, despre dreptul suveran al Moldovei de a-şi alege propria cale de dezvoltare şi propria ieşire din criza constituţională.

Victor Chirilă: Nu trebuie să ne aşteptăm că UE va fi indulgentă cu noi. Radio Europa Liberă. 15.01.2010.

Dacă dorim să o cucerim, trebuie să muncim din greu pentru a satisface criteriile politice, economice şi sociale cerute de ea.

The EU's Conditionality in the Case of Moldova: Failure or Success?. Leonid Litra. Institut fur Europaische Politik. 23.12.2009.

Versiune Preliminară - Vă rugăm să nu citaţi. Această lucrare a fost realizată în cadrul Programului privind Securitatea Europeană implementat de Institutul de Politici Europene din Germania. Raportul final va fi publicat pe pagina web www.iep-berlin.de

Perspectivele Moldovei în relaţiile cu Uniunea Europeană. Radio Europa Liberă. 27.11.2009.

La Chişinău se află în vizită oficială comisarul european pentru relaţii externe şi politica de vecinătate, Benita Ferrero-Valdner. Este prima vizită în Moldova a unui comisar al Uniunii Europene, după alegerile parlamentare din luna iulie, iar acest lucru, se spune într-un comunicat de presă al delegaţiei Comisiei Europene la Chişinău, „este un semn important al susţinerii Republicii Moldova” pe parcursul ei european. Despre importanţa acestei vizite şi parcursul european al Republicii Moldova am stat de vorbă cu invitatul nostru din această dimineaţă, Dan Alexe, corespondentul Europei Libere la Bruxelles.

Radu Vrabie: Soft Power-ul rusesc şi Republica Moldova. Timpul. 13.11.2009.

La 30 octombrie 2009, Asociaţia pentru Politică Externă (APE) în colaborare cu alte cinci centre de analiză a organizat la Chişinău o masă rotundă cu genericul „Dimensiunea umanitară a politicii externe a Federaţiei Ruse faţă de R. Moldova, Ucraina, Georgia şi Ţările Baltice”. Prezentând rezultatele cercetărilor efectuate de ei la acest subiect, participanţii din cele şase ţări au evidenţiat, în concluziile lor, intensificarea eforturilor Rusiei de a-şi recăpăta influenţa de altădată asupra zonei pe care ea o consideră vecinătatea sa apropiată (blijnee zarubejie).

Prezentare de Victor Chirilă, Director Executiv APE: Moldova: East or West“Between Moscow and Brussels”. Stanford University, Palo Alto. 06.11.2009.

Nicu Popescu: Supporting Moldova's democratic transitions. European Council on Foreign Relations.

The EU has got used to hearing almost exclusively bad news from the Eastern neighbourhood. Growing authoritarianism, post-electoral unrest, the failing hopes of the ‘coloured revolutions', gas cut-offs, and even wars, have severely undermined the effectiveness of the EU's policies in the region. Expectations of the Eastern partnership are today minimal. Against this background, Moldova has brought good news. Recent elections brought to power a four-party Alliance for European Integration, making Moldova the only post-Soviet state (the Baltics aside) in the last ten years where a transfer of power happened through elections. Even more, Moldova is not the only CIS state where every single transition of power since 1991 took lace after contested elections, rather than through staged successions, street protests and coloured revolution or palace coups. If EU leaders are looking for ways to make the Eastern Partnership successful, there are worse places to start than Moldova. ECFR sent a policy memo, Supporting Moldova's Democratic Transition, to EU officials earlier this month, outlining key reasons why the EU should engage in the Moldovan reform process. The memo also offers the EU clear policy recommendations.

Dr. Ion Stăvilă, Ex-Viceministru al Ministerului Reintegrării al RM: Evoluţia Reglementării Conflictului Transnistrean. Friedrich Ebert Stiftung. 12.10.2009.

Conflictul transnistrean reprezintă, probabil fără exagerare, cea mai grea problemă moştenită din epoca sovietică de către Republica Moldova. Zdruncinând din temelie societatea moldovenească de la sfârşitul anilor ‘80 ai secolului trecut, „sindromul transnistrean” a marcat deosebit de puternic viaţa social-politică a Republicii Moldova în perioada de după proclamarea independenţei de stat în anul 1992, uneori punând în joc destinul său istoric. Timp de 20 de ani clasa politică şi societatea civilă moldovenească s-a preocupat în mod firesc şi constant de problema Transnistriei, mobilizând resurse umane şi materiale impresionante în căutarea unei soluţii adecvate.

Radu Vrabie: Relaţiile Republicii Moldova cu Federaţia Rusă. Friedrich Ebert Stiftung. 12.10.2009.

După aproape 20 de ani de la proclamarea independenţei relaţiile dintre Republica Moldova şi Federaţia Rusă nu pot fi apreciate univoc. Pe de o parte, formal, între cele doua ţări există un parteneriat, părţile colaborează activ în vederea soluţionării conflictului transnistrean, există o relaţie de prietenie între lideri, pe de altă parte însa deşi Rusia susţine oficial integritatea teritorială a Moldovei, tot ea este principalul aliat al administraţiei de la Tiraspol pe care o susţine politic, economic, financiar si militar. Totodată, relaţiile bilaterale bune durează atât timp cât conducerea de la Chişinău este receptivă la doleanţele Moscovei, dacă însa aceasta promovează o politică neconvenabilă acesteia atunci ea este „pedepsită” prin diferite sancţiuni, aşa cum a fost după 2003, după nesemnarea aşa numitului „ Memorandum Kozak” din noiembrie 2003.

Victoria Boian: Relaţiile Republicii Moldova cu Ucraina. Friedrich Ebert Stiftung. 12.10.2009.

Relaţiile de colaborare dintre Republica Moldova şi Ucraina reprezintă un subiect de o importanţă majoră pentru viaţa social-politică şi economică a ambelor state. Odată cu destrămarea Uniunii Sovietice Republica Moldova şi Ucraina au căpătat un nou statut pe arena internaţională iar aceasta a dus la apariţia şi instituţionalizarea unor noi relaţii. Unul dintre elementele primordiale ale noilor state democratice era stabilirea relaţiilor de bună vecinătate şi aderarea la principalele organizaţii internaţionale care şi-ar fi adus suportul la dezvoltarea democratică a acestora.

Victor Chirilă: Summit-ul CSI s-a consumat, iar AIE a rămas unită. Info-Prim Neo. 12.10.2009.

La 9 octombrie, la Chişinău a avut loc Summit-ul Comunităţii Statelor Independente (CSI), eveniment ce ar fi trebuit, în viziunea fostei guvernări, să încununeze victoria Partidului Comuniştilor (PCRM) în alegerile parlamentare din acest an. Mai mult decât atât, în cazul perpetuării PCRM la guvernarea ţării, Summit-ul CSI ar fi urmat să consfinţească reorientarea spre Est a politicii externe a R. Moldova. Înfrângerea PCRM la alegerile parlamentare repetate din 29 iulie şi preluarea puterii de către Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE) a dat peste cap planurile ex-preşedintelui Vladimir Voronin şi partidului său.

Victor CHIRILĂ: Ralaţia cu UE – starea de fapt. Dilema Veche. 03.09.2009.

Integrarea europeană a devenit în ultimii cinci ani una dintre cele mai populare idei în Republica Moldova. Conform ultimelor sondaje de opinie publică, ea se bucură de sprijinul a peste 2/3 din populaţia ţării. Despre ea vorbesc mulţi, de la „opincă la vlădică“, dar o înţeleg şi o percep cu adevărat foarte puţini.

Înghesuită între UE şi Rusia. Fragmente din „Moldova: Europe’s poorest pawn“, Andrew Wilson. Dilema Veche. 29.08.2009.

Problemele economice curente ale Moldovei nu vin din minusculul său sistem bancar, şi nici dinspre industrie, mare parte din ea fiind concentrată oricum în regiunea separatistă Transnistria. În ultimii ani, Moldova a supravieţuit cu banii trimişi acasă de sutele de mii de moldoveni care lucrează afară, dar aceste sume scad acum dramatic, 318 milioane dolari în ianuarie-aprilie 2009 faţă de 477 milioane dolari în aceeaşi perioadă din 2008, ceea ce a dus la scăderea consumului intern cu 10% şi la o scădere cu 25% a importurilor. Bugetul Moldovei se află aproape de colaps şi se bazează prea mult pe taxe vamale şi impozite indirecte. Guvernul, compus în mare parte din tehnocraţi, a paralizat după evenimentele din aprilie şi nu a fost capabil să vină cu vreo soluţie anti-criză.

Nicu POPESCU: Demonopolizarea puterii în Moldova. Dilema Veche. 03.09.2009.

Există mai multe scenarii posibile şi imprevizibile pentru evoluţia Republicii Moldova. Totuşi, pe fundalul discuţiilor despre crearea Alianţei pentru Integrare Europeană, este imperativă şi o abordare ceva mai strategică, în care forţele politice ar încerca să-şi imagineze Republica Moldova şi peste doi-trei ani, nu doar peste două-trei luni. Am formulat două modele în jurul cărora politicienii din Republica Moldova îşi pot construi o strategie de comportament politic pentru următorii cîţiva ani. Bineînţeles că nici unul dintre acestea nu va fi realizat „în stare pură“, dar sînt două modele ce merită discutate.

Cristian GHINEA: Simbolul Moldovei europene: firma de livrat plăcinte la domiciliu – dialog cu Ioana AVĂDANI. Dilema Veche. 03.09.2009.

Ioana Avădani. Directoare la Centrul pentru Jurnalism Independent. Persoană importantă în sociatatea civilă de la Bucureşti. Am fost împreună la Chişinău, documentînd un raport despre Moldova pentru Fundaţia Soros. Ioana pe libertatea presei, eu pe relaţia cu Uniunea Europeană. Acolo fiind, discutam despre micile amănunte care fac din Moldova o ţară „altfel“ pentru un român. Acasă şi nu tocmai. Cînd ne-am întors, ne-am pus dialogul pe hîrtie. Despre Moldova Europeană cu Ioana Avădani.

Vitalie Ciobanu: Priorităţile de politică externă ale noii puteri. Radio Europa Liberă. 19.08.2009.

S-au scurs trei săptămâni de la alegerile din 29 iulie şi Moldova se află în interstiţiu, traversează o perioadă incertă. Se poartă discuţii, se fac declaraţii, comentate abundent în presă şi de opinia publică. Odată cu întoarcerea comuniştilor din vacanţă, unde aceştia au căutat să-şi întremeze orgoliile rănite, agitaţia sporeşte, războiul nervilor se intensifică. Nu ştim cât va mai dura şi cât de sinuos va fi procesul se instalare a noii puteri, însă trebuie ţinut seama de faptul că în acest interval de tranziţie politică, Moldova rămâne suspendată, incapabilă să-şi rezolve problemele.

Victor Chirilă: Reformarea diplomaţiei R. Moldova este un Imperativ. Info-Prim Neo. 19.08.2009.

Pe parcursul ultimilor opt ani, autorităţile moldovene au gafat în repetate rânduri în relaţiile cu principalii săi parteneri externi, cum sunt UE, Rusia, SUA şi, mai ales, vecinii noştri România şi Ucraina. Acest perseverent „călcat repetat prin străchini”, de care a dat şi continuă sa dea dovadă mereu tânăra noastră diplomaţie, ne-a făcut pe mulţi dintre noi să ne întrebăm dacă nu cumva ceva e putred în/cu politica externă a R. Moldova şi serviciul ei diplomatic.

Cristian Ghinea: Ce urmeaza pentru Moldova? Si ce poate face Bucurestiul. România Liberă. 12.08.2009.

In scenariul optimist in care nou-creata "Alianta pentru integrare europeana" va putea alege un nou presedinte si va putea forma guvernul, nu va avea prea mult timp de festivitati. Dupa evaluari pesimiste, finantele Moldovei vor fi aproape in colaps in septembrie fara un ajutor extern. Dupa scenariul optimist, asta se va intampla in decembrie. In disperata nevoie de voturi, Partidul Comunistilor a aplicat tactica lui stefan cel Mare in fata turcilor: arderea ogoarelor. In varianta moderna, asta se numeste cresterea pensiilor si a cheltuielilor publice inainte de alegeri. stim bine, se intampla si dincoace de Prut.

Vladimir Popov: Integrarea în Europa începe de la hotar. Economist. 12.08.2009.

Hotarul de stat al oricărei ţări este un mecanism sensibil şi fragil. Orice defect în activitatea sa, imediat se reflectă în relaţiile dintre statele vecine. De aceea, proiectul Misiunii Uniunii Europene de asistenţă la frontiera moldo-ucraineană (EUBAM), care activează deja al cincilea an, este un fenomen solicitat şi necesar.

Nicu Popescu: Un minister care să ne ducă în Europa. Timpul. 13.08.2009.

Toate statele care au aderat la UE au avut de ales între câteva modele instituţionale de gestionare a procesului de integrare europeană. Acestea includ crearea unui Minister pentru Integrarea Europeană (România, Bulgaria); crearea unui secretariat în cadrul guvernului, eventual cu desemnarea unui vicepremier sau ministru fără portofoliu pentru integrarea europeană (Cehia, Polonia), sau încredinţarea afacerilor europene Ministerului de Externe.

Nicu Popescu: Demonopolizarea puterii în Moldova. Timpul. 10.08.2009.

Există mai multe scenarii posibile şi imprevizibile pentru evoluţia RM. Totuşi, pe fundalul discuţiilor despre crearea Alianţei pentru Integrare Europeană, este imperativă şi o abordare ceva mai strategică, în care forţele politice ar încerca să-şi imagineze RM şi peste doi-trei ani, nu doar peste două-trei luni. Am formulat două modele în jurul cărora politicienii din RM îşi pot construi o strategie de comportament politic pentru următorii câţiva ani. Bineînţeles că nici unul dintre acestea nu va fi realizat „în stare pură”, dar sunt două modele ce merită discutate.

EU's Eastern Partnership: Additional Possibilities for European Integration of Ukraine. Ukrainian Center for Independent Political Research. 07.09.2009.

This book is an analytical publication which highlights the analysis of a new format of the EU policy in the East (concerning Ukraine, Georgia, Belarus, Azerbaijan, Armenia and Moldova) and views on possibilities of this policy application for further process of the European integration of Ukraine, that is in bilateral dimension – full integration of Ukraine to the EU structures, and in multilateral dimension – development and en-hancement of regional cooperation between all the Eastern partners and the EU; as well as recommendations for using the Eastern Partnership possibilities.

Louis O'Neill: Creditul chinez: o provocare subtilă la adresa Statelor Unite şi Rusiei. Lucian Ştefănescu. Radio Europa Liberă. 29.07.2009.

Exact cu o săptămînă înainte de alegerile anticipate de la 29 iulie din Moldova, China a semnat un împrumut de un miliard de dolari, triplînd aproape datoria externă a Chişinăului, şi trimţînd o provocare directă Statelor Unite şi Rusiei în privinţa influenţei economice şi politice asupra unui ultim bastion al unei guvernări comuniste alese în mod democratic din fosta Uniune Sovietică, scrie în „Financial Times” Louis O’Neill, fostul ambasador în Moldova al OSCE.

Andrew Wilson şi Nicu Popescu: "Vara vrajbei est-europene". Lucian Ştefănescu. Radio Europa Liberă. 14.07.2009.

Războiul ruso-geogian din august 2008 i-a prins pe cei mai mulţi din diplomaţii europeni pe plajă la mare. Criza gazului din Ucraina a venit într-o geroasă noapte de Anul Nou. Iar Parlamentul de la Chişinău a ars de Paşti. Uniunea Europeană ar trebui să se pregătească de o încă o vară plină de evenimente, scriu Andrew Wilson şi Nicu Popescu în “Wall Street Journal Europe”.

Grigore Petrenco, Iurie Leanca, Igor Corman: Oriens et Occidens? Est sau Vest? - dilema diplomatiei moldave. Vasile Botnaru. Radio Europa Libera. 12.07.2009

Spatiul editiei de astazi il alocam pentru un subiect pe care l-am mai abordat in repetate rinduri si cel mai putin mi-as dori sa il percepeti ca pe unul electoral, chiar daca invitatii mei sunt reprezentanti ai unor formatiuni politice antrenate in campania electorala. Vom discuta cu ei despre unele aspecte ale politicii externe pornind de la intrebarea sacramentala “quo vadis?” adica INCOTRO? Spre Uniunea Europeana, spune de ceva vreme Chisinaul incercind totodata sa nu arda podurile de pe directia opusa.

Louis O’Neill: “Criza moldoveană, oportunitate pentru Uniunea Europeană”. Mircea Ţicudean, Radio Europa Liberă

Evenimentele din Moldova au furnizat fragilului „Parteneriat Estic” al Uniunii Europene o excelentă ocazie de a-şi dovedi relevanţa şi capacitatea de a răspunde nevoilor celor şase ţări participante. Parteneriatul a fost lansat la 7 mai, la Praga, cu ecouri modeste, la un summit fără participarea unor lideri europeni influenţi, ca Gordon Brown, Nicolas Sarkozy sau Silvio Berlusconi. Iar dintre cei care au mers la Praga, mulţi s-au rugat ca unul din invitaţii notorii, Alexander Lukashenka, să nu apară. Până la urmă, liderul din Belarus n-a venit, cum n-a venit nici preşedintele Moldovei, Vladimir Voronin.

Ruşii şi românii ar putea bloca integrarea sistemului energetic moldovenesc cu cel al UE. Ion PREAŞCA, Economist, 03.06.2009

Republica Moldova ar putea obţine o serie de beneficii economice şi financiare de pe urma realizării acordurilor energetice româno-ruse semnate recent la Moscova. În urma acestor acorduri s-ar putea majora veniturile de la prestarea serviciilor de tranzit de gaze ruseşti în România prin Moldova şi, mai ales, de la serviciile de transport şi tranzitul de energie electrică rusească spre statele din Balcani. În acelaşi timp, realizarea unor prevederi ar putea amâna sau chiar bloca integrarea sistemului energetic al Moldovei în cel european.

Mesajul scrisorii lui Clinton este cã imaginea şi credibilitatea R.Moldova sunt compromise. NewsIn

Mesajul Washingtonului pentru Chişinãu este cã imaginea şi credibilitatea instituţiilor democratice ale R. Moldova în Occident au fost puternic compromise de derapajele antidemocratice postelectorale, spune un expert moldovean, dupã un comunicat al secretarului de stat Hillary Clinton.

Viziunea partidelor politice asupra politicii externe a Republicii Moldova. APE, 07.05.2009

Asociaţia pentru Politică Externă a realizat interviuri cu liderii şi reprezentanţii celor mai importante partide politice de la Chişinău, în cadrul cărora au fost formulate întrebări pe marginea principalelor subiecte şi provocări de politică externă cu care se confruntă Republica Moldova. Interviurile au fost realizate în decembrie 2008.

Dan Dungaciu: În ce monedă se va deconta „stabilitatea”: rublă sau euro? Timpul.

În pofida crizei interne, Rusia găseşte resurse pentru a regla conturi geopolitice. Astfel, cei circa 400-500 mln. de euro necesare RM pentru o echilibrare economică pe termen scurt ar putea veni urgent de la Moscova. Ce va cere în schimb? Nimic din ceea ce UE cere în mod obişnuit - democratizare, reforme, modernizare. Un singur lucru: stabilitate à la russe. În aceste condiţii, spectrul unei stabilizări geopolitice de tip Transnistria la frontiera euroatlantică este mai prezent ca oricând.

Conciliere, dar nu cu orice preţ. Victor Chirilă. Timpul, 21.04.2009

După 18 ani de independenţă, RM a ajuns la porţile UE nu doar „cea mai săracă ţară din Europa”, dar şi mai dezbinată ca oricând: împărţită geopolitic între Est şi Vest; ciopârţită teritorial în malul stâng şi drept al Nistrului; polarizată pe criterii etnice - în moldoveni în căutare de patrie în străinătate, români cu speranţele în România, ruşi cu inima şi gândul la Moscova, găgăuzi nostalgici după URSS, ucraineni mai aproape de Kiev decât de Chişinău, bulgari mai aproape de Sofia…

An EU response to Moldova’s Twitter Revolution. Nicu Popescu. EUOBSERVER, 07.04.2009

Moldova is the latest country in Europe to collapse into crisis after a contested election. Some 15.000 people, communicating through web-sites like ‘Twitter’, took to the street to protest against unfair elections taking control of the Parliament and Presidential Palace. The protests follow on from Georgia’s Rose revolution in 2004, Ukraine’s Orange Revolution in 2005, and the killing of ten protestors against election fraud in Armenia in March 2008.

De ce tace UE. Victor Chirilă. Timpul, 15.04.2009

În ultimii ani, UE a devenit un simbol al bunăstării mult dorite, un ideal al democraţiei reale, un „pământ al făgăduinţei” pentru mulţi dintre noi, cetăţenii RM. Indiferent de naţionalitate, ne dorim să trăim într-o ţară democratică unde în capul mesei să fie supremaţia legii şi nu arbitrariul, aroganţa şi intoleranţa unor persoane, partide sau grupuri de interese. Am sperat şi continuam să sperăm că UE este cel mai indicat partener pentru a ne realiza aceste aspiraţii. În ultimele zile, însă, tot mai mulţi dintre noi avem un şir întreg de întrebări - deocamdată, fără răspuns - către UE. În primul rând, de ce Bruxellesul s-a grăbit să recunoască rezultatul recentelor alegeri, fără ca mai întâi să analizeze multiplele semnale, îngrijorări, suspiciuni cu privire la corectitudinea şi libertatea scrutinului? De altfel, multe din acele îngrijorări au fost expuse anterior de însăşi dna Benita Ferrero-Waldner, Comisarul european pentru Relaţii Externe, de dl Kalman Miszei, Reprezentantul special al UE pentru RM, de ambasadorii UE acreditaţi la Chişinău şi de mulţi alţi oficiali europeni.

Riscul izolării postelectorale a Moldovei. Nicu Popescu. Timpul, Martie 2009.

Preşedintele Voronin a comparat Parteneriatul Estic cu un CSI-2 şi a declarat că participarea în această iniţiativă ar dezavantaja Moldova pentru că o plasează într-un grup de state mai puţin avansate în procesul de integrare europeană ca Azerbaidjanul sau Belarus. Îngrijorarea preşedintelui este justificată. Moldova poate regresa dramatic în procesul de integrare europeană, dar nu din cauza Parteneriatului Estic, ci din cauza modului cum decurge campania electorală.

Russia Tries To Lure Moldova Into New Transdniester Format

With just six weeks to go before the April 5 parliamentary elections, Russian Foreign Minister Sergei Lavrov traveled to Moldova on February 23-24, his first visit to that country since taking office in March 2004. The timing of his visit fueled speculation that its real purpose was to underscore Moscow's support for the ruling Communist Party, which is seeking a third successive term in office.

Relaţiile Republicii Moldova cu SUA (1998 – 2008): Un Parteneriat Neglijat de Chişinău. Victor CHIRILĂ. APE. 04.03.2009.

Dezvoltarea unei cooperări strânse cu SUA constituie una din priorităţile majore ale politicii externe a Republicii Moldova. Dorinţa Chişinăului de a se asigura de sprijinul politic al Washingtonului a fost şi este una firească şi logică, iar explicaţia sa rezidă, desigur, în mai mulţi factori internaţionali, regionali şi locali, care continuă, şi în prezent, să modeleze interesul ţării noastre de a avea SUA printre partenerii săi strategici.

Vizita lui Lavrov la Chisinau si Scenariile Moscovei. Europa Libera. Vladimir Socor.

Ministrul de externe rus Serghei Lavrov a oferit presedintelui moldovean Vladimir Voronin “asistentza” Rusiei pentru a solutiona rapid conflictul din Transnistria, exact in etapa culminanta a campaniei electorale din Republica Moldova. Dupa ce a blocat negocierile, practic, timp de 17 ani, si le-a inghetzat de-a binelea de trei ani incoace, Kremlinul a decis sa le dezghetze tocmai acum. Ministrul de externe rus Serghei Lavrov a oferit presedintelui moldovean Vladimir Voronin “asistentza” Rusiei pentru a solutiona rapid conflictul din Transnistria, exact in etapa culminanta a campaniei electorale din Republica Moldova. Dupa ce a blocat negocierile, practic, timp de 17 ani, si le-a inghetzat de-a binelea de trei ani

Reflectări asupra conceptelor de negocieri şi mediere: Lecţii din Chişinău şi Tiraspol. William Hill, fostul Sef al Misiunii OSCE in Moldova.

Pe durata celor două termene în care am activat în calitate de Şef al Misiunii OSCE în Chişinău, am fost martorul a aproape şapte ani de discuţii, contacte, proteste, crize, schimb de acuzaţii şi reluări ale procesului de negocieri. Privind în urmă şi reflectând asupra implicării mele, destul de îndelungate în acest proces, ajung la următoarele observaţii despre procesul de reglementare politică moldo-transnistreană, dar şi despre conceptul de negocieri şi mediere în general.

Criza globală, campania electorală şi securitatea R.Moldova. Dan Dungaciu. Timpul.

SUA rămâne singura putere mondială a lumii cel puţin pentru motivul că nu există o altă ţară a cărei criză internă să pună planeta pe butuci. America, poate! Iar pentru a găsi soluţii la ieşirea din criză, toată lumea stă cu ochii pe deciziile Washingtonului - în funcţie de acestea, în mare parte, se vor desena scenariile de reacţie ale celorlalte economii cu pondere. În geopolitică, lucrurile se petrec la fel. Deciziile administraţiei americane sunt decisive şi la ele se raportează, direct sau indirect, pozitiv sau negativ, toţi marii actori din äpiaţaö securităţii globale.

Eşecul partidelor politice din Moldova. Nicu Popescu,cercetător la Centrul European pentru Relaţii Externe, Londra. Timpul.

Argumentul (şi scuza) tipic al clasei politice moldoveneşti în ultimii 15 ani a fost: „Alegătorul din Moldova este incult, imatur, nostalgic şi din această cauză nu votează forţe progresiste, democratice şi europene”. De fapt, alegătorul de rând deseori este mai matur decât clasa politică. Iar

Vladimir Socor in dialog cu Andrei Popov despre Criza Gazelor si Lectiile Acesteia pentru Uniunea Europeana si R. Moldova. 12.01.2009.

Andrei Popov (APE): Chiar din primele zile ale anului, criza gazelor tine cap de afis in presa internationala si locala. Ceea ce initial era tratat de multi doar ca o noua runda in disputa deja traditionala dintre Rusia si Ucraina cu privire la pretul gazelor

Cum sa ne protejam in fata viitoarelor razboaie ale gazelor? Alex Oprunenco, Valeriu Prohnitchi. Expert Grup.

Razboiul gazelor ce a izbucnit intre Rusia si Ucraina a facut multe victime economice in Europa in general, si in Europa de Sud-est, in particular. Se pare ca in viitorii cativa ani, conflictele pe marginea livrarii si tranzitului de gaze vor fi constante in relatiile

Peste un Deceniu de Neutralitate, mai mult de Zece Ani de Cooperare cu NATO. Vlad Lupan, Expert independent în relaţii internaţionale, fost Şef al Direcţiei NATO la MAEIE al Republicii Moldova.

Ultimii zece ani de cooperare a Republicii Moldova cu Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) au fost o decadă de relaţii în care apropierea ţării noastre de Alianţă s-a schimbat pe ceea ce limbajul oficial numeşte „relaţii pragmatice” şi invers. Ca şi alte aspecte ale

Raport de activitate a diplomaţiei moldovene pe perioada anului 2008, prezentat de Andrei Stratan, viceprim-ministru, ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene

Integrarea Europeană Bineînţeles, printre obiectivele prioritare ale politicii externe moldoveneşti pe parcursul anului 2008, promovarea integrării europene a Republicii Moldova a avut un rol deosebit. Aş afirma, prin extindere, că integrarea a constituit şi obiectivul întregii noastre societăţi. Spre regret, spaţiul redus mă obligă să

Societatea Civilă – Pentru o Moldovă Europeană! Raport Independent al celor 19 Reprezentanţi ai Societăţii Civile din Republica Moldova.

Parteneriatul Estic – o posibilă etapă de tranziţie/pregătire spre aderarea la UE. Victor Chirilă. APE

Parteneriatul Estic este destinat, anume, pentru a asista Moldova şi celelalte cinci state să se apropie cât mai mult de îndeplinirea Criteriilor de la Copenhaga. Noua iniţiativă creează oportunităţi şi condiţii egale pentru toate cele şase state vizate. Totodată, ea permite aceloraşi state să avanseze spre UE cu viteze diferite, în funcţie de ambiţiile şi capacităţile lor interne de implementare a reformelor şi de asimilare a legislaţiei comunitare care conţine peste 80 mii de pagini.

Parteneriatul Estic şi Vecinii Suverani ai UE. Nicu Popescu, Consiliul European pentru Relaţii Externe din Londra. Timpul.

UE are un ritual aproape anual de perfecţionare a Politicii Europene de Vecinătate (PEV), prin iniţiative ca “Noul Ostpolitik”, PEV Plus, Sinergia Mării Negre şi, mai recent, Parteneriatul Estic. Acestea tind, de obicei, să facă PEV mai atractivă, oferindu-le noi beneficii vecinilor săi. Vecinii “vechi” şi vecinii “noi” PEV este concepută în baza instrumentelor de extindere a UE (armonizarea legislaţiei, plan de acţiuni, raporturi anuale, twinning etc.), dar fără o perspectivă de aderare. Însă o mare problemă a PEV este faptul că statele vecine ale UE sunt foarte diferite de candidaţii de aderare din Europa Centrală în anii 90-ci, sau de Balcani astăzi.

Cine decontează eşecul relaţiei Bucureşti - Chişinău? Dan Dungaciu. Moldova.org

Datele ultimului sondaj de opinie publicat la Chişinău (BOP, septembrie – octombrie 2008) ne oferă câteva date deconcertante în ceea ce priveşte viziunea populaţiei faţă de o serie de evoluţii geopolitice. În primul rând, liderii Federaţiei Ruse se menţin în topul celor mai „de încredere”

Summit-ul CSI – un pretext pentru o campanie propagandistică? Igor Boţan. ADEPT. 15.11.2008

În perioada 13–14 noiembrie 2008 la Chişinău şi-a desfăşurat lucrările Summit-ul şefilor de guverne din ţările CSI. Despre această organizaţie regională s-a scris mult, deşi nu merită decît să se facă anumite constatări. Vorba e că CSI poate pretinde la titlul de cea mai secretă

Conflictul Transnistrean - Relaţie Interumană (Dimensiunea Psihologică). Analiză de Natalia Corobcă-Ianusevici, Coordonatoare de Proiect APE.

Conflictul Transnistrean si însuşi cuvântul „conflict” a fost si este analizat si interpretat in foarte multe moduri. Aspectul psihologic mi se pare unul extrem de important si la care nu se atrage o atenţie prea mare, inclusiv din partea celor care iau decizii.In fond, insa,

Conceptele de „Politică de Vecinătate” (UE) şi „Vecinătate Apropiată” (Rusia) se Află în Regim de Confruntare în Regiunea Mării Negre. Dan Dungaciu. Radio Europa Libera. 21.11.2008 Transcris APE.

Marea Neagră este ceea ce ruşii numesc „vecinătate apropiată”, ceea ce europenii numesc „politica de vecinătate”. Deci, aici se suprapun de fapt cele două interese şi ai de a face cu un actor - Federaţia Rusă, care a arătat şi în Georgia că nu vrea să cedeze fără luptă şi chiar poate să o facă. Confruntările de aici vin şi de aici încercăm să definim de fapt „soft” Marea Neagră, uitând că problema e de fond.

Relaţiile cu Republica Moldova în Programele Partidelor din România? Radio Europa Liberă. 06.11.2008. Transcris APE.

Principalele partide din România promit în programele de guvernare că vor sprijini apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană, niciuna dintre aceste formaţiuni nu explică, însă, care ar fi instrumentele, care i-ar permite Bucureşti-ului să propulseze Chişinăul într-o lumină mai favorabilă Bruxelles-ului. Practic, nici unul dintre marele partide autohtone nu-şi propune să ofere în mod concret Republicii Moldova sprijin logistic sau experţi în domeniile care sunt puse sub lupă de Comisia Europeană.

Euromonitor Nr. 3 (12). ADEPT & Expert Grup.

Dialogul dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană a fost unul mai rezervat, în special din partea Comunităţii Europene, care în repetate rînduri a atenţionat autorităţile Republicii Moldova asupra stării degradante a democraţiei şi libertăţii de exprimare din ţară.

Politicienii Moldoveni au Salutat Victoria lui Barack Obama. NewsIn.

Ambasadorul SUA în Republica Moldova, Asif Chaudhry, a organizat miercuri, 5 noiembrie, o recepţie la reşedinţa sa, în cadrul căreia invitaţii au urmărit rezultatele alegerilor americane. Reprezentanţii partidului de guvernământ în Republica Moldova – Partidul Comuniştilor – nu au dat curs invitaţiei de a participa

Este Moldova pregătită pentru a începe negocierile cu UE asupra noului cadru juridic? Victor Chirila, APE.

Agresiunea Federaţiei Ruse împotriva Georgiei din august 2008 a înclinat balanţa în interiorul UE în favoarea statelor care se pronunţau, din ce în ce mai insistent, pentru reevaluarea relaţiilor cu Moscova şi, în acelaşi timp, pentru o mai mare implicare a UE în regiunea Europei de Est a Politicii Europene de Vecinătate (PEV). În consecinţă, începând cu Summit-ul Extraordinar al UE din 1 septembrie 2008, dedicat în întregime războiului ruso-georgian şi posibilelor sale implicaţii geopolitice, statele membre ale UE au luat, prin consens, o serie de decizii ce denotă determinarea UE de a aprofunda cooperarea sa cu statele ex-sovietice din Europa de Est – Ucraina, Moldova, Georgia, Azerbaidjan, Armenia şi, chiar, Belarus.

Experţii Străini Consideră că Ţările UE au Arătat la CAGRE că Aderarea Republicii Moldova Nu Este Prioritară. NewsIn.

Concluziile adoptate luni la CAGRE privind Moldova nu au fost luate în funcţie de Rusia, ci în funcţie de poziţiile ţărilor membre, care nu sunt pregătite să ofere Chişinăului perspectiva aderării, problemă pe care nici nu o consideră prioritară, spun analiştii străini.

Semnale Oportune de Deschidere a Uniunii Europene. Vladimir Socor. Radio Europa Libera. Transcris APE.

Vizita demnitarilor din Ministerele de Externe suedez, ceh si lituanian la Chişinău în această săptămână a adus încă un mesaj încurajator din partea Uniunii Europene către Republica Moldova. Delegaţia, căreia i s-a alăturat şi Ambasadorul Britanic la Chişinău, a lăsat să înţeleagă destul de clar că Uniunea Europeană poate începe negocierea unui Acord de asociere Republica Moldova - Uniunea Europeană încă înainte de alegerile parlamentare din primăvara anului viitor... ...Desigur, perspectiva aderării şi integrării Republicii Moldova este condiţionată de mersul reformelor interne. Reprezentanţii europeni s-au declarat încurajaţi de întrevederile lor cu Şeful statului, Guvernul şi conducerea Parlamentului. Mesajul poate fi rezumat pe scurt în modul următor: Legiferarea şi aplicarea practică a reformelor în ritmul ultimilor doi ani, precum şi recuperarea mai rapidă a restanţelor, poate conduce la demararea negocierilor chiar la începutul anului viitor în vederea unui Acord de Asociere. Restanţele sunt observate în domeniile justiţiei şi al poliţiei, printre altele.

Aspectele de Politică Externă Prezentate de Baromertul de Opinie Publică - Octombrie 2008. Lina Grâu. APE.

Rusia ar trebui să fie partenerul strategic al Chişinălui, consideră aproape 50 la sută dintre locuitorii R.Moldova. Pe de altă parte, 41 la sută din respondenţii unui sondaj sunt de părere că România ar putea ajuta cel mai mult Chişinăul pe calea integrării europene. Datele Barometrului de opinie publică prezentat marţi la Chişinău de Institutul de Politici Publice arată că 71 la sută dintre cetăţenii moldoveni ar vota pentru integrarea în UE, dacă duminica viitoare s-ar desfăşura un referendum la acest subiect. România este considerată ţara care ar putea ajuta cel mai mult Republica Moldova în procesul de integrare europeană de 41 la sută din respondenţi, în timp ce 24 la sută consideră că acest suport ar putea veni din partea Rusiei.

Republica Moldova şi Politica Europeană de Vecinătate (PEV). Studiu de Victor Chirilă. APE.

În Republica Moldova, PEV a dat naştere la mari speranţe în ceea ce priveşte şansele ţării noastre de a se integra rapid în spaţiul UE. Atât autorităţile centrale, cât şi principalele partide parlamentare sperau că PEV va deschide Moldovei drumul spre integrare sa in UE. Speranţele clasei politice, precum şi a opiniei publice din ţara noastră s-au împlinit, însă, parţial. PEV a recunoscut aspiraţiile europene ale Moldovei, dar nu i-a acordat o perspectivă clară de aderare la UE într-o perioada previzibilă.

Nicu Popescu: Republica Moldova Încă Nu Este Pregătită să Intre în Grupul Statelor Candidate la UE. Radio Europa Liberă.

Republica Moldova încă nu este pregătită să intre în grupul statelor candidate la Uniunea Europeană, deşi ideea alinierii ei la ţările din Balcanii de Vest este corectă, afirmă expertul Nicu Popescu de la Consiliul european pentru relaţii externe de la Londra. „Principalul obstacol în alinierea Republicii Moldova la ţările din Balcanii de Vest nu se află la Bruxelles, ci în interiorul Republicii Moldova\", a declarat Nicu Popescu la radio Europa Liberă, într-un comentariu pe marginea declaraţiilor preşedintelui român Traian Băsescu, făcute la întîlnirea de joi, de la Bucureşti, cu premierul moldovean Zinaida Greceanîi.

Viziunea Experţilor asupra Problemei Transnistrene. IPP.

Până la evenimentele din august 2008, politica Rusiei în raport cu conflictele „îngheţate” din Georgia şi Moldova s-a încadrat în conceptul de „anexiune tacită”. Evoluţia situaţiei pe parcursul a mai multor ani de zile a demonstrat că lipsa progresului în soluţionarea conflictelor, în mare parte, a fost determinată de formatele ”unice” ale trupelor de menţinere a păcii, impuse de Rusia imediat după stoparea conflictelor armate, şi de formatul procesului de negocieri, în cadrul căruia Rusia deţine statutul de „mediator”. Aceste formate au legiferat trupele paramilitare ale regimurilor din zonele de conflict, înzestrate cu armament oferit de Rusia, iar trupele ruse, staţionate ilegal în aceste zone, precum şi pacificatorii ruşi, împreună cu cei din partea regimurilor din zonele de conflict, au devenit scut de protecţie ale regimurilor anticonstituţionale.

Ambasadorul Rusiei în Moldova Pledează pentru Reluarea Negocierilor de Reglementare Transnistreană în Orice Format. Infotag.

Valeri Kuzmin, Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al Rusiei în R.Moldova, s-a pronunţat, luni seara, la 15 septembrie, în cadrul unei apariţii în emisie directă la postul de televiziune PRO TV-Chişinău, pentru reluarea negocierilor privind reglementarea transnistreană în orice format. El a respins afirmaţiile moderatoarei, conform cărora Rusia ar încerca să înlocuiască formatul \"5+2\" cu unul trilateral, la care să participe Moldova şi Transnistria, şi conform cărora Rusia ar influenţa Tiraspolul.

Experţi Locali Despre Soluţionarea Problemei Transnistrene Prin Dialog Direct cu Kremlinul. Info-Prim Neo.

Incercarea Chisinaului de a gasi o solutie a problemei transnistrene prin dialog direct cu Kremlinul, ignorand ceilalti participantii in formatul de negocieri 5+2, creeaza o situatie periculoasa pentru R.Moldova, considera un grup de experti, creat in cadrul proiectului Institutului de Politici Publici (IPP) „Consiliul de experti pentru solutionarea conflictului transnistrean”.

Este Statutul de Ţară Candidată pentru Aderarea la UE un Obiectiv Realist pentru Moldova? Comentariu de Victor CHIRILĂ, Director Programe APE. Timpul.

La 10 septembrie, în discuţiile avute la Bruxelles cu dna Benita Ferrero-Waldner, Comisarul European pentru Relaţii Externe, ministrul de Externe Andrei Stratan a reiterat dezideratul RM de a negocia un Acord de Asociere cu UE. Mai mult, el a solicitat ca ţării noastre să i se acorde statutul de candidat pentru aderarea la UE. În răspuns, dna Ferrero-Waldner l-ar fi asigurat pe şeful diplomaţiei moldave că UE va analiza atent şi cu o atitudine binevoitoare solicitările sale.

Cooperarea Republicii Moldova în Cadrul GUAM Este Lipsită de Credibilitate. Analiză de Victor CHIRILĂ. APE.

De facto, GUAM a fost creată în mai 1996 în contextul discuţiilor în cadrul OSCE referitor la implementarea Tratatului privind Forţele Armate Convenţionale în Europa (FACE), precum şi a negocierilor privind versiunea adaptată a Tratatului FACE, semnat în 1999, la Istanbul. Iniţiativa formării Grupului GUAM, compus din Georgia, Ucraina, Azerbaidjan şi Moldova a aparţinut Viceministrului de Externe al Azerbaidjanului Araz Azimov. Iniţiativa acestuia nu ar fi prins rădăcini, însă, dacă toate cele patru ţări nu ar fi împărtăşit un pachet de interese strategice comune.

Evenimentele din Georgia: Adevăr şi Pseudoadevăr. Analză de Laimonas TALAT-KELPSA, Secretarul MAE al Lituaniei. TIMPUL.

Recentele evenimente din Georgia au avut o largă rezonanţă internaţională. Lituania nu este o excepţie, evenimentele din această ţară mică din Caucazul de Sud reamintindu-le multor oameni de ceea ce s-a întâmplat la noi la 13 ianuarie: aceleaşi tancuri, acelaşi limbaj urât şi aceeaşi desconsiderare faţă de dreptul internaţional. Astăzi în Lituania auzim încurajări pentru “a fi ascultate ambele părţi”: probabil, aceasta ne va face să evaluăm mai bine situaţia şi să identificăm adevărul obiectiv. Aceeaşi metodă a fost aplicată după 13 ianuarie - şi atunci mai exista un al doilea “adevăr”, care afirma că franctirorii naţionalişti lituanieni îşi împuşcau intenţionat, din spate, conaţionalii, că oamenii se aruncau singuri sub tancuri etc. Au fost produse chiar şi dovezi pentru a confirma asemenea afirmaţii. În acel moment, a existat suficientă raţiune pentru a evalua situaţia adecvat, evitându-se implicarea în discuţii inutile despre cine e vinovatul sau iniţiatorul; acum însă mecanismul de analiză şi evaluare funcţionează fără încetare - cel puţin, aceasta este impresia pe care o lasă lectura site-urilor mass-media lituaniene.

Politicieni Europeni Despre Şansele unei Noi Extinderi spre Est a UE. Timpul.

Deputatul european Marianne Mikko, copreşedintă a Comitetului de Cooperare parlamentară RM-UE, va propune Comisiei Europene să încheie cu RM un acord ce ar prevede aderarea la UE, pentru a da un semnal clar despre posibilitatea aderării, pe viitor, la această comunitate. Despre aceasta Mikko a anunţat la şedinţa extraordinară a Delegaţiei pentru Moldova a Parlamentului European din cadrul Comitetului de Cooperare parlamentară RM-UE, desfăşurată la Bruxelles. Ea a mai subliniat că între UE şi RM trebuie să fie anulat regimul de vize şi a atras atenţia asupra necesităţii respectării de către Rusia a obligaţiilor privind retragerea prezenţei militare din RM.

Vor Aduce Alegerile din 2009 mai Multă Credibilitate Politicii Externe a R. Moldova? Comentariu de Victor Chirilă, Director de programe APE. Info-Prim Neo.

În viziunea mai multor politicieni şi experţi de la Chişinău politica externă a Republicii Moldova este incoerentă şi imprevizibilă, iar credibilitatea sa este, de multe ori, pusă sub semnul întrebării de către principalii parteneri externi, cum ar fi vecinii săi Ucraina şi România, de asemenea, de SUA,UE şi, chiar, Federaţia Rusă. Această regretabilă realitate nu îşi are, însă, începutul odată cu venirea la putere a Partidului Comuniştilor (PCRM). Lipsa de coerenţă, previzibilitate şi credibilitate a fost caracteristică politicii externe a Chişinăului, desigur în măsuri diferite, şi în timpul guvernărilor democrate din perioada 1991 – 2001. Totuşi, trebuie să recunoaştem că anume începând cu anul 2001 şi până în prezent, respectivele tendinţe negative din politica externă a ţării s-au accentuat şi mai mult.

Cooperarea Regională a Republicii Moldova în Sud-Estul Europei: Obiective, Realizări Eşecuri şi Perspective. Analiză de Victor Chirilă, Director Programe APE.

În aprilie 1999, în contextul crizei politice din Iugoslavia, Preşedinţia Germaniei a UE a propus realizarea unui Pact de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est (PSESE), care să reunească toate iniţiativele de cooperare multilaterală existente la acea dată în regiunea Balcanilor. UE accepta rolul de lider al acestei iniţiative, iar la 10 iunie 1999, la Köln (Germania), este semnat documentul fondator al PSESE, care conţine angajamentul UE de acţiona în vederea apropierii cât mai mult posibile a statelor din Europa de Sud-Est de perspectiva integrării lor depline în structurile sale, implicit de eventuala lor accedere cu statut de membru la UE.

Summit-ul CSI de la Sankt-Petersburg. Igor Boţan. www.e-democracy.md.

Summit-ul informal al CSI, desfăşurat în zilele de 6–7 iunie 2008 la Sankt-Petersburg, a avut o semnificaţie aparte. Toţi liderii statelor CSI şi-au manifestat interesul de a participa la summit, lucru care se întîmplă foarte rar. Probleme gravele care există între un şir de state din CSI în raport cu Rusia nu au putut împiedica participarea la prima întîlnire colectivă cu Preşedintele nou ales al Rusiei, Dmitrii Medvediev. În ajun şi după summit au existat motive pentru speculaţii pe seama faptului că liderii statelor CSI ar fi venit la primul \"poclon\" către noul Preşedinte al unei Rusii ascendente şi din ce în ce mai puternice.

Ce Oferă Cetăţenilor Republicii Moldova Parteneriatul de Mobilitate cu UE? Victor Chirilă.

La 6 iunie a.c., Ministerul Afacerilor Externe si Integrării Europene (MAEIE) a dat publicităţii un Comunicat de Presă prin care a adus la cunoştinţa opiniei publice din ţara noastră că, la 5 iunie, la Luxembourg, cu ocazia reuniunii Consiliului UE pentru Justiţie şi Afaceri Interne, dl Valentin Mejinschi, Ministrul Afacerilor Interne al RM, a semnat Declaraţia Comună privind Parteneriatul de Mobilitate RM – UE. Din partea UE, Declaraţia a fost semnată, de asemenea, de dl Jacques Barrot, Vice-preşedintele Comisiei Europene şi, în acelaşi timp, Comisar pentru Justiţie şi Afaceri Interne, de către dna Benita Ferrero-Waldner, Comisarul pentru Relaţii Externe şi Politica Europeană de Vecinătate, precum şi de dl Dragutin Mate, Ministrul Afacerilor Intene al Sloveniei, Preşedintele în exerciţiu al Consiliului UE pentru Justiţie şi Afaceri Interne.

Parteneriatul Estic: Obiective şi Perspective. Victor Chirilă.

Iniţiativa creării unui Parteneriat Estic între cele 27 de state membre ale UE şi Ucraina, Republica Moldova, Georgia, Armenia, Azerbaidjan şi, chiar, Belarus, aparţine Poloniei şi Suediei, care au şi sonorizat-o la 23 mai a.c. Conform viziunii polono-suedeze, Parteneriatul Estic porneşte de la necesitatea consolidării ofertei UE în direcţia Europei de Est, se va baza pe Politică Europeană de Vecinătate (PEV), dar, totodată, va “merge dincolo de actuala PEV”. În consecinţă, Parteneriatul Estic ar urma să se axeze pe două coordonate majore, şi anume să: 1) aprofundeze cooperarea bilaterală, oferind, în acest context, statelor partenere din Europa de Est oportunitatea unei mai profunde integrări cu UE; 2) creeze o formulă permanentă de cooperare la nivel multilateral între UE şi cele şase state partenere din Europa de Est.

UE a Decis să Lanseze Procesul de Reflecţie Asupra Viitorului Acord Politico-Juridic cu Republica Moldova: Care Sunt Implicaţiile pentru Ţara Noastră? Victor Chirilă.

La 27 mai a.c., la Bruxelles, a avut loc cea de-a 10-a Reuniune a Consiliului de Cooperare Republica Moldova – UE, la care delegaţia Republicii Moldova a fost condusă de însuşi Preşedintele RM, dl Vladimir Voronin. Conform Acordului de Parteneriat şi Cooperare (APC), ce defineşte actualmente cadrul politico-juridic al relaţiilor ţării noastre cu UE, Consiliul de Cooperare se reuneşte o dată pe an la nivel de membri ai Guvernului RM, membri ai Consiliului European şi membri ai Comisiei Europene, pentru a discuta problemele actuale ce ţin de implementarea APC, precum şi a face, de comun acord, recomandări cu referire la evoluţia relaţiilor ţării noastre cu UE.

“Blocaj Rusesc la Toate Nivelele Negocierilor Vizînd Criza Transnistreană”. Vladimir Socor. Radio Europa Liberă.

Exact acum un an, Preşedintele de atunci al Rusiei, Vladimir Putin, la primit pe Preşedintele moldovean Vladimir Voronin, în reşedinţa prezindenţială de la Novo-Ogoreovo, lângă Moscova. Preşedintele Voronin şi echipa acestuia investiseră mari speranţe în întâlnirea de atunci cu dl Putin, se spera ca Putin era gata-gata să susţină propunerile Chişinăului pentru rezolvarea conflictului din Transnistria în interesul Republicii Moldova. Mai mult, chiar, se spera ca dl Putin să forţeze mâina Tiraspolului ca să iscălească şi acesta propuenrile negociatorilor moldoveni. Propunerile Chişinăului, pachetul, erau foarte bine concepute şi conforme cu interesul Republicii Moldova, cum am apreciat atunci şi de atunci încoace. Tocmai din acest motiv Rusia nu se împacă cu ele.

Argumente Pro şi Anti-NATO în Moldova. Radu Gorincioi. Unimedia.

În ultimul timp în mass media din Moldova problematica securităţii naţionale obţine o rezonanţă din ce în ce mai mare. Tot mai mulţi cercetători, comentatori şi politicieni încearcă să răspundă la întrebarea: este sau nu fezabil statutul de neutralitate al Republicii Moldova? Referitor la această întrebare şi-a precizat poziţia şi Preşedintele statului. Într-un stat democratic, atît argumentele pro-NATO, cît şi argumentele anti-NATO au dreptul la viaţă. Ceea ce este comun însă adepţilor acestor două curente este faptul că ambele recunosc Alianţa Nord-Atlantică drept principala organizaţie politico-militară şi de securitate din acest areal geografic. Altfel spus, în prezent nu există o alternativă viabilă de asigurare a securităţii în afara aderării sau a colaborării cu NATO.

Absenţa Moldovei din GUAM Desăvârşeşte Izolarea Diplomatică a Ţării. Radu Gorincioi. Info-Prim Neo.

Refuzul participării şefului statului sau a prim-ministrului la acest summit trebuie interpretat prin prisma negocierilor intense pe care Chişinăul le poartă cu Moscova pe parcursul ultimului an. Moldova s-a distanţat continuu de Ucraina şi România, mizând exclusiv pe Rusia în procesul de negocieri în problema transnistreană. Cu toate acestea, Kievul deţine pârghii importante de presiune asupra regimului de la Tiraspol, iar România reprezintă principala cale de acces spre piaţa europeană şi un avocat natural în cadrul UE şi NATO.

James Sherr: “Moscova si Tiraspolui vad Procesul de Integrare Europeana a Republicii Moldova ca o Contradictie cu Statul de Neutralitate”. Panorama APE.

Constat existenta a unui grad ingrijorator de mare imprecizie in modul cum aceasta chestiune importanta este discutata astazi in Moldova. In primul rand, pare sa existe o iluzie ca dupa ce va fi incheiat un eventual acord cu privire la reconfirmarea sau recunoasterea neutralitatii talmacirea prevederilor acestuia va fi o decizie suverana a Republicii Moldova. Nu va fi asa. Neutralitatea, spre deosebire de statutul de tara nealiniata, reprezinta un statut codificat de dreptul international care se bazeaza pe tratate, iar aceste tratate trebuie sa fie in mod adecvat intelese si interpretate de catre toti actorii relevanti. De obicei exista si garantori ai statutului de neturalitate, exista parti la asemenea tratate si obligatii extrem de precise. Dar chiar si in acest caz, trebuie sa fiti constienti ca interpretarea prevederilor statutului de neutralitate o va face statul mai puternic, or acesta nu este Republica Moldova, ci Rusia.

Vladimir Socor: “România Poate Juca un Rol Mai Important în Apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană”. EuTV. Transcriere APE.

M-aş fi aşteptat personal ca vizita domnului Comănescu să ne apropie de semnarea tratatului politic interstatal şi a tratatului de frontieră între România şi Republica Moldova. Preşedintele Voronin şi-a exprimat această doleanţă chiar în cadrul întrevederii cu domnul Comănescu. Totuşi din convorbirile celor doi miniştri de externe nu pare să rezulte că s-a făcut vre-un pas înainte în această problemă. Atât Statele Unite ale Americii cât şi Uniunea Europeană au sfătuit Bucureştiul de mai multe ori să semneze cele două tratate. Sunt şi eu de părere, personal, cu titlu particular de analist, că semnarea celor două tratate este necesară. Nu pare deloc convingătoare argumentaţia Bucureştiului, potrivit căruia asemenea tratate sunt chipurile depăşite de timp sau nu şi-ar avea rostul. Ele îşi au rostul, mai ales în codiţiile în care unele oficialităţi în frunte chiar cu preşedintele României adoptă o retorică iredentistă faţă de Republica Moldova punând sub semnul întrebării caracterul permanent al Republicii Moldova.

Dialogul Diplomatic Moldo-Român Este Readus în Albia Normalităţii. Opinii despre vizita Ministrului roman de Externa la Chisinau. NewsIn.

Victor Chirilă, Directorul de programe la Asociaţia pentru Politică Externă, este de părere că vizita lui Lazăr Comănescu la Chişinău a fost pur şi simplu o verificare de poziţii şi o coordonare a agendelor. Ministrul român de externe nu a spus de fapt nimic nou, reiterând ceea ce oficialii români au repetat de mai multe ori în trecut, adică sprijinul ferm pentru integrarea europeană a Republicii Moldova şi susţinerea în cadrul cooperării regionale. \"Rezultatul principal al acestei vizite este că dialogul la nivel diplomatic este readus în albia normalităţii. Să vedem dacă va şi continua în acelaşi stil şi dacă va fi adus şi la alte nivele, în special la cel al şefilor de stat, al celor două preşedinţii, care de fapt domină dosarul moldo-român şi dau tonul cooperării\", spune Victor Chirilă.

Spre UE, prin Bucuresti! Iulian Fruntasu. Ziarul de Garda.

Recenta vizita la Chisinau (7 iulie 2008) a ministrului roman de Externe, Lazar Comanescu, a readus in atentia publica relatia moldo-romana si perspectivele de dezvoltare a unui parteneriat intre Bucuresti si Chisinau. Deoarece numeroase studii si analize succesive ale expertilor in domeniul relatiilor internationale atesta faptul ca guvernarea comunista de la Chisinau a ridicat romanofobia in rang de politica de stat, vom evita contabilizarea iesirilor dusmanoase ale acesteea, concentrandu-ne asupra modului in care am putea vedea evolutia relatiilor bilaterale dupa alegerile parlamentare din 2009.

Integrarea Europeană a Republicii Moldova: obiective ambiţioase şi realităţi. Victor Chirilă. Panorama APE.

Şeful Statului a ţinut să nuanţeze că denumirea noului Acord cu UE va trebui să reflecte scopuri mult mai ambiţioase decât cele care sunt prevăzute de un Acord obişnuit de parteneriat şi colaborare. Şi, deoarece vecina noastră, Ucraina, insistă ca viitorul ei Acord cu UE să fie numit Acord de asociere, prin urmare, Moldova, în viziunea domniei sale, nu are nici un temei ca să fie mai modestă în această chestiune.

Republica Moldova trebuie să adere la UE, cîndva, cumva… Comentariu de Igor Boţan. E-Journal.md.

La 25 iulie 2008 Preşedintele Vladimir Voronin a prezidat şedinţa Comisiei naţionale pentru integrare europeană. După toate aparenţele, şedinţa a fost preconizată expirării la 1 iulie a termenului Acordului din 28.11.94 de Parteneriat şi Cooperare (APC) dintre Comunităţile Europene şi Statelor lor membre, pe de o parte, şi Republica Moldova, pe de altă parte. Luînd în consideraţie că în cadrul Reuniunii Consiliului de Cooperare Republica Moldova – Uniunea Europeana din 27 mai 2008 a fost anunţată lansarea începînd cu luna iulie a.c. a procesului de reflecţii referitor la viitorul document de colaborare ce urmează a fi semnat între UE şi Republica Moldova, era necesar a stabili reperele de bază pentru acesta.

Moldova - Balet Intre Rusia si Romania. Comentariu de Vlad Lupan. Revista 22.

In general, politica externa a Republicii Moldova a inregistrat in acesti ani fluctuatii permanente si nu doar in relatiile cu Romania, dar si cu ceilalti actori de pe scena internationala. Romania, totusi, prezinta interes pentru Republica Moldova atunci cand poate promova interesele occidentale ale Chisinaului. De aici si prieteniile de moment cu presedintele Traian Basescu sau cu georgianul Mihail Saakasvili sau ucraineanul Viktor Iuscenko, care se produc pe fundalul unor relatii mai proaste cu Rusia sau al unor alegeri din Republica Moldova. Astfel, presedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a declarat la inceputul acestui an ca tara sa este ostaticul jocului geopolitic al marilor puteri, subscriind filosofiei locale de a-si ajusta linia politica interna si externa dupa interesele actorilor dominanti.

Când ar fi mai Bine să fie Acordat Mandatul de Începere a Negocierilor Privind Noul Acord Juridic RM-UE, Înainte sau După Alegerile din 2009? Comentariu de Oleg Cristal.

Textul proiectului Acordului de Asociere (denumire propusă de Chişinău), definitivat de MAEIE, conţine accesul treptat al R. Moldova la cele patru libertăţi (deplasarea persoanelor, a mărfurilor, a capitalului şi a serviciilor), precum şi stabilirea unei perspective de aderare. Sunt obiective îndrăzneţe şi salut formularea acestora. Însă la moment UE nu este pregătită să ofere aceste perspective R. Moldova. Aici se înscrie criza internă prin care trece iarăşi această comunitate, după votul negativ dat de irlandezi Tratatului de la Lisabona, precum şi situaţia incertă în legătură cu ratificarea acestui document de către Cehia. Se pare că problema Poloniei (de aceiaşi natură) a fost soluţionată. Actuala preşedinţie a UE, Franţa, deşi a dat de înţeles că sprijină aspiraţiile europene ale R. Moldova, este concentrată în sudul Europei, în special asupra proiectului Uniunii Mediteraniene. Ea se mai confruntă cu probleme ce ţin de majorarea preţurilor la carburanţi şi alimente.

Mesaj Univoc Adresat de Consiliul Europei Republicii Moldova. Comentariu de Eugen Revenco, Director de Programe al APE. Info-Prim Neo.

În cadrul sesiunii de vară a APCE, la 25 iunie, a fost adoptată Rezoluţia nr. 1619 pivind funcţionarea instituţiilor democratice în Europa, care face referinţe exprese şi la starea de lucruri din Moldova. Acest act evaluează situaţia din Moldova de la ultima rezoluţie din octombrie 2007, însă a fost trecut cu vederea atât de legislativul R. Moldova cât şi de media naţională. Documentul, însă, este foarte important şi interesant: pe cât de favorabil este unor forţe politice, pe atât de critic poate fi tot la adresa acestora. În fond, am putea considera această rezoluţie şi aprecierile Preşedintelui APCE ca o evaluare intermediară a randamentului forului legislativ de la Chişinău.

Intervenţia Preşedintelui Vladimir Voronin la Şedinţa Comisiei pentru Integrare Europeană din 17 iulie 2008. Transcriere APE.

Planific să petrec săptămâna viitoare o şedinţă la Preşedinţie pe marginea problemei legate de migraţie. Aceasta va fi o şedinţă foarte serioasă, cu măsuri foarte serioase. Eu am avut ieri (miercuri, 16 iulie – n.n.) o întrevedere cu însărcinatul cu afaceri al Ambasadei Statelor Unite în Moldova, Rudolf Perina. Am avut o întrevedere de 4 ore, în cadrul căreia am discutat foarte mult problemele legate de trafic. Noi suntem într-un pericol foarte serios şi aici trebuie să ridicăm în picioare toate instituţiile, toată societatea. Pentru că după ce noi am redus Departamentul Migraţiune, împuternicirile acestui departament am trecut într-o mare măsură la Ministerul de Interne. Dar nu toate. Şi noi toţi am crezut că cu 25 sau 30 de persoane în cadrul acestui Centru de combatere a traficului din cadrul MAI noi o să hotărâm toată problema în ţară. Nu merge aşa ceva.

Intervenţia Vicepremierului Andrei Stratan, Ministru de Externe, din Cadrul Şedinţei Comisiei pentru Integrare Europeană din 17 iulie 2008. Transcriere APE.

Încă o dată doresc să reiterez că reuniunea a fost informală şi nu avem încă dreptul de a deschide parantezele asupra tuturor subiectelor care s-au discutat, fiindca că nu avem acceptul reprezentanţilor Comisiei Europene, dar aş dori să menţionez că MAEIE a remis o informaţie privind rezultatele consultărilor conducerii politice a statului si Dumneavoastra aveţi perfecă dreptate, ele s-au petrecut foarte constructiv şi rezultatele preventive sunt favorabile următorului progres de consolidare a relaţiilor noastre cu UE în dimensiunea următorului document politic.

Moldova Încearcă să Forţeze Reglementarea Conflictului Transnistrean. Comentariu de Andrei Popov. Radio Free Europe/Radio Liberty. www.rferl.org.

La 21-23 iulie, reprezentanţii tuturor părţilor implicate în procesul de reglementare a conflictului transnistrean s-au reunit în Moldova pentru consultări informale. Mai întâi, formatul 3+2 (OSCE, Rusia, Ucraina, Uniuntea Europeană şi Statele Unite) a avut întrevederi separate la Chişinău cu Preşedintele Moldovei, Vladimir Voronin, şi la Tiraspol cu “vice-presedintele” Alexandr Koroliov (liderul de facto al regiunii, Igor Smirnov, în mod demonstrativ a optat să absenteze de la această întâlnire). Mai apoi, acelaşi grup a participat la şedinţa conducătorilor grupurilor mixte de experţi pentru probleme socio-economice, grupuri create între Chişinău şi Tiraspol. În final, la 23 iulie, pe un vapor pe râul Nistru, au avut loc consultări informale în formatul complet 5+2, cu participarea negociatorilor-şefi ai Chişinăului şi Tiraspolului, care au fost dedicate exclusiv propunerilor de avansare a măsurilor de sporire a încrederii.

Orice Stat European Care îşi Doreşte să Semneze un Acord de Asociere cu UE Trebuie să Satisfacă, în Primul şi în Primul Rând, Criteriul Numărul Unu de la Copenhaga. Comentariu de Victor Chirilă. Info-Prim Neo.

La 21 iulie a.c., cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a efectuat o vizită oficială la Kiev, unde a făcut publică intenţia Germaniei de a susţine propunerea Franţei ca UE să semneze un Acord de asociere cu Ucraina. Dacă toate statele membre ale UE se vor alătura propunerii franceze, parafarea acestui Acord ar putea să se producă la Summitul UE-Ucraina, preconizat să aibă loc la Evian (Franţa), la 9 septembrie curent. Pentru moment nu este clar, însă, dacă UE a ajuns la un consens la acest subiect. Cu toate acestea, sprijinirea propunerii franceze de către Germania face ca probabilitatea semnării de către UE a unui Acord de Asociere cu Ucraina să fie şi mai plauzibilă.

De ce Occidentul Manifestă un Interes Atît de Mare Faţă de Alegerile din Moldova? Comentariu de Igor Volniţchi.

Partidele din Moldova se pregătesc intens de alegeri din 2009 şi acest lucru nu-l observă doar cine nu doreşte. De fapt, prima jumătate a anului 2008 a trecut în totalitate sub semnul alegerilor chiar dacă acestea urmează să aibă loc abia în 2009, poate chiar la jumătatea acestuia. Fiecare se pregăteşte în felul său - Partidul Comuniştilor se regrupează din interior, încearcă să-şi îmbunătăţească imaginea prin mişcări spectaculoase gen schimbarea Guvernului, creează bariere în calea altor partide pentru a le face mai greu accesul în Parlament. La rîndul lor, partidele de opoziţie se \"adulmecă\" reciproc, încercînd să găsească posibili parteneri împreună cu care ar ajunge mai uşor în Parlament.

Unele Cerinte ale UE Vadesc o Cunoastere Insuficienta a Nuantelor Politice de la Chisinau. Vladimir Socor. Flux.

Preşedintele Vladimir Voronin conştientizează acum lipsa oricărei strategii de comunicare a Republicii Moldova cu partenerii ei occidentali, mai ales cu Uniunea Europeană. Aceasta este ideea cea mai importantă pe care o reţin din instrucţiunile adresate Comisiei Naţionale pentru Integrare Europeană. Potrivit acestor instrucţiuni, pronunţate în ziua de 17 iulie, modul în care Republica Moldova comunică cu Uniunea Europeană este, citez: „absolut insuficient, sub orice critică”.

Este Comunitatea Statelor Independente Compatibilă cu Uniunea Europeană? Comentariu de Victor Chirilă, Director Programe APE. Info-Prim Neo.

Există la Chişinău o serie de politicieni care de 17 ani încoace încearcă să camufleze propriile eşecuri pe calea integrării europene a ţării noastre, afirmând, cu o nonşalanţă de invidiat, că Republica Moldova nu este nici dorită nici aşteptată în Uniunea Europeană. Dacă am da curs logicii respectivilor politicieni, Republica Moldova ar trebui să se orienteze spre spaţiul geografic, economic şi politic unde ţara noastră este dorită şi aşteptată cu braţele larg deschise, iar integrarea economică sau politică nu este strict condiţionată de îndeplinirea unor criterii democratice, cum ar fi vestitele Criterii de la Copenhaga, îndeplinirea cărora este un imperativ pentru statele europene ce îşi doresc să adere la UE. În opinia politicienilor vizaţi, acel spaţiu este, desigur, Comunitatea Statelor Independente (CSI), al cărei membru este, începând cu anul 1994, şi Republica Moldova.

Poziţia Unui Grup de Experţi cu Privire la Impactul Crizei din Georgia asupra Republicii Moldova.

Conflictul armat ruso-georgian a generat o criză politico-militară de proporţii de natură să provoace transformări profunde în sistemul relaţiilor internaţionale. Degradarea rapidă şi fundamentală a mecanismelor instituţionale de cooperare şi a raporturilor dintre Rusia, pe de o parte, şi UE şi NATO, pe de altă parte, marchează începutul unei noi perioade de confruntare, cu implicaţii serioase asupra securităţii si stabilităţii regionale. Criza georgiană periclitează stabilitatea mai multor state din spaţiul ex-sovietic, percepute unilateral de Rusia ca fiind o zonă a intereselor sale primordiale şi care se confruntă cu conflicte secesioniste, iniţiate şi sprijinite politic, economic şi militar de Federaţia Rusă.

Politicienii Moldoveni Exclud Posibilitatea Revenirii la Planul Rusesc de Reglementare a Problemei Transnistrene, Propus în 2003 şi Supranumit Planul Kozak. NewsIn.

Preşedintele Comisiei juridice din Parlamentul de la Chişinău, Vladimir Ţurcanu, unul dintre liderii importanţi ai Partidului Comuniştilor, spune că „trebuie să fim foarte atenţi atunci când comentăm declaraţia lui Lavrov”. Preşedintele Partidului Democrat, Dumitru Diacov, nu crede că declaraţia lui Lavrov privind posibilitatea revenirii la Planul Kozak este una convenită cu Chişinăul. „Eu cred că Lavrov şi-a spus părerea sa în sensul că noi trebuie să discutăm, şi să discutăm şi unele dintre problemele care au fost conţinute şi în planul Kozak.

Experţi de la Chişinău şi Moscova au opinii diferite vizavi de reglementarea rapidă a conflictului transnistrean ca urmare a ultimelor evenimente din Georgia. Info-Prim Neo.

Analişti şi politicieni din Republica Moldova şi Federaţia Rusă privesc în mod diferit perspectivele de soluţionare în scurt timp a diferendului transnsitrean ca urmare a ultimelor evenimente din Caucaz şi recunoaşterea de către Moscova a independenţei Osetiei de Sud şi Abhaziei. Politologi ruşi şi din Republica Moldova au participat vineri, 29 august la o videoconferinţă Chişinău-Moscova în cadrul căreia au fost discutate posibilele repercusiuni ale recunoaşterii cele două enclave, asupra Republicii Moldova şi, în special, a soluţionării conflictului transnistrean.

Opinii Experţi Despre Decizia Dumei de Stat a Rusiei de a Recunoaşte Independenţa Regiuniilor Georgiei - Osetia de Sud şi Abhazia. NewsIn.

Dmitri Danilov, şeful secţiei de securitate europeană din cadrul Academiei de Ştiinţe a Rusiei, nu crede că preşedintele rus Dmitrii Medvedev va semna decretul privind recunoaşterea independenţei Abhaziei şi Osetiei de Sud. Pavel Felgenhauer, expertul pe probleme de politică externă şi de securitate al publicaţiei ruse Novaia Gazeta, a declarat că pe exemplul Moldovei Kremlinul arată Georgiei că ar fi putut evita conflictul armat dacă ar fi făcut concesii Moscovei. Oazu Nantoi, director de programe la Institutul de Politici Publice spune şi el că adresarea Dumei de Stat către preşedintele Federaţiei Ruse nu înseamnă o recunoaştere automată a Abhaziei şi a Osetiei de Sud.

Relaţiile Republicii Moldova cu România: Quo Vadis? Comentariu de Victor Chirilă, Director de Programe la Asociaţia pentru Politică Externă. Info-Prim Neo.

În ultimii 10 ani, politicienii din Republica Moldova şi România au apelat de mai multe ori la noţiunea de pragmatism, încercând astfel să plaseze pe un făgaş al normalităţii evoluţia relaţiilor bilaterale moldo-române. Însă, de fiecare dată, politicienii de la Chişinău şi Bucureşti au eşuat în încercările lor salutabile. Mai mult decât atât, noţiunea de pragmatism a fost discreditată treptat, astfel încât aceasta s-a transformat mai degrabă într-un eufemism ce ascunde neputinţa ambelor state de a elabora o strategie comună de dezvoltare a relaţiilor de parteneriat. Vizita oficială efectuată la Chişinău, la 7 iulie, de Ministrul de Externe al României, Lazăr Comănescu, se doreşte a fi un nou început de pragmatism în relaţiile Republicii Moldova cu România. În aceste condiţii, principala întrebare ce se impune este dacă pragmatismul mai este un concept credibil, viabil şi, mai ales, capabil să aducă dezvoltarea relaţiilor noastre cu România în albia normalităţii.

Experţii Consideră că Vizita Preşedintelui României la Chişinău nu a rezolvat probleme, dar a încălzit relaţiile bilateral. NewsIn.

Dosarele sensibile din relaţiile dintre România şi Republica Moldova nu pot fi soluţionate prin vizite-fulger, de genul celei efectuate miercuri la Chişinău de Traian Băsescu, însă este de aşteptat o încălzire a relaţiilor după această vizită, afirmă mai mulţi experţi de la Chişinău.

Pericolul Reintegrarii Virtuale a Moldovei. Nicu Popescu. Flux.

Semnarea în grabă a unui nou document (“memorandum Kozak” sau orice alt tip de document declarativ) poate pune bazele unei reintegrări virtuale, nu reale, care ar pune în pericol funcţionarea Moldovei ca stat şi apropierea sa de UE. În realitate, reintegrarea nu se va face prin semnarea unui document. Ştim cu toţii bine cât de mult sunt respectate tot felul de “fiţuici” în spaţiul postsovietic. Discuţiile despre reintegrarea Moldovei ar trebui să ţină cont de două precedente istorice relevante pentru Moldova. Cipru si Ajaria.

Zinaida Greceanîi Crede că Noile Propuneri ale Chişinăului Pot fi Acceptate de Rusia şi de Tiraspol. Radio Europa Liberă.

Autorităţile moldovene au pregătit un nou plan de reglementare în Transnistria, care prevede o autonomie largă pentru regiunea separatistă şi retragerea trupelor ruse din stînga Nistrului. Noul proiect a fost deja prezentat Tiraspolului, mediatorilor şi observatorilor la negocieri. Anunţul aparţine premierului moldovean Zinaida Greceanîi, care s-a aflat miercuri la sediul de la Praga al postului de radio Europa Liberă, cu ocazia unei vizite oficiale în Republica Cehă. Într-un interviu în exclusivitate pentru Europa Liberă, Zinaida Greceanîii a spus că autorităţile moldovene sunt gată să accepte şi elemente ale planului Kozak, cum ar fi participarea reprezentanţilor transnistreni în Guvernul şi în Parlamentul de la Chişinău.

Politicieni şi Experţi de la Chişinău se Arată Sceptici Faţă de Scoaterea RM de Sub Monitorizarea CoE în Viitorul Apropiat. Info-Prim Neo.

Politicieni şi experţi de la Chişinău se arată sceptici faţă de scoaterea R. Moldova de sub monitorizarea Consiliului Europei (CoE) în viitorul apropiat. Motivele monitorizării, restanţele şi realizările R. Moldova au constituit subiectul şedinţei Clubului Jurnaliştilor de Investigaţie, organizat vineri, 5 septembrie, de către Centrul de Investigaţii Jurnalistice.

Vladimir Socor: “Seria Paşilor Propuşi de Kremlin Ridică Multe Semne de Întrebare”. Radio Europa Liberă.

Preşedintelui rus Dmitryi Medvedev i-a trebuit exact o oră şi jumătate ca să-l aşeze pe liderul de la Tiraspol, Igor Smirnov, la masa negocierilor politice cu Chişinăul. Până acum, Kremlinul îl folosise pe Smirnov ca să blocheze orice negocieri asupra statutului Transnistriei şi retragerii trupelor ruseşti. În ziua de 3 septembrie, însă, Preşedintele Rusiei i-a comandat principalului reprezentant al Rusiei în Transnistria să se întâlnească foarte curînd cu Preşedintele moldovean Vladimir Voronin şi să negocieze cât mai rapid asupra statutului Transnistriei. Domnul Medvedev î-l primise pe domnul Voronin în ziua de 25 august, punând în mişcare următoarea serie de paşi.

Vladimir Socor: “Spre Deosebire de Georgia, Republica Moldova Păstrează Încă Şansa Reîntregirii cu Transnistria”. Radio Europa Liberă.

Rusia a reuşit să provoace Georgia la război conform scenariului folosit încă în anul 1992 împotriva Republicii Moldova În ambele cazuri, Trasnistria – Tighina în 1992 şi Osetia - Georgia în 2008, Rusia a declanşat un proces de excaladare treptată a conflictului. Agresorii interpuşi Ruso-tiraspoleni sau Osetini au atacat la nivelul paramilitar. În faţa acestei provocari statul legitim, Republica Moldova sau Georgia, a răspuns cu propria sa armată, instrument legitim al statului, excaladând conflictul. Rusia, la rândul ei, a răspuns cu forţe militare infinit mai puternice de cât cele ale Republicii Moldova sau ale Georgiei. La fiecare etapa a acetui proces, Rusia a controlat excaladarea conflictului. Apoi a dictat condiţiile politice şi militare ale armistiţiului.